Primul atentat cu bomba din Senatul Romniei

Pe 8 decembrie 1920, avea sa se consemneze primul atentat cu bomba din istoria Romniei, eveniment consumat n timpul sedintei Senatului din acea zi. Atentatul, soldat cu morti si raniti a provocat panica n rndurile opiniei publice si politicienilor.Atentatul a avut loc la ora 14.40, cnd o bomba amplasata n spatele scaunului prezidential, ocupat de generalul Constantin Coanda, a explodat.
Deflagratia a provocat moartea Episcopului Greco-Catolic Radu(foto) si ranirea grava a ministrului justitiei Dimitrie Greceanu, schijele provocndu-i o rana severa la torace. Au mai fost raniti: senatorul Spiru Gheorghiu, caruia i-a fost zdrobit piciorul drept, Episcopul Nifon, Episcopul Ciorogariu si presedintele Senatului, Generalul Constantin Coanda, cel care a fost tatal marelui inventator Henri Coanda. Panica si nedumerirea au fost foarte mari, initial crezndu-se ca s-a spart un calorifer. Victimele ar fi putut fi mai numeroase, dar din fericire, prezenta senatorilor n sala era destul de scazuta la acea ora.Imediat dupa atentat, toate iesirile din Senat au fost blocate, pentru a se face perchezitie persoanelor din tribunele publice, crezndu-se initial ca bomba a fost aruncata de aici, fara a se descoperi nsa atentatorul. Presa a acordat spatii largi acestei nefericite premiere. Ulterior gruparea condusa de Max Goldstein a fost acuzat de teribilul atentat.

Comunitii evrei Max Goldstein, Saul Osias i Leon Lichtblau au executat astfel, cel dinti atentat politic de tip terorist soldat cu moartea mai multor demnitari de rang nalt din Romnia.”inta atentatului era de fapt Octavian Goga, despre care se spunea ca era antisemit. Max Goldstein (evreu) vroia sa i puna bomba lui Goga ns acesta a fost salvat de faptul ca un țran insista sa-i vorbeasca si asa a urmat sa i-a cuvantul episcopul GRECO-CATOLIC.

Atentatul a fost comandat de la Moscova de ctre Comintern, fiind direct implicați n organizarea acestuia și soții Pauker.

Max Goldstein (1898–1924) – poreclit Coca era un etnic evreu originar din Brlad. De profesie ziarist, a fost un socialist și anarhist convins. Condamnat pentru convingerile sale comuniste la o pedeasp cu nchisoarea de 10 ani, acesta evadeaz și se refugiaz la Odessa, parte a Imperiului Țarist la acea vreme, unde l cunoaște pe Lenin li devine un apropiat al acestuia.

Nu a fost primul act de acest gen pe care l-a incercat, dar cu siguranta cel mai sangeros… Era denumit “omul cu carlig” pentru ca in loc de mana dreapta (pierduta in incercarea de a fabrica o bomba) si-a montat un carlig. n noiembrie 1920 ncercase asasinarea Ministrului Afacerilor Interne, Constantin Argentoianu, ce era la acea vreme cel mai vocal anti-comunist. Imediat dup atentatul din 8 decembrie 1920, Goldstein fuge la Sofia, n Bulgaria, pentru a scpa de autoritțile romne care l vnau.

n octombrie 1921, este arestat n momentul n care ncerca s reintre n țar, pe la Russe. Dup arestarea de ctre Argentoianu, la procesul n care a fost judecat pentru crimele sale, Max Goldstein se amuza cu privire la dintii episcopului Radu Dimitriu, (in urma exploziei episcopul a fost rupt in bucati la propriu) care zburaser n toate prțile. Max Goldstein a fost condamnat la nchisoare pe viaț și a murit n 1924 de pneumonie, n nchisoarea Doftana. Nu și-a regretat niciodat faptele.

Acest atentat a reprezentat și o premier tehnic, fiind pentru prima dat n istoria modern a atentatelor cnd se folosise un ceas pentru fabricarea bombei.

Acest caz a șocat opinia public, cu att mai mult cu ct tentativele anterioare ale gruprii goldstein vizaser familia regala…

Septicemie generala

La orele 3,45 ministrul D. Greceanu si-a dat sfrsitul, de fata fiind d-na Greceanu si d. Hotban. Moartea se datoreste unei septicemii generale.

Agonia a`nceput pe la orele 2 d.a.
Dupa doua ceasuri numai, n mijlocul sotiei, a rudelor si a ctorva prieteni devotati, cari au stat pna n ultimul moment la capati, ministrul Justitiei si-a dat sfrsitul, la ora 3,45 fix.

La baza hemii toracelui, plaga provocata de schije, avea marimea de 20 cm.
Dupa un ceas d. dr. Mina Minovici mpreuna cu d. dr. Stefanescu preparatorul Institutului medico-legal a procedat la mbalsamarea corpului regretatului disparut.

Dupa mbalsamare, corpul a fost asezat ntr-o camera - rezerva pna la noi dispozitiuni.
Note biografice

Descendent al unei vechi familii boeresti, Dimitrie Greceanu ntrupa n el calitatile clasei si virtutile neamului.

De o distintiune pna la finete n apucaturi era n sentimente, democratul cel mai convins.
n 1906 i s`a ncredintat portofoliul justitiei n guvernul Gh.Gr. Cantacuzino nu numai pentru valoarea sa personala, dar ca un omagiu Moldovei n persoana unuia din cei mai alesi fii ai ei. Si acolo, si n guvernul conservator din 1911, si n guvernul de concentrare din Moldova n vremea razboiului si n actualul guvern pe ori unde a trecut. Greceanu a lasat urmele unei personalitati delicate a carei activitate n`avea nevoie sa fie sgomotoasa spre a fi realmente utila tarii si a carei gospodarii pricepute si oneste.
n patriotismul sau, n permanenta lui grije de a pune n concordanta faptele cu ideile, la nceputul razboiului Greceanu, desi n vrsta, s`a nscris ca voluntar si a luptat cu vitejie pe front.

D. Greceanu era n vrsta de 59 de ani. Licentiat n drept al facultatii din Paris, a debutat n politica ca prefect al judetului Iasi, apoi a fost primar al orasului Iasi pe care l-a mbogatit cu multe lucrari edilitare.
A intrat pentru prima oara n guvern la 1906 ca ministru al Justitiei, n cabinetul Cantacuzino.
La 1911 a intrat din nou n guvern ca ministru al lucrarilor publice, iar n Decembrie 1916 ca ministru de lucrari publice n guvernul de colaborare din Moldova, cnd a reorganizat transporturile de razboi.
A fost n nenumarate rnduri deputat al Iasilor.

A facut campania din 1913 n Bulgaria si campania din 1916 ca simplu soldat n reg. 7 rosiori, luptnd n prima linie.
A fost naintat caporal pe cmpul de lupta cu ordin de zi si apoi sublocotenent.
n 1908 a fost ales sef al partidului conservator din Iasi.
El cade victima unui atentat odios.

Premiul pentru prinderea atentatorilor

Ministerul de interne va acorda un premiu de 200 mii lei acelei persoane care va descoperi pe atentatori sau va da indicatiuni precise asupra lor.

Starea celorlalti raniti

Eri la ora 4 jum. d. a. d-lui Spiru Gheorghiu i s`a amputat piciorul drept. Cauza care a determinat pe medici la aceasta e o cangrena care astupase artera femurala.

Amputarea a fost facuta de catre d. dr. Sebastian secundat de catre internii Copaceanu si Hristu. C.
Aseara la ora 7, vizitnd pe episcopul Clorogarin si ntrebndu-l cum se simte, P.S.S. mi-a spus:
“Asta noapte am dormit bine. Ma simt nsa buimacit. n fata primejdiei, totdeauna eu sunt tare”. La aceasta ora, ranitul a avut 38 de grade, ceea ce nsemna o mbunatatire a starei sale. Starea Episcopului Nifon al Dunarii de Jos este buna. Se crede ca nu se vor ivi complicatiuni.D. Tache Ionescu a sosit la spitalul Coltea la orele 6 d. a. D. general Averescu a vizitat pe raniti la ora 7 seara, iar de aici a plecat la sanatoriul d-lui dr. Gerota. (…) Odata cu arestarea lui Alecu Constantinescu, si a complicilor sai, s`au gasit nsa scrisori din cari reesea ca se vor savrsi atentate.

Circula zvonuri si unele ziare au si nregistrat ca masinile infernale sunt construite din obuse furate de la fortul Jilava. Nu se poate sti precis deoarece partea dinainte a lor - din care s`ar putea face constatarea - s`a sfarmat n timpul exploziei. Tot asa nu se poate preciza de ce provenienta sunt proectilele: indiene sau straine. De altfel, n aceasta directiune cercetarile expertilor continua.

,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *