Am acumulat o anumit experienț direct – datorit practicii de zi cu zi ca avocat – datorit poveștilor de viaț pe care le cunosc, a cazurilor și situațiilor de care m-am lovit sau de care am auzit n cariera mea de 10 ani ca avocat, care mi permit s afirm cteva adevruri dureroase despre sistemul judiciar romnesc, fr exagerri și fr teama de a greși.

Sunt lucruri general cunoscute, dar care, privite cu atenție, de un cunosctor al sistemului judiciar romnesc, dezvluie rdcina relelor acestui sistem.

n primul rnd, cititorul trebuie informat cu privire la componentele sistemului judiciar, ce alctuiesc acel ”lanț al slbiciunilor” ce face ca justiția n Romnia s fie acel trm corupt al tuturor posibilitților.

Mai nti, s facem cunoștinț cu ”sistemul”. Dou categorii de oameni ”fac legea” (la figurat) n Romnia. Judectorii și procurorii. Ei formeaz ceea ce n termeni grațioși, se numește ”corpul magistraților”. Judectorii sunt cei ce judec pricinile, de orice natur (civil, penal, administrativ, comercial), cu alte cuvinte brațul Statului, frumos ntruchipat de acea imagine antic a Jusțiției – legate la ochi, cu balanța n mn, menit s aplice legea, s mpart dreptatea n fiecare caz particular ce i este supus atenției, sub mantia autoritții Statului.

Procurorii sunt acei slujbași ai Ministerului Public, nsrcinați n special cu aprarea intereselor publice (ale Statului, și, prin el, ale noastre, ale cetțenilor). Ei sunt ochiul ce vegheaz ca legea s fie respectat, și au ca sarcin aducerea n fața Justiției (aplicat de judector) a celor ce se fac vinovați de nclcarea Legilor. Ei sunt prin excelenț acuzatori, n procesele penale, dar și aprtori ai drepturilor celor ce nu se pot apra (lipsiți de capacitate de exercițiu).

Magistrații au n subordine un ntreg aparat, format din polițiști, jandarmi, executori judectorești și alți slujbași, gata s pun n practic dispozițiile acestora, pentru nfptuirea efectiv a Dreptții.

Atunci cnd ntruchipezi Puterea unui Stat, ca persoan, ai tendința s te schimbi ca om. Nu degeaba se spune c ”Puterea corupe”, lucru valabil și pentru politicieni sau pentru orice alt persoan investit cu exercitarea unei funcții publice sau de conducere ntr-o comunitate.

Deci, Statul democratic a fost nevoit s creeze un sistem de control al puterii judectorilor și procurorilor, care s lase totuși acestora capacitatea de a lua decizii n mod independent și imparțial.

S vedem acum, practic, cum s-a dezvoltat sistemul judiciar n Romnia și care sunt slbiciunile și tarele lui.

Pi, democrația romneasc a debutat cu un act de injustiție cras, definitoriu pentru ilegalitțile ce au urmat: condamnarea la moarte a cuplului dictatorial Ceaușescu. n urma unui simulacru de proces, soții Ceaușescu au fost ”judecați” sumar, de un complet nelegal constituit, fr s existe un dosar penal n adevratul sens al cuvntului, fr rechizitoriu, fr a avea posibilitatea angajrii unui aprtor (avocat) ales, fiind condamnați la o pedeaps ce nu exista n codul penal: pedeapsa cu moartea – ce fusese abrogat. Departe de a lua aprarea celor doi ceaușești sau a sistemului comunist care a nenorocit o țar ntreag, nu pot s nu condamn nelegiuirea.

A fost evident un asasinat politic, pus la cale de cei din eșalonul 2 al Partidului Comunist Romn (viitorii ”emanați” ai ”revoluției”), mult prea nerbdtori s se cocoațe la putere peste un popor neajutorat, incapabil (nc) de reacție n fața unor astfel de prdtori.

Schimbarea s-a fcut rapid, fr menajamente. Cei ce se opuneau erau fie uciși, fie nchiși sau… ajungeau s cear azil n alte țri (cum este cazul multora dintre victimele mineriadelor).

Criminalii și cozile de topor au fost recompensați de noua nomenclatur neo-comunist – ajuns la putere, cu posturi de conducere n principalele instituții ale Statului – MAI ALES N JUSTIȚIE. Cci cel mai bun mod de a ține la distanț PEDEAPSA de cei care o meritau pentru crimele prin care au preluat puterea, era acela de a ncredința Justiția n minile celor prtași la aceste crime, sau mcar controlabili, șantajabili. Astfel, noii stpni ai țrii se asigurau și de faptul c nu vor plti niciodat pentru spolierea național la care ne supun zi de zi.

Evident, trebuiau pstrate aparențele. Europa ne btea la uș – mai nti cu ”ajutoare”, mai apoi cu ”oferte” otrvite de afaceri, disperat dup o nou piaț de desfacere, dornic s și mai lungeasc perioada de prosperitate pe spinarea unei economii naționale care nc nu se dezmeticise din letargia comunismului.

Era nevoie de un ”comunism cu faț uman”, de o ”democrație original” care s calchieze instituțiile democratice din vest, legile europene, dar dup socoteala de acas, bolșevizat. Trebuiau mimate o grmad de activitți, trebuia ncropit la repezeal o ”societate civil”, format din ONG-uri bine conduse, care s ia ”atitudine” cnd era cazul… Trebuiau ”reconstituite” partide istorice, tocmai pentru ca adevratele inițiative cetțenești s nu se nasc, ci s se ralieze unor vectori sociali deja controlați, deturnați de la scopul lor de nnoire, de depșire a comunismului.

Și astfel, vorba poetului, ”…din bube, mucegaiuri și noroi / iscat-au frumuseți și vremuri noi…” Hde frumuseți și ntunecate vremuri…

La ce s-a ajuns ?!

Pi, trageți singuri concluziile:

n Justiția de dup 89 a existat un permanent deficit de judectori și procurori. Cam cte 8000 din fiecare categorie, dac nu mai mulți. Bine, dar cum explic Ministerul Jusțiției (administratorul acestui sistem), acest deficit: explicația oficial: nu sunt bani pentru angajarea de magistrați la nivelul nevoilor sistemului. Alte voci (Consiliul Superior al Magistraturii) critic slaba pregtire a candidaților la concursurile de admitere n Magistratur. La examenele de admitere, se scot la concurs sute de posturi, dar se ocup de regul doar cteva zeci. Chiar așa or sta lucrurile ? Nu se ridic tinerii absolvenți la nivelul cerințelor impuse de apartenența la augustul corp al magistraților ?

Crudul adevr este, ca de obicei, cu totul altul, mult mai simplu, mai banal. Organul de conducere și control al magistraților este Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.-ul), care organizeaz selecția noilor magistrați (concursurile), și are atribuții de control și sancționare a acestora. Președintele Romniei doar confirm prin decretul de numire n funcție, magistrații ce au trecut de filtrul CSM-ului. CSM-ul a fost principalul instrument de control al corpului magistraților, puterea neo-comunist avnd n permanenț grij s pstreze n componența CSM-ului o majoritate fidel principiilor epurrii acestei caste – pe criterii de adeziune și loialitate faț de noii stpni ai Romniei.

Evident, n CSM ajung n principal ca membrii, magistrați din rndul judectorilor și procurorilor, ce candideaz și sunt votați pentru aceast s funcție de ctre colegii lor. Din CSM mai fac parte – de drept – Ministrul Justiției, Procurorul General al Romniei și Președintele naltei Curți de Casație și Justiție, precum și doi reprezentanți ai societții civile – aleși de ctre plenul Senatului Romniei. Deci iat c 5 membrii din cei 19 membrii ai CSM sunt numiți – direct sau indirect, de ctre ”clasa politic” – acea clic unitar neo-comunist, ce mimeaz diversitatea politic.

Restul de 16 membrii ai CSM-ului, aleși prin vot de ctre judectori și procurori, nu au reușit pn n prezent s fac diferența, datorit componenței preponderent neo-comuniste a corpului inițial al magistraților, ce s-a perpetuat dup 1990.

Nu greșesc, afirmnd cu trie, c și astzi, principalul rol al CSM-ului este acela de a mpiedica intrarea n magistratur a unor oameni independenți și neșantajabili. Se menține cu disperare numrul de magistrați la o cot sub nivelul cerințelor unui stat funcțional, datorit fricii de a nu se pierde controlul n justiție. Intr n magistratur n mod preponderent, cei care sunt prinși n schema ”PCR” (Pile, Cunoștințe și Relații), care și-au dovedit obediența faț de Sistem, fie prin intermediul rudelor, fie prin apartenența la masonerie sau prin posibilitatea de a fi șantajați.

Grilele de examinare sunt pervers concepute, pentru a bloca efectiv pe orice ndrznește s concureze la examen fr un ajutor din interior… Cunosc judectori și procurori care se amuzau ncercnd s rezolve grilele de admitere. Nu cunosc nici mcar unul care s fi fcut punctajul minim de admitere… Dar s spunem c un tnr genial, cu memorie fotografic, ajutat de un dram de noroc, reușește s treac de acest examen imposibil, și s intre n magistratur independent, fr nici un ajutor.

Proasptul magistrat, chiar bine intenționat, ajunge s deschid ochii de la pupitrul su de judector sau procuror, ntr-o cloac mprțit pe grupuri de interese – afiliate pe criteriul unei ncrederi reciproce cu iz infracțional. Se știe cine cu cine ia șpag, și cu cine nu, iar cine nu este afiliat la o astfel de rețea, risc s ”moar de foame” trind doar din salariu, s fie ”srit” la avansri, ”ars” la dosarul profesional și chiar ndeprtat din magistratur, dac d semne c este ”prcios” sau se face indezirabil prin gura lui mare…

Știați c, dac un judector sau procuror are prea multe soluții infirmate de ctre superiori (sau instanțele superioare n grad), risc s fie declarat incompetent și pus pe liber ?! O astfel de msur se poate lua ușor, atunci cnd astfel de grupuri de interese primește dispoziție de a ”taxa” soluțiile date de un anumit magistrat – aflat la nceputul carierei, și declarat indezirabil.

O alt metod de ”cumințire” – a magistraților ”nrvași”, care nu rspund la ”rugmințile” unor colegi sau politicieni, este aceea de a le anula delegrile sau detașrile. Este puțin cunoscut faptul c o mare parte din magistrați (n special procurori) sunt ”delegați” sau ”detașați” n posturi cheie, bine plasate și bine pltite. Spre exemplu, un procuror ia examenul de intrare n magistratur și primește post la… Cuca Mcii, n fundul țrii, el fiind bucureștean. Teoretic vorbind, el trebuie s rmn acolo toat viața, sau s avanseze prin concurs pe un alt post vacant, sau s urce n grad, la o instanț superioar. Problema e c, de regul, posturile din orașe sunt ”cu dedicație”, pentru cei care sunt ”de familie bun” (a se citi comunist). Atunci, se fac locuri pentru cei care sunt gata s calce pe cadavre literalmente, pentru a fi mai aproape de cas. Și așa se face c n dosarele ”dificile” sunt aduși prin delegare sau detașare procurori sau judectori, care s judece dup cum le dicteaz… starea vremii. Dac are vre-o tresrire de conștiinț, respectivul nefericit, risc s i se anuleze din senin delegarea sau detașarea și s se ntoarc din provincia din care a venit. Cci aceasta este frumusețea legii magistraților. Articolul 3 pct. 2 și 4 pct. 2 din Legea 303/2004 spune c judectorii și procurorii pot fi mutai prin transfer, delegare, detaare sau promovare, numai cu acordul lor, i pot fi suspendai sau eliberai din funcie n condiiile prevzute de prezenta lege.” Cu alte cuvinte, dac ”mișc n front”, nu li se mai cere acordul pentru a fi trimiși de unde au venit !

Nu n ultimul rnd se exercit o presiune și un control asupra magistratului prin intermediul CSM-ului, care are atribuții de control, prin serviciul su de inspecție asupra activitții magistraților. CSM-ul poate sancționa disciplinar, conform legii, magistrații, pentru anumite abateri sau greșeli, lucru care ar trebui s fie normal ntr-o țar cu adevrat democratic. Atunci cnd ns CSM-ul este format din persoane ce rspund anumitor ”sugestii” sau ”comenzi”, ca judector sau procuror te poți trezi sancționat din orice.

Probabil c ar trebui s dau și niște cazuri concrete, niște nume, niște povești… De procurorul cutare, care nu a rspuns comenzii și a fost nevoit s plece n avocatur, sau de judectorul cutare, care a bgat n pușcrie un anumit lider de sindicat care a refuzat s dea o licitație societții soției acelui judector, și multe, multe altele… dar nu cred c e cazul s nșir aici exemplificri particulare ale fenomenului.

Cum scpm din aceast mocirl ?

Simplu: permițnd accesul n magistratur tinerilor ne-aliniați politic, neșantajabili. Acești noi veniți, independenți, sprijinindu-se ntre ei, depșind masa critic a mafiei comuniste din Justiție. Propunnd n CSM membrii cu adevrat independenți. Care s nu mai rspund comenzilor politice. Și care s rup astfel acest lanț al cauzalitților nefaste… ”lanțul slbiciunilor”.

, ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *