Episodul 3.Protocoalele Inteleptilor Sionului,raportate la Romania,actuala.

Protocoalele Inteleptilor Sionului

Ce forma de administratie se poate da unor State în care stricaciunea, coruptia a patruns peste tot, unde nu poti ajunge la bogatie decât prin acele viclene surprize îndemânatice care sunt pe jumatate pungasii? Unde domneste neînfrânarea moravurilor, unde moralitatea si cinstea nu se sustin decât cu pedepse si legi aspre, iar nu pentru ca ar fi întelese si primite de buna voie; unde simtamintele de Patrie si Religia sunt înabusite de credinte cosmopolite? Ce alta forma de guvernare sa se dea acestor societati, decât forma despotica pe care o vom descrie mai departe? Noi vom calauzi atunci în mod mecanic viata politica a supusilor nostri prin legi noi. Aceste legi vor lua înapoi, una câte una, avantajele si prea marile libertati care au fost împartite de catre crestini, iar domnia noastra va pune temeliile unui despotism atât de maret, încât doar el va fi în stare, oricând si oriunde, sa impuna tacere crestinilor care vor voi sa ni se împotriveasca si care vor fi nemultumiti.

Coruptia politicienilor romani.Stire aparuta in data de 04.06.2009 http://lideruldeopinie.ro

Politicienii români, cei mai corupți din Europa

maginea României în Europa tinde să fie una tot mai proastă. Potrivit unui sondaj realizat de Transparency Internațional, țara noastră este singurul stat din Uniunea Europeană care identifică Parlamentul ca cea mai coruptă instituție, Legislativul fiind urmat, în clasamentul românilor, de partidele politice și Justiție. Totodată, barometrul Transparency Internațional arată că românii au dat șpagă cel mai des în 2008 pentru a avea acces la serviciile medicale, marea majoritate a cetățenilor nereclamând faptul că au fost nevoiți să dea mită. Următoarea instituție unde s-a dat cel mai adesea șpagă este Poliția, urmată de Justiție. Victor Alistar, șeful T.I.R., este de părere că „Politicile anticorupție par a fi mai degrabă pe hârtie, instrumente de armă politică și mai puțin lucruri care să schimbe sistemul“. Barometrul Global al Corupției 2009 al Transparency International acoperă 69 de țări și analizează experiența cotidiană a oamenilor în ceea ce privește mita, corupția sectorului privat și corupția la nivel înalt în șase instituții – partide politice, demnitari și funcționari publici, Parlament, afaceri și sector privat, sector juridic și mass-media. Astfel, o treime (33%) dintre românii incluși în cercetarea sociologică consideră Parlamentul ca fiind zona cea mai coruptă, în timp ce 17% au indicat partidele politice, 18% – Justiția, 13% – sectorul privat, 15% – funcționarii publici și demnitarii, iar 4% – presa. În plus, 69% dintre românii chestionați consideră că acțiunile Guvernului actual în lupta împotriva corupției au fost ineficiente și 20% au apreciat că sunt eficiente.

Șpagă la nivel înalt

România este singura țară care indică în proporție atât de mare Parlamentul drept cea mai coruptă instituție, Lituania și Israelul înregistrând 23% păreri negative, Bulgaria – 21%, Cehia – 12%, iar restul țărilor europene – sub 10%. În schimb, Bulgaria este singura țară din Europa care indică Justiția drept cel mai corupt sector, cu o proporție de 38% dintre persoanele chestionate, fiind urmată de Lituania (23%), România (18%), Portugalia (14%), Spania (12%), iar restul țărilor având sub 10 procente. În ceea ce privește Parlamentul, România a fost singura țară din Europa care a identificat, cu un scor de 4,3, această instituție drept cea mai afectată de corupție, fiind urmată, în grupul său regional, de Bulgaria (4,2), Israel (4,0) și Lituania (4,0). Alte țări, dintre cele analizate, care au considerat Parlamentul drept cea mai coruptă instituție sunt Indonesia (4,4), Panama (4,6), dar și Statele Unite (3,9), în timp ce Republica Moldova a înregistrat un scor de 3,4. Următoarea instituție considerată cea mai coruptă în România este Justiția, scorul înregistrat fiind de 4,2, depășit, în U.E., doar de Bulgaria, cu 4,6. În ceea ce privește corupția sectorului privat, acesta a obținut în România un scor de 3,9, cel mai mare fiind cel al Ungariei (4,3) și al Islandei (4,3). Același scor ca și România îl mai au Bulgaria și Norvegia, pe continentul european. Scorul obținut de demnitari și funcționari publici este, pentru România, de 3,8, punctaje mai mari având, în Europa, Bulgaria (4,1), Italia (3,9) și Lituania (3,9). Cea mai puțin coruptă instituție din România, dintre cele analizate, este considerată mass-media, cu un scor de 3,4. În schimb, în alte țări, presa este catalogată cu scoruri mai mari de corupție: Grecia (3,8), Ungaria (3,7), Norvegia (3,5) și Luxemburg (3,5).

preluare de pe blogul GarduldeFier