Ca urmare a promulgarii de catre Presedintele Romniei a Legii Educatiei Nationale, care contine prevederile impuse de UDMR, Noua Dreapt atrage atentia ca aceasta lege aduce pe termen mediu grave prejudicii securitatii nationale, stabilitatii si armoniei interetnice in judetele Harghita, Covasna si Mures, si pune in pericol identitatea nationala pentru sute de mii de romani aflati in aceste judete.

NATO si UE invocate de Presedinte in discursul de justificare a promulgarii Legii, ca garantii, se pot risipi in 10 – 20 de ani ca si cand nu ar fi fost, insa noi, romanii si Romania, vom ramane cu o regiune segregata complet si instigata de Budapesta, chiar in inima Romaniei. Actualele prevederi ale Legii Educatiei Nationale, impuse de UDMR si acceptate de Presedinte, nu sunt decat incarcatura exploziva, care plasata in centrul Romaniei, poate exploda peste 10, 20, 30 de ani sau atunci cand actualii responsabili nu vor mai exista.

Pentru corecta informare a tuturor membrilor si simpatizantilor, Noua Dreapt publica cateva consideratii pe marginea Legii Educației Naționale, sintetizate de forul stiintific suprem al Romniei, Academia Romn:

Chestiunea lingvistic

Art. 9, alin. 2: „n fiecare localitate se organizeaz și funcționeaz unitți de nvțmnt sau formațiuni de studiu cu limba de predare romn și, dup caz, cu predarea n limbile minoritților naționale ori se asigur școlarizarea n limba matern n cea mai apropiat localitate n care este posibil.”

Art.9, alin.3: „nvțarea n școal a limbii romne, ca limb oficial de stat, este obligatorie pentru toți cetțenii romni. Planurile de nvțmnt trebuie s cuprind numrul de ore necesar și suficient nvțrii limbii romne. Autoritțile administrației publice asigur condițiile materiale și resursele umane care s permit nsușirea limbii romne”.

Art. 36, alin. 1: „Persoanele aparținnd minoritților naționale au dreptul sa studieze și s se instruiasc n limba matern, la toate nivelurile, tipurile și formele de nvțmnt preuniversitar, n condițiile legii”.

Art. 36, alin. 14: „n nvțmntul n limbile minoritților naționale, n comunicarea intern și n comunicarea cu prinții elevilor și ai preșcolarilor, se poate folosi și limba de predare.”

Art. 36, alin. 15: „n nvțmntul primar cu predare n limbile minoritților naționale, calificativele senoteaz i n limba de predare.”

Art. 37, alin. 1: „n cadrul nvțmntului preuniversitar cu predare n limbile minoritților naționale, toate disciplinele se studiaz n limba matern, cu excepția disciplinei Limba și literatura romn.”

Art. 37, alin. 2: „Disciplina Limba și literatura romn se pred, pe tot parcursul nvțmntului preuniversitar, dup programe școlare și manuale elaborate n mod special pentru minoritatea

respectiv”.

Art. 37, alin. 3: „Prin excepție, n unitțile de nvțmnt cu predare n limba unei minoritți naționale, ca urmare a cererii prinților sau tutorilor legali, la solicitarea organizației minoritții naționale, reprezentat n Parlamentul Romniei sau, n cazul n care minoritatea respectiv nu are reprezentare parlamentar, la solicitarea grupului parlamentar al minoritților naționale, predarea disciplinei Limba și literatura romn se face dup manualele utilizate n unitțile de nvțmnt cu predare n limba romn.”

Art. 37, alin. 4: „Testele la limba i literatura romn se elaboreaz pe baza programei speciale”.

Aplicarea acestor prevederi va consacra statutul limbii romne ca element marginal n educația minoritților naționale, conferindu‐i caracter de limb strin. n prezent, regimul de limb strin este aplicat exclusiv studenților strini veniți n Romnia cu burse de studiu, și nicidecum cetțenilor romni, limba fiind principalul factor de coerenț administrativ n societate i stat. Prin aplicarea acestor articole, Proiectul consacr un viitor n care administrația statului romn va fi deficitar pe temei lingvistic.

n ceea ce privește redactarea documentelor interne, emiterea de adeverințe ctre prinții elevilor i trecerea calificativelor n limba matern, prevederile asigur cadrul legal (și necontestabil de ctre orice alt act – vezi art. 5, alin. 1) pentru debutul oficializrii la nivel național al unor limbi materne, nerecunoscute de ctre Constituție (vezi art. 13). Odat consacrat, acest cadru va asigura baza pentru extinderea acestui tip de „drepturi” și n ceea ce privește administrația, sistemul sanitar sau cel cultural.

Conform art. art. 36, alin. 1, persoanele ce aparțin minoritților naționale au dreptul de a studia n limba matern, indiferent de nivel, tip sau form de studiu. Aceast prevedere, incontestabil recunoscut ca drept și de prezenta Lege n vigoare, nu mai pstreaz un amendament important al acesteia, și anume cel al protecției limbii oficiale a statului n sfera educațional (prezentul art. 119, alin. 2: „Prevederile alin. (1) se vor aplica fr a se aduce atingere nvțrii limbii oficiale și predrii n aceast limb”).

Problematica manualelor

Art. 36, alin. 13: „Pentru elevii aparținnd minoritților naționale, Ministerul Educației, Cercetrii, tineretului și Sportului asigur manualele școlare, care pot fi: manuale elaborate n limba de predare a minoritților și manuale traduse din limba romn sau manuale de import, avizate de Ministerul Educației, Cercetrii, Tineretului și Sportului, pentru titlurile needitate din cauza tirajului redus.”

Art. 37, alin. 6: „n nvțmntul preuniversitar, activitatea de predare și de educare la limba și

literatura matern, la istoria și tradițiile minoritților naționale respective si la educația muzical se realizeaz pe baza programelor si a metodologiilor specifice elaborate de colective de experți cunosctori ai limbii si ai culturii minoritții respective și aprobate potrivit legii”.

Art. 37, alin. 7: „Elevilor aparținnd minoritților naționale, care frecventeaz unitți de nvțmnt cu predare n limba romna sau n alta limb dect cea matern, li se asigura, la cerere și n condițiile legii, ca disciplin de studiu, limba și literatura matern, precum și istoria și tradițiile minoritții naționale respective, ca parte a trunchiului comun. Programele și manualele disciplinei istoria și tradițiile minoritții naționale sunt aprobate de Ministerul Educației, Cercetrii, Tineretului si Sportului”.

Art. 37, alin. 10: „n programele și manualele de istorie se vor reflecta istoria și tradițiile minoritților naționale din Romnia.”

Art. 56, alin. 1: „Numrul de ore alocat disciplinelor din planurilecadru de nvțmnt este de maximum 20 de ore pe sptmn la nvțmntul primar, 25 de ore pe sptmn la nvțmntul gimnazial și 30 de ore pe sptmn la nvțmntul liceal. Aceste ore sunt alocate att pentru predare și evaluare, ct și pentru nvțarea n clas, asistat de cadrul didactic, a conținuturilor predate, conform prezentei legi.”

Art. 56, alin.2: „Prin excepție de la prevederile alin. (1), numrul maxim de ore poate fi depșit cu numrul de ore prevzute pentru studierea limbii materne, a istoriei și tradiției minoritților și a nvțmntului bilingv.”

nc o dat, avem de‐a face cu determinarea apariției segregrii culturale n cadrul societții, fenomen ce depșește sfera procesului educativ propriu‐zis prin replicarea tiparului alternativ, prin utilizarea de manuale n limba matern, prin reflectarea doar a propriei istorii, prin practicarea unei culturi muzicale specifice identitții etnice ș.a. Mai mult, dac coroborm a) utilizarea n procesul nvțrii a manualelor adaptate exclusiv tipului de cultur particular de care aparțin, exclusiv n limba lor matern cu b) raportarea la limba romn ca la o limb strin, rezultatul produs nu doar c va ndeprta elevul „minoritar” de orice legtur cu valorile generale ale societții, dar va aduce i atingere art. 3, alin. 1 h), care precizeaz c nvțmntul preuniversitar și superior trebuie guvernate dup „principiul asumrii, promovrii și pstrrii identitții naționale și valorilor culturale ale poporului romn” (prin faptul c adevrul istoric este prezentat n funcție de interesele fiecrei minoritți n raport cu statul romn).

Art. 36, alin. 13 confer cadrul legal pentru minoritțile naționale de a beneficia de manuale aduse din import (deci din „Țara mam”), fapt ce, mai departe, poate avea drept consecințe: neadaptarea lor la spațiul și cadrul instituțional, timpul și cultura general (vor nvța despre geografia, istoria, valorile și semnificațiile societții de care aparțin ntr‐o istorie ndeprtat dar n care nu triesc, elemente diferite de realitțile romnești). Acest fapt trimite la cedarea de bun voie de ctre Romnia a controlului asupra unor procese culturale constitutive ordinii de stat.

Art. 37, alin. 6 și 7 ofer cadrul legal ca, n nvțmntul preuniversitar, activitatea de predare la limba și literatura matern, la istoria și tradițiile minoritților naționale și la educația muzical s fie realizat de experți cunosctori ai limbii și culturii minoritții, ceea ce atrage dup sine o coagulare și mai puternic a comunitții și o distanțare de contactul cu lumea exterioar.

n privința predrii diferențiate a disciplinelor pe ntinderea aceluiași teritoriu și stat și prin intrarea acestora n trunchiul comun, se va ajunge la predarea unei serii de istorii alternative ceea ce va conduce la o fragmentare a corpului social la nivel mental. Aceast manier de abordare este de natur s genereze disensiuni interetnice ca o prim consecinț la nivel social. Astfel, elevul minoritar va pierde orice legtur cu valorile tradiționale generale, din nou avnd loc o separare a „minoritții” de restul societții, prin raportarea din punct de vedere legislativ ca la o colectivitate etnic, cu delimitri clare (culturale, istorice, economice, administrative etc.).

O alt consecinț direct a manierei legislative de a trata domeniul educației n privința minoritților naționale (de pild art. 37 ) poate fi una cu un caracter imediat. Elevii, obișnuiți numai cu limba matern, numai cu specificul cultural și istoric al țrii de care declar c aparțin, vor ajunge n mediul universitar unde vor fi discriminați fr intenție prin incapacitatea lor de a socializa n limba oficial a statului, printre persoanele ce aparțin populației majoritare. Astfel, dialogul intercultural va fi redus la minimum. Proiectul compenseaz acest deficit prin ntrirea universitților unde se pred i n alte limbi dect n limba romn. ns Proiectul nu are nici o putere asupra economiei naționale care i urmeaz cursul firesc, unde limba dominant este aceea oficial, a statului. n consecinț, absolvenții instituțiilor de nvțmnt superior vor avea anse mai reduse de integrare n economia național.

O alt problematic o const introducerea unui numr suplimentar de ore de studiu (dincolo de pragul maxim acceptat) pentru elevii ce aparțin minoritților naționale n comparație cu elevii etnici romni, materiile n discuție fiind studiul extensiv al limbii materne, istoriei și tradițiilor minoritților naționale, conform art. 56, alin. 2, efectele menționate mai sus fiind ntrite. Acest fapt este de natur s ntreasc tratamentul discriminatoriu al unor membrii ai societții.

Supradiscriminarea – alte prevederi

Art. 53, alin. 3: „Prin derogare de la prevederile alin. (1), n localitțile n care exist cerere pentru forma de nvțmnt n limba matern a unei minoritți naționale, efectivele formațiunilor de studiu pot fi mai mici dect minimul prevzut de prezenta lege. Decizia privind nființarea și funcționarea acestor formațiuni de studiu aparține Ministerului Educației, Cercetrii, Tineretului și Sportului, cu consultarea consiliului de administrație al unitții de nvțmnt respective”.

Art. 36, alin. 5: „pe raza unei unitți administrativteritoriale, cu mai multe unitți de nvțmnt cu predare n limbile minoritților naționale, funcționeaz cel puțin o unitate școlar cu personalitate juridic, pentru fiecare limb matern, indiferent de efectivul de elevi”.

Art. 36, alin. 6: „n cadrul unitților de nivel gimnazial sau liceal, cu predare n limbile minoritților naționale, singulare n municipiu, oraș sau comun, se acord personalitate juridic, indiferent de efectivul de elevi”.

Art. 36, alin. 7: „Elevii care, n localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a nvța n limba lor matern, sunt sprijiniți prin decontul transportului la cea mai apropiat școal cu predare n limba matern, sau primesc cazare și mas gratuite n internatul unitții de nvțmnt cu predare n limba matern.”

Art. 36, alin. 17: „n finanțarea de baz a unitții de nvțmnt preuniversitar cu predare n limbile minoritților naționale, costul standard per elev și per școlar se calculeaz dup un coeficient mrit pe baza factorilor de corecție, lund n considerare predarea n limba minoritții naționale sau a limbii minoritții naționale. n cazul acestor unitți se are n vedere izolarea lingvistic, geografic și numrul redus de elevi și preșcolari. Același coeficient se aplic și n cazul unitților școlare cu predare n limba romn, n condiții similare.”

Finanțarea este unul dintre principalii vectori ai supradiscriminrii. Astfel, la cererea prinților i prin decizia ministerului care se consult cu autoritțile locale sau regionale, indiferent de efectivul de elevi, etnici minoritari, se vor nființa unitți de nvțmnt n limba matern. n condițiile n care puterea politic local n arealurile n care populația considerat minoritar este majoritar aparține reprezentanților acesteia, inclusiv presei locale ca factor de opinie, aceast prevedere nu are validitate din perspectiva reciprocitții.

Alocarea de fonduri pentru transport, cazare i mas indiferent de numrul de elevi considerați „minoritari”, la o distanț teoretic nelimitat, pn unde se gsete o coal cu predare n limba matern n timp ce, pentru elevii de etnie romn, limita specificat este de 50 de km. Prin toate aceste prevederi, elevii minoritari sunt incluși ntr‐un proces de discriminare suplimentar dac lum n considerare art. 74 (alin. 1,2,3,4) i art. 36 (alin. 7) care prevd un plan diferit de decontare a cheltuielilor pentru elevii din Romnia, indiferent de naționalitate, religie, ras sau alte criterii. Prin aplicarea acestor diferențe se poate ajunge la situații aberante, prin asigurarea deplasrii, teoretic fr limit de kilometri, pn unde elevul minoritar poate studia n limba sa matern, spre deosebire de orice alt elev care are limit de 50 km. Sprijinirea elevilor prin decontul transportului, cazare și mas gratuite sunt alte elemente de „suprasprijin” care concur la instituirea unui mecanism de privilegii n plin epoc modern.

Mai mult, mrirea coeficientului de finanțare pe cap de elev, care condiționeaz finanțarea de baz a unitții de nvțmnt, dup criterii lingvistice nu prezint prevederi care s garanteze o distribuție echitabil a veniturilor, n special acolo unde reprezentanții minoritții dominante n plan local distribuie fondurile. Din nou este pus sub semnul ntrebrii implementarea de facto a prevederilor unei eventuale reciprocitți n acest domeniu. Conform art. 36, alin. 17, izolarea lingvistic, geografic și numrul redus de elevi sunt argumentele pentru aplicarea costurilor mrite pe elev. ns, aceast izolare se va accentua n urma implementrii prezentului Proiect, iar gradul de relaționare a minoritților naționale cu celelalte minoritți sau cu etnicii romni va fi afectat, precum și capacitatea acestor minoritți de a se integra social și economic (pe piața forței de munc din exteriorul comunitții de domiciliu). Cu toate c la finalul textului se ofer, aparent, o șans similar pentru etnicii romni aflați n minoritate n cadrul unor comunitți majoritare alctuite din minoritți etnice, datorit disproporționalitții accesului de facto la resurse dintre minoritatea romn i minoritatea dominant local.

Prin articolele care trateaz oferirea selectiv a suportului financiar (art. 36, alin. 7) – decont transport, cazare și mese gratuite (art. 36, alin 7) pentru minoritți, prin discriminarea majoritții, se creeaz confuzie privind sensul unor prevederi precum:

‐ Garantarea de „drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de nvțmnt preuniversitar și superior … fr nicio alt form de discriminare” (art. 2, alin. 2).

‐ Principiul echitții n baza cruia accesul la nvțare se face nediscriminatoriu (art. 3, alin. 1 a)

‐ Principiul relevanței n baza cruia educația rspunde nevoilor de dezvoltare personal și social‐economice (art. 3, alin. 1 c)

‐ Principiul garantrii identitții culturale a tuturor cetțenilor romni și a dialogului intercultural (art. 3, alin. 1 g)

‐ Principiul asigurrii egalitții de șanse (art. 3, alin. 1 j)

Dac ne referim la instituirea personalitții juridice pentru unitțile de nvțmnt care nu ndeplinesc efectivul minim stabilit prin lege, n cazul școlilor unde exist secții de predare n limb matern acest efectiv minim nu mai este respectat (dect de școlile care au n componenț doar efective de elevi ce aparțin populației majoritar etnic). nvțmntul n limba minoritților este astfel decuplat de criteriul eficienței sale contabile i economice, legat de finanțarea pe elev. Finanțarea pe criterii date de elementul etnic pune din nou n contradicție Proiectul Legii Educației Naționale cu propriile premise ale egalitții de anse.

n plus, nespecificarea n proiectul de lege a unui numr minim de elevi care s aparțin aceleiași minoritți naționale poate duce la o suprabirocratizare a logicii instituționale regionale care, conform textului, ar trebui s asigure funcționarea cel puțin a unei unitți școlare pentru fiecare limb matern existent. Aceast idee poate produce confuzie att n spațiul dobrogean (unde exist comunitți mixte, alctuite din pn la 17 etnii diferite), ct și n Bucovina sau Transilvania, unde o serie ntreag de comunitți au mai multe categorii de populație.

Schimbrile structurale și politizarea mediului educaional

Art. 36, alin. 8: „Minoritțile naționale au dreptul la reprezentare n organele de conducere ale unitților de nvțmnt, ale inspectoratelor școlare sau ale instituțiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competenta profesionala, potrivit legii”.

Art. 36, alin. 9: „n unitțile școlare cu predare si n limbile minoritților naționale unul dintre directori va fi un cadru didactic din rndul minoritților respective, cu respectarea criteriilor de competenț profesional”.

Art. 36, alin. 9: „n unitțile conexe nvțmntului preuniversitar din județele n care funcționeaz forme de nvțmnt n limbile minoritților naționale, se asigura ncadrarea cu specialiști si din rndul minoritților naționale, cu respectarea criteriilor de competenț profesional”.

Art.85, alin. 4: „n structura inspectoratelor școlare din județele cu nvțmnt și n limbile minoritților naționale, sunt cuprinși și inspectori școlari pentru acest tip de nvțmnt. Acești inspectori școlari sunt numiți respectnd procedurile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minoritții naționale.”

Art. 85, alin 1, pct. e): Atribuțiile inspectoratului se refer la faptul c acesta „coordoneaz admiterea

n licee, evalurile naționale și concursurile școlare la nivelul unitților de nvțmnt din județ.”

Art. 87, alin.1: „Directorul exercit conducerea executiv a unitții de nvțmnt. n cazul unitților de nvțmnt cu predare integral n limbile minoritților naționale, directorul are obligația cunoașterii limbii respective. n cazul unitților de nvțmnt cu secții de predare n limbile minoritților naționale, unul dintre directori are obligația cunoașterii limbii respective. n aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizației care reprezint minoritatea respectiv n Parlamentul Romniei sau, dac minoritatea nu are reprezentare parlamentar, cu consultarea grupului parlamentar al minoritților naționale.”

Art. 87, alin. 2, pct. f): Rolul directorului unitții de nvțmnt: „rspunde de selecția, angajarea, evaluarea periodic, formarea, motivarea și ncetarea raporturilor de munc ale personalului din unitatea de nvțmnt:”

Articolul 120, alin. 2 din Constituție permite „dreptul de folosire a limbii minoritților naționale n relațiile cu autoritțile administrației publice locale i cu serviciile publice deconcentrate. n acest context, articolul este consacrat excepțional i suplimentar n beneficiul acestei categorii de cetțeni, alturi de celelalte elemente ale dreptului la o bun administrare de care beneficiaz n virtutea cetțeniei romne”, fiind un drept subsumat dreptului la identitate.

Aceast condiționare capt un caracter conflictual cu articolul 13 din Constituția Romniei care stabilete c n Romnia limba oficial este limba romn. n acest caz, art. 120 capt caracterul unei norme de excepție („exceptio est strictissimae interpretationis”) care reglementeaz doar relațiile cu autoritțile administrației publice locale i cu serviciile publice deconcentrate, aplicabil prin HG 1206/2001. Prin actualul Proiect al Legii Educației Naționale, care prevede condiționarea posturilor de conducere de cunoaterea altei limbi dect cea oficial, art. 120 din Constituție nceteaz s mai reglementeze o excepție n raport cu conceptul de „bun administrație”, prin generalizarea limbii materne n nvțmnt. Astfel, aceasta devine norm general cu caracter neconstituțional, prin faptul c acest caracter de excepționalitate al art. 120 alin. 2 faț de art. 13 din Constituție a fost introdus tocmai n raport cu conceptul de bun administrare.

n sprijinul acestui argument vine și art. 5 al Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare care afirm expres c „Nicio prevedere a prezentei Carte nu va putea fi interpretat ca implicnd dreptul de a angaja o activitate sau de a realiza o acțiune ce contravine scopurilor Cartei Națiunilor Unite ori altor obligații de drept internațional, inclusiv principiului suveranitții i integritții teritoriale a statelor”.

Primul articol (art. 36, alin. 8) referitor la principiul reprezentativitții etnice la nivelul funcțiilor de conducere n cadrul unitților de nvțmnt, al inspectoratelor sau a oricror instituții echivalente reprezint, de fapt, legiferarea unui drept colectiv pentru minoritțile naționale, pn acum, prin lege, fiind acordate doar drepturi individuale pentru cetțenii minoritari. Un alt semn de ntrebare se ridic n cazul primatului criteriului etnic n fața competențelor profesionale.

n privința inspectorului școlar, conform art. 85, alin. 4, pe lng faptul c este condiționat de cunoașterea limbilor minoritare naționale, acesta este numit politic. Legea legifereaz ingerința politicului n procesul educațional pe filier etnic. Prevederea este n contradicție cu altele din prezenta lege, de pild art. 3 lit. n, care statueaz „independența educației faț de ideologii, dogme i doctrine politice.”

Art. 87, alin. 2 stabilește puterea pe care un director de școal o poate avea, și anume cea de a angaja sau disponibiliza personalul instituției. Dac ținem cont de faptul c directorul este numit politic, putem ajunge la concluzia c posturile cadrelor didactice depind de evalurile periodice realizate de ctre direcțiune.

Introducerea a) principiului reprezentativitții minoritților naționale la nivelul administrației locale și al organelor de conducere ale unitților de nvțmnt, ale inspectoratelor școlare sau altor instituții echivalente, conexat cu b) creșterea gradului de dependenț politic a managementului preuniversitar și universitar (a crui finanțare depinde de cea dinti) va duce la anularea de facto a principiului reciprocitții prevzut n actuala lege.

Conform articolului 73, alin. 1 din Constituția Romniei, „Parlamentul adopt legi constituționale, legi organice și legi ordinare”. n materie de nvțmnt, Parlamentul reglementeaz prin lege organic „organizarea general a nvțmntului” (art. 73, alin. 3, paragraf n). Astfel, numirea directorilor de școli și inspectorilor pentru minoritți naționale la solicitarea organizației minoritții naționale, reprezentat n Parlamentul Romniei sau, n cazul n care minoritatea respectiva nu are reprezentare parlamentar, la solicitarea grupului parlamentar al minoritților naționale din Senat și Camera Deputaților este neprevzut n Constituția Romniei, fiind, deci, neconstituțional.

Finanarea din venituri proprii vs. bugetul de stat

Art. 8, alin. 8: „nvțmntul poate sa fie finanțat si direct de ctre operatorii economici, precum si de alte persoane fizice sau juridice, n condițiile legii”.

Art. 8, alin. 9: „nvțmntul poate fi susținut prin burse, credite de studii, taxe, donații, sponsorizri, surse proprii si alte surse legale”.

Art. 98, alin. 1: „Unitțile de nvțmnt preuniversitar public pot obține venituri proprii din activitți specifice, conform legii, din donații, sponsorizri sau din alte surse legal constituite”.

Art. 98, alin. 2: Veniturile proprii nu diminueaz finanțarea de baza, complementara sau suplimentara si sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administrație. La sfrșitul anului bugetar, sumele necheltuite rmn n contul unitții de nvțmnt care lea realizat si se reporteaz pentru bugetul anual urmtor”.

Dac ținem seam de totalitatea implicațiilor alturi de articolul 8, care afirm c finanțarea educației naționale se poate face nu doar prin bugetul de stat ci și prin venituri autonome proprii, nțelegem c statul va pierde controlul asupra curriculei prin veniturile provenite „din exterior”.

nvmntul superior

Art. 127, alin. 1: „nvțmntul superior pentru minoritțile naționale se realizeaz:

a) n instituții de nvțmnt superior n cadrul funcționeaz facultți/linii/programe de studii cu predare n limba matern;

b) n instituții de nvțmnt superior multiculturale și multilingve; n acest caz, se constituie secții secții/linii cu predare n limbile minoritților naționale;

c) n instituții de nvțmnt superior pot fi organizate grupe, secții sau linii de predare n limbile minoritților, n condițiile legii.”

Alin. 4: „n nvțmntul universitar pentru minoritțile naționale, se asigur pregtirea la ciclul I de studii universitare – licenț, n ciclul II de studii universitare – master și n ciclul III de studii universitare – doctorat, precum și n nvțmntul postuniversitar, n limba matern.”

Alin. 5: „Finanțarea de baz se calculeaz dup un coeficient mrit pentru studenții care urmeaz cursurile n limba unei minoritți naționale.”

Numire decani (universiti multilingve) și prorectori

Art. 191, alin. 5 d): „n universitțile multilingve și multiculturale, cel puțin unul dintre prodecani se numește la propunerea cadrelor didactice aparținnd minoritții din departamentul secției sau liniei de predare ntro limb a minoritților naționale, cu excepția cazului n care decanul provine de la secția sau linia de studiu cu predare n limba minoritții naționale respective.”

Art. 193, alin. 3: „Rectorul confirmat de ministrul educației, cercetrii, tineretului și sportului, pe baza consultrii Senatului universitar, și numește prorectorii. n universitțile multilingve și multiculturale cel puțin unul dintre prorectori este numit de ctre rector la propunerea cadrelor didactice aparținnd minoritților naționale din departamentul secției sau liniei de predare ntro limb a minoritților naționale, cu excepția cazului n care rectorul provine de la secția sau linia de studiu cu predare n limba minoritții naționale respective”.

Similar mediului preuniversitar, n cel universitar apare același criteriu etnic n ierarhia profesional a persoanelor de decizie, alturi de problematica politizrii spațiului academic.

Continuarea studiilor universitare n limba matern va determina crearea de specialiști care nu se pot insera n piața forței de munc din pricina studiului pe tot parcursul vieții n spațiul educației deficitare (școal primar, secundar, liceu, facultate, master, doctorat, post‐doctorat) efectuat numai n limba matern.

Universitțile multiculturale sunt un model consacrat de conviețuire interetnic la cel mai nalt nivel educațional, un model european de asigurare a educației pentru toți cetțenii țrii.

Separarea acestora pe criteriu lingvistic sau etnic ar nsemna irosirea unei resurse excepționale pentru evoluția european a personalitții i societții.

Biroul de Presa al Noii Drepte

info@nouadreapta.org

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *