Subiectul mi-a atras atenția printr-un complex de sincronicitți, acele aparente ntmplri, toate pe același subiect. Primul lucru care mi-a srit n ochi a fost afișul celor de la Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminrii (CNCD), care șocheaz prin atașarea unei banderole la mna unui nou nscut ALB, de ras caucazian, pe care este inscripționat cuvntul „ȚIGAN”.

Primul gnd care mi-a trecut prin minte la acel moment a fost deloc reverențios, cu privire la mama imbecilului care a avut ideea asta. Țiganc o fi ea, n nici un caz acel bebeluș !!! Eu, dac aș fi n locul mamei acelui copil, aș fi dat n judecat pe autorii acelui afiș !!!

Nu este de ajuns faptul c o ntreag Europ ne vede drept „ciori” datorit furțișagurilor și criminalitții etniei țignești care a npdit Vestul dup deschiderea granițelor ?! Ca o ironie a sorții, romnii care și fac concedii n Europa, pltite cu bani grei, au ajuns s fie discriminați și ostracizați, din cauza minoritții țignești cu care sunt identificați și confundați.

Nu pot s nu remarc modalitatea insidioas n care se inoculeaz aceast idee, conform creia:

- toți țiganii Europei vin din Romnia

- Romni = țigani

Cutnd referințe pe acest subiect, am descoperit c sursa principal a acestei vaste operațiuni de manipulare media se face prin trusturi și ONG-uri afiliate magnatului George Soroș, exact ca și n cazul organizațiilor fantom care au tiprit afișul despre care vorbeam.

Chestiunea cade bine ungurilor care conduc CNCD-ul, n condițiile n care și ei au o problem cu populația de etnie țigneasc din Ungaria (vezi recentele linșaje fcute n țignime de Garda Maghiar), dar aceast problem este acoperit mediatic de țiganii din Romnia, mai salbatici și mai necivilizați dect cei din Ungaria, Italia, Spania (dup cum se apr comunitțile din aceste țri, n declarațiile lor).

La acest moment, se cuvine o precizare. Se vor gsi voci care m vor acuza de rasism și xenofobie. Oricine se leag de țigani sau de evrei, primește automat eticheta de rasist sau xenofob. Tocmai de aceea, vreau s lmuresc cteva chestiuni, pentru a nltura „splarea pe creier” pe aceast tem, care face pe mulți romni, altfel oameni de bun simț, s ntoarc spatele subiectului, zicndu-și: „eu nu sunt rasist, eu sunt tolerant, si nu vreau s am de-a face cu astfel de atitudini extremiste”.

Deci, revenind, ntrebarea mea este: sunt rasist sau xenofob dac pun n discuție problema țigneasc ? Cci este o problem, fr nici un dubiu. Faptul c Europa ncearc tot felul de variante pentru a scpa de țigani (fizic), prin retrimiterea lor n Romnia, chiar dndu-le bani pentru a-i convinge s plece, dovedește c problema este real.

n opinia mea, nu sunt rasist, sau cel puțin, nu n sensul oferit de Dicionarul Explicativ al Limbii Romne (Ediia 1998) potrivit cruia definiia cuvntului rasism este aceea de „Teorie social-politic care susine inegalitatea biologic i intelectual a raselor umane.”

Acum, o s nclcm puțin legea (devenind rasiști), amintind al cea de-a doua sincronicitate pe acest subiect.

Deunzi citeam cartea lui Jacques Bergier, scris n 1971, intitulat „Crțile blestemate” (publicat n limba romn de editura Pro Editur și Tipografie – anul apariției 2006). Aici mi-a srit n ochi un pasaj deosebit de interesant, n legtur cu subiectul nostru. Citez, de la pagina 14 a crții. Iat ce afirm Bergier:

La scrierea acestui text (Crțile Blestemate – 1971 n.n), i chiar mai recent, am auzit adeseori, la congrese tiinifice, teoria conform creia descoperirile prea periculoase ar trebui s fie cenzurate sau eliminate. La nceputul acestui an, la reuniunea Asociaiei engleze pentru progresul tiinelor, a fost citat ca exemplu al unei asemenea descoperiri care trebuie cenzurat, posibilitatea c diversele tipuri ale rasei umane nu sunt la fel de inteligente. Savani de prim ordin au afirmat c o asemenea descoperire ar ncuraja rasismul n asemenea msur, nct ar trebui mpiedicat publicarea ei prin orice mijloace.

Evident, o astfel de posibilitate, n 1971 contravenea proaspetei Carte Universale a Drepturilor Omului (1948) care statuta egalitatea N DREPTURI a tuturor oamenilor indiferent de ras, culoare sau religie, și se apropia periculos de mult de tezele nazismului privind supremația rasei albe, ariene.

Faptul c savanți de renume britanici au avut surpiza s constate c oamenii de științ germani aveau dreptate cnd spuneau c nu avem cu toții același nzestrri (calitți), iar acestea difer n principal n funcție de ras și n subsidiar, n funcție de caracteristicile genetice (teorie mai nou, dar necontestat), ar trebui s nu ne surpind.

Constatarea privind existența mai multor tipuri rasiale umane e veche de cnd lumea. Cea mai veche clasificare a raselor se datoreaz vechilor egipteni care au divizat populatiile umane in patru categorii:
– Rosu – pentru egipteni;
– Galben – pentru oamenii din Est;
– Alb – pentru oamenii din Nord;
– Negru – pentru africanii din Sud

A treia coincidenț s-a petrecut cnd ochii mi-au czut pe versiunea englez a volumului „Ras și Realitate”, aprut sub auspiciile fostului congressman american David Duke.

Cartea reprezint concluzia unor studii – trecute sub tcere la nivel oficial, privind „punctele tari” și „punctele slabe” ale fiecrui grup rasial.

S-a demonstrat statistic, n urma testrilor efectuate pe grupuri de persoane etalon din cadrul fiecrei rase (caucazian – alb, mongoloid – galben, negroid și australoid), c dincolo de calitțile inerente fiecrui individ, apar anumite constante, ce determin constanta rasei respective.

Nu vreau s intru n detalii, cred c am suscitat destul interes pe acest subiect nct s v determin s citiți cartea.

Problema este c, la nivel oficial, refuzm s privim realitatea așa cum este. Cnd ai vzut ultima dat un campion de culoare alb la atletism, pe podiumul olimpic ? Care este proporția inventatorilor (din nu conteaza ce domenii ale științei și cunoașterii) de ras neagr ? Deci, diferențele rasiale nu se opresc la culoarea pielii sau la forma nasului, indiferent ct ar ține știința oficial la aceast teorie.

Revenind la problema țigneasc, ne ntrebm cum de ea mai exist ? De ce nu au fost asimilați țiganii din punct de vedere social, n Romnia, nici dup 50 de ani de comunism – sistem cunoscut ca fiind de un egalitarism extrem, n care școlarizarea, igiena, accesul la educație, nvțmnt și mai ales, DREPTUL LA MUNC erau asigurate tuturor !?

Inițial, am fost nclinat s dau vina pe subcultura țigneasc, pe acel bagaj identitar, propriu etniei țignești. Pentru c, la nivel fundamental, țiganii nu sunt o ras n sine, ci o etnie, chiar dac au totuși n comun multe caracteristici fizice și intelectuale comune (putnd reprezenta cel mult o sub-diviziune rasial, un genotip aparte, specific etniei).

Comunitatea etnic este definit n DEX ca fiind un „Grup uman de aceeai origine, limb i tradiii culturale.”

Interacțiunea social dintre membrii unei comunitți sau etnii și un alt grup (comunitate/etnie), se realizeaz potrivit bagajului cultural (și valorilor sociale aferente) caracteristici fiecreia dintre acestea.

Țiganii sunt (nc – din fericire) minoritari n snul populațiilor cu care coabiteaz, valorile lor reprezentnd n fapt o subcultur. Ce este o subcultur ?

Potrivit D.E.X., definiia termenului de subcultur este aceea de „Cultur a grupurilor i subgrupurilor sociale dintr-o comunitate etnic.”, definiia termenului cultur, fiind aceea de „Totalitatea valorilor materiale i spirituale create de omenire i a instituiilor necesare pentru comunicarea acestor valori.”

Problema este c aceast etnie, ca și etnia evreiasc, este NEASIMILABIL de populațiile n rndul crora triește.

Acești oameni, prin bagajul lor rasial și cultural-ideologic (piramida valorilor), se mențin segregați, separați din proprie voinț de populația majoritar.

Acești țigani și-au pstrat timp de sute, poate chiar mii de ani un set de valori, ce se pare c sunt n concordanț cu caracteristicile rasiale pe care le au, și care se transmit de la o generație la alta prin amalgamul de credințe și obiceiuri țignești.

Prin rasa se intelege un grup de oameni care au o mostenire biologica comuna si pe care o transmit generatiilor urmatoare. Rasa este definita in functie de anumite caracteristici fizice cum ar fi: culoarea pielii, structura parului, forma nasului, etc. Conform studiilor despre care face vorbire volumul „Ras și realitate”, devine limpede c nu numai caracteristicile fizice se transmit genetic, ci și aptitudinile, inclusiv cele intelectuale. Conform teoriei cmpurilor morfogenetice, enunțat de savantul britanic Rupert Sheldrake, se pare c exist un așa numit cmp infomațional, care coordoneaz dezvoltarea organismelor vii n raport cu caracteristicile speciei respective. Aceast teorie, aplicat chestiunii raselor, lmurește și mai explicit modul n care prinții transmit urmașilor pe linie de snge, caracteristicile lor, inclusiv abilitți și deprinderi.

Sunt aspecte de notorietate dezvoltarea anumitor deprinderi sau calitți n rndul unor etnii sau ramuri particulare ale unei rase. Țiganii au o afinitate special cu muzica și prelucrarea metalelor, asiaticii sunt disciplinați, ordonați și obedienți, rasa alb-caucazian exceleaz n gndirea rațional proiectiv (pe termen lung), evreii sefarzi au un deosebit talent la limbi strine și negoț, acestea fiind doar cteva caracteristici etnice sau rasiale ce sunt evidente pentru orice observator obiectiv.

Dreptul la prezervarea identitții culturale a unei etnii este garantat de lege. Ce ne facem ns atunci cnd setul de valori transmise prin intermediul acestei identitți etnice se afl n contradicție cu valorile sociale general acceptate ale majoritții n cadrul creia viețuiește minoritatea ? Reacția de cauzalitate este simpl. Apare segregarea (voluntar, prin refuzul adoptrii normelor de comportament colectiv, de ctre minoritari), apoi respingerea (de ctre majoritari), iar n final discriminarea.

Aa cum este n mod evident situaia i n cazul etniei igneti n raport cu etnia majoritar cu care aceasta convieuiete (indiferent c este vorba de majoritatea romneasc, franuzeasc sau german), sunt vizibile diferenele dintre valorile culturale i morale dintre aceste dou grupuri umane.

Din pcate, multe dintre valorile culturale i morale specifice subculturii igneti sunt de multe ori opuse ca sens valorilor culturale i morale ce caracterizeaz majoritatea.

Fr a avea pretenia unui studiu sociologic, doresc s evidențiez totui cteva chestiuni de notorietate public, cum ar fi: infracionalitatea ridicat n cadrul etniei igneti, comportamentul zgomotos, vulgar i deranjant al membrilor ei n spaiul public, tendina ctre agresiune a membrilor si, refuzul adoptrii i respectrii regulilor generale de comportament decent, etc.

Sursa acestor comportamente deviate n raport cu normele de comportament general se regsete n bagajul valoric al subculturii igneti, care constituie sursa acestor comportamente anormale.

Elementele valorice ale unei culturi sau subculturi se ntrevd cel mai uor n bagajul folcloric al etniei respective, n coninutul unor cntece, poveti, legende, etc.

Modul specific de transmitere al acestor valori n cadrul etniei țignești (datorat talentului muzical nativ al membrilor si) l constiuie muzica igneasc (astzi asimilat n mare msur curentului muzical numit manelism), ce constituie o radiografie sincer a valorilor promovate i acceptate de comunitatea igneasc n ansambul ei.

Bagajul lingvistic srac al versurilor manelelor i mai ales mesajul social al acestora, de multe ori profund negativ din punct de vedere moral, a constituit i constituie n continuare o surs major de ngrijoare pentru toi cei ce in la prezervarea valorilor sociale i culturale specifice tradiiilor native romneti (respectul pentru autoritatea public, hrnicia i respectabilitatea mijloacelor de trai obinute prin munc cinstit, cultul muncii, bunul sim ca manifstare a respectului pentru cei din jur, o profund credinț ortodox etc.), aflate n contradicție cu „pseudo-valorile” subculturii țignești (cștigarea facil a banului, chiar și prin mijloace ilicite, etalarea unei bunstri artificiale – mașini luxoase, palate cu turnulețe, salbe de aur, petreceri costisitoare, lutari pltiți cu sume fabuloase, ce nu pot fi justificate prin munc cinstit, apetența pentru scandal, de cele mai multe ori n public, lipsa de respect faț de autoritți, respectul și admirația acordate infractorilor, apologia infracțiunii vzut ca un mod de a reuși n viaț, lipsa evident a oricror valori de natur spiritual, lipsa de raportare la Dumnezeu și Mntuitorul Iisus Hristos).

Din pcate, asistm la un transfer valoric negativ, prin intermediul manelelor, dinspre etnia țigneasc, ctre majoritatea romneasc, fapt de natur s deterioreze fondul moral i cultural al culturii romneti.

Personal, sunt pentru prezervarea tradiiilor culturale romneti, fapt pentru care atrag atenția asupra pericolului reprezentat de preluarea fr discernmnt a unor modele comportamentale i a unor valori subculturale aflate de multe ori n opoziie cu cele ale majoritii.

Asistm cu ngrijorare la instalarea n sfera normalului a unor comportamente i obiceiuri anormale, imorale i, de ce nu, revolttoare, neacceptate ca fireti n nici o ar civilizat.

Cteva antiteze dintre cele dou grupe de valori sunt de notorietate public, i au caracter general, putnd fi ntlnite ca surs a problemelor de intergare pe care etnia țigneasc le are peste tot n lume.

Sub impactul mass-mediei, datorit frecvenei cu care le ntlnim, am ajuns s privim aproape ca fireti i normale fenomene specifice etniei igneti, ca ceretoria organizat a minorilor, cordonat de prini, cedarea de minori terilor n vederea exploatrii lor, prostituia, vnzarea de copii, aservirea pentru datorii, cmtria, promisiunea femeii i darea ei n cstorie, cstoria copiilor, etc., aspecte ntrunite n practica CEDO sub definiia de „persoan de condiie aservit”, constituit ca sintez a situaiilor de robie (fila 259 – Corneliu Brsan – Convenia European a Drepturilor Omului – Comentariu pe articole – Vol I).

n aceste condiții, o concluzie se impune de la sine:

Vina preponderent pentru starea lor actual, o au țiganii. Dac liderii lor nu vor lua hotrrea s schimbe ceva la nivel principial n rndurile țignimii, cercul vicios al ne-integrrii și discriminrii nu va fi ntrerupt, oricte condiții și facilitți vor oferi guvernele europene etnicilor țigani.

Desigur, este o discriminare ticloas deportarea țiganilor din Franța n țrile de origine. Carta Drepturilor Omului interzice deportarea unui grup sau comunitți de persoane, pe criterii rasiale, etnice sau religioase. Mituirea cu cte 300 de euro de persoan a srmanilor țigani, lipsiți de orice resurse financiare, ce vegeteaz la marginea orașelor europene n tabere ilegale, este o stratagem jalnic, ce nu poate disimula adevratul caracter al operațiunii, și anume DEPORTAREA ȚIGANILOR N ȚRILE DE ORIGINE. Potrivit acestui principiu, Romnia ce ar trebui s fac ? S le dea cte 300 de euro și s-i trimit n India ? Din perspectiva Tratatului de la Lisabona, țiganii sunt nainte de toate, ca și noi toți, c vrem sau c nu vrem, CETȚENI EUROPENI, care au dreptul s și stabileasc reședința n oridce țar a Uniunii Europene. Deci, nu poate s existe un temei legal al deportrii lor.

Europa „democrat”, Europa „drepturilor omului”, care acum cțiva ani ne ddea lecții aspre n materia toleranței faț de țigani, francezii consturind chiar case pentru „bieții țigani” izgoniți din localitatea Mihail Coglniceanu din jud. Constanța (iar țiganii le-au distrus n dou luni, bgnd caii n cas și fcnd focul n mijlocul camerei, pe podea), se vede acum n situația de fi mai discriminatorie dect Romnia – la adresa țiganilor. De ce nu implementeaz francezii la ei programele Uniunii Europene privind integrarea social a comunitților de țigani ? Rspunsul este simplu: pentru c au nțeles un adevr; țiganii nu vor s se integreze; nu vor s munceasc; nu vor s respecte legea. Vor s fie liberi s fac ce vor, liberi de orice obligații faț de lege sau autoritți. Atta timp ct și vor pstra aceast atitudine, vor fi obligați s plteasc prețul ei. Neintegrarea și discriminarea.

Soluția este una singur. Schimbarea valorilor general acceptate n rndul etniei țignești. Aceasta se poate face numai prin educație. Deci, SOLUȚIA FINAL, TRIMITE-ȚII LA ȘCOAL !

Nu n ultimul rnd, sincronicitatea final care m-a determinat s scriu acest articol este reprezentat de emisiunea din aceast sear, la care am participat la Vox TV. Inițial, fusesem invitat pentru prima parte a emisiunii, avnd ca tem crțile de identitate cu cipuri boimetrice. Dar, nainte de pauz, Mbela – gazda emisiunii Romnia n alb și negru, mi-a sups c urmeaz și o a doua parte, privind țiganii. Uimit deja de aceset coincidențe, am decis s rmn și la aceast parte a emisiunii. nregistrarea o aveți alturat.

Vox TV – Romania in Alb si Negru from GuruRimpoche on Vimeo.

n ncheiere, nu pot trece cu vederea nici apetența etnicilor țigani pentru hoție și banul nemuncit afecteaz și așa-zisele ONG-uri țignești, care de ani de zile toac banul public și fondurile europene nefcnd nimic pentru integrarea țiganilor. Actuala situație din Franța este man cereasc pentru liderii acestor ONG-uri, care saliveaz deja la gndul milioanelor de euro pe care vor primi pentru a face „programe” sociale pentru confrații lor cei amrți. Aceștia dau nval pe la televiziuni, acuznd de nepsare și discriminare ba Guvernul, ba populația majoritar, ba rasismul și xenofobia. Numai țiganii nu poart nici o rspundere pentru situația lor. Nu știu dect s fac copii pe care s i trimit la cerșit, s cnte prin metrouri, s fure, s vnd droguri sau s nvrt orice alt afacere ilegal din care ies bani. Cu rare excepții, sunt familii care nu au prestat o munc cinstit de generații. Ce s facem noi pentru ei cu banii europenilor ? S le dm locuri de munc, pltite „romnește” ? Pi, ce țigan va munci 10 ore pe zi pentru 120 lei pe lun (ct e un salariu mediu), cnd afar, n europa, el scoate din cerșit sau furtișaguri, un minim de 50-60 de euro pe zi ? S construim la fiecare familie de țigani cte un palat cu 10 turnuri ? S le cumprm la fiecare cte un mercedes ? Se plng c nu și pot trimite copii la școal pentru c nu au ce nclța. Bunicii mei au fost n aceeași situație. Dar au muncit și n timp, au propșit. Averile adevrate se fac n generații. Sunt și acum țrani care cultiv pmntul din respect pentru munc, chiar dac nu și scot nici mcar investiția n semntur, arat și treierat. Aici este diferența…

,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *