CEDO dă României un ultimatum istoric

Autor: Cristian Vasilcoiu

Magistrații de la Strasbourg aplică, în premieră, României procedura hotărârilor-pilot, care aruncă în aer legile privind proprietatea.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) ne trimite cu un pas mai aproape de excluderea din Consiliul Europei, așa cum “Evenimentul zilei” avertiza încă din primăvara acestui an. Instanța de la Strasbourg a pronunțat, în premieră, aplicarea de hotărâri pilot în cazul României, în două dosare privind retrocedarea imobilelor naționalizate.

Reclamanții Atanasiu și Poenaru, pe de-o parte, și Solon, pe de altă parte, au câștigat procesul intentat statului pentru nerespectarea articolului 1 din Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, adică nepunerea în aplicare a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

Concret, CEDO acordă României 18 luni pentru a remedia disfuncționalitățile “legislative, administrative și bugetare” semnalate. Prima este cea legislativă, în sensul amendării de cel puțin 20 de ori, în ultimii ani, a legilor care reglementează retrocedarea, astfel că au apărut și prevederi contradictorii.

A doua, cea administrativă, se referă la nerespectarea termenelor prevăzute de legislație, de la depunerea unei cereri de retrocedare și până la soluționarea ei. A treia este bugetară, în sensul că statul s-a obligat să acorde despăgubiri la valoarea de piață, în cazurile în care retrocedarea nu mai este posibilă, iar acest efort bugetar nu poate fi susținut. Situație în care, printre altele, și existența Fondului Proprietatea devine incertă.

În cazul în care nu va reuși să rezolve toate acestea în termen de 18 luni, țara noastră riscă sancțiuni care pot merge, în cel mai rău caz, până la excluderea din Consiliul Europei.

Ce sunt hotărârile-pilot

Hotărârile-pilot reprezintă hotărâri judecătorești generaliste, în sensul suspendării tuturor cauzelor asemănătoare de pe rolul CEDO, până când statul român va lua “măsurile legislative, bugetare și administrative”, în vederea unificării practicii judiciare și a remedierii disfuncționalităților.

Procedura presupune identificarea unor disfuncționalități generaliste, din cauza cărora cetățenii români asaltează Curtea Europeană. În contextul nevoii de a identifica soluții unice, CEDO alege una sau mai multe cauze, care urmează a fi tratate “preferențial”.

În soluționarea acestor cauze, Curtea recomandă statului măsuri generale care trebuie adoptate. Ulterior, măsurile sunt supuse unui control din partea Curții, iar dacă rezultatul este nesatisfăcător, instanța poate dis pune chiar excluderea din Consiliu.

CEDO a decis să recurgă la hotărârile- pilot după ce, anterior, în anii 2008 și 2009, a ajuns la concluzia că mecanismul de despăgubire e ineficient și a recomandat României să adopte măsuri, pentru ca “procedura de compensare să fie consistentă, accesibilă, promptă și previzibilă”. Recomandările din cauzele Viașu, Katz și Faimblat nu au determinat statul să remedieze disfuncționalitățile.

Agentul României vede și o parte… bună

Agentul guvernamental al României la CEDO, subsecretarul de stat Răzvan Horațiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, vede însă și o parte bună a lucrurilor: “Trebuie urmărit și aspectul pozitiv al acestei hotărâri- pilot, adică acela prin care României i se acordă o perioadă de grație de 18 luni pentru remedierea disfuncționalităților”.

Întrebat dacă e de părere că România va putea respecta acest termen, Radu exclamă: “Asta nu mă întrebați pe mine, ci pe cei în măsură să adopte măsurile în cauză!”. Agentul guvernamental rămâne, însă, la părerea că “e exclus ca să ajungă să dispună CEDO excluderea României din Consiliul Europei!”.

“Trebuie urmărit și aspectul pozitiv al acestei hotărâri-pilot, adică acela prin care României i se acordă o perioadă de grație”
RĂZVAN HORAȚIU RADU, Agentul guvernamental al României la CEDO

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *