VARZA ALBA folositi-o mai ales cruda. Face cat un depozit intreg de medicamente.

* Hepatita, bolile de ficat in general o substanta continuta de catre varza, sulforafanul,stimuleaza puternic producerea in organism a unor enzime care joaca rolul de detoxifiantal ficatului. De asemenea, consumul de varza s-a dovedit a preveni procesele de distructie celulara la nivelul ficatului, sub
actiunea factorilor infectiosi sau a celor chimici. Pentru a obtine aceste rezultate, se recomanda consumul verzei crude, sub forma de salata, de macar 3 ori pe saptamana.

* Boala canceroasa – in ultimii douazeci de ani au fost efectuate nu mai putin de 94 de studii care au aratat ca varza consumata cruda, murata sau gatita rapid are efecte antitumorale si anticancerigene. Principiile active din frunzele de varza induc celulelor maligne apoptoza (un program de autodistrugere folosit de organism pentru eliminarea celulelor imbatranite), regleaza actiunea hormonilor steroidieni in organism (implicati in aparitia a numeroase forme de cancer), regleaza ritmul de diviziune celulara, induc o crestere a productiei enzimelor responsabile de inactivarea si de eliminarea celulelor maligne. Trei-cinci zile pe saptamana, in care consumam cate 200 de grame de salata de varza, ne pot salva viata, punandu-ne la adapost de o incredibila multitudine de forme de cancer, despre care vom vorbi detaliat in cele ce urmeaza:

* Cancerul vezicii urinare – sunt diagnosticate la nivel mondial, in medie, cate 336.000 de noi cazuri in fiecare an, afectand de trei ori mai multi barbati decat femei.
Conform cercetarilor medicilor de la Universitatea din Texas, care au studiat cazurile a 697 de bolnavi de cancer al vezicii urinare, in paralel cu cazurile a 708 persoane sanatoase din aceeasi grupa de varsta si de aceeasi rasa, consumul de varza reduce puternic incidenta acestei boli. La persoanele care consuma de mai multe ori pe saptamana varza cruda (dar si alte legume inrudite, cum ar fi varza rosie sau broccoli) incidenta cancerului vezicii urinare este cu 29% mai mica.

* Cancerul de prostata – o cercetare facuta in Statele Unite pe 1000 de persoane de sex masculin arata ca persoanele care consuma, la macar o treime din mese, legume in stare cruda, au cu 35% mai mari sanse sa nu faca aceasta boala. Interesant este ca la cei care consuma, la macar o treime din mese, in mod special varza cruda si legume inrudite (broccoli, varza rosie), riscul de a face cancer la prostata scade cu 44%.
* Cancerul la san – nu avem spatiu pentru a rezuma in acest articol toate studiile facute despre efectele de preventive ale consumului de varza in neoplasmul mamar (in Singapore, China, Statele Unite, Polonia, Olanda), dar toate arata ca femeile care consuma varza sau varza murata se bucura intr-o proportie foarte ridicata de imunitate fata de cancerul la san. Conform cercetarilor, cea mai ridicata rata a imunitatii o au femeile care au consumat varza, inca de la varsta de 12-13 ani, macar o data la 2-3 zile. In multe regiuni din Polonia, de pilda, unde datorita obiceiurilor culinare, o femeie consuma inca din adolescenta, anual, in medie, 25- 30 kg de varza, cazurile de cancer mamar sunt mai rare, cu incredibilul procentaj de 72%, decat in celelalte zone ale lumii.
* Cancerul de colon si de rect – intr-un studiu-gigant facut in Olanda, au fost colectate datele privind vulnerabilitatea la cancer de intestin, in raport cu obiceiurile alimentare, de la o suta de mii de persoane, pe o perioada de timp de sase ani. Conform raportului final al acestui studiu, publicat in anul 2000, la persoanele care consuma zilnic vegetale crude se inregistreaza cu 25% mai putine cazuri de cancer cu aceasta localizare. Ei bine, la vegetarienii care consuma cu predilectie legume din familia cruciferelor, adica varza, varza rosie, conopida si broccoli, incidenta cancerului de colon si de rect este cu 49% mai redusa, fiind practic de doua ori mai protejati de aceasta teribila afectiune.

* Cataracta – salata de varza cu ulei de masline este o excelenta sursa de vitamina C si de vitamina A. Ambele vitamine au un puternic efect antioxidant si, intre altele, stopeaza procesul de producere al cataractei. Asadar, pentru profilaxia acestei afectiuni, se recomanda consumul, macar de trei ori pe saptamana, al verzei proaspete, cate 200 de grame minimum, sub forma de salata.

Tratamente interne

* Obezitate – in Statele Unite si, mai nou, in Europa, curele de slabire pe baza de varza fac adevarate furori. Cea mai populara este de departe cura cu supa de varza, cu care se obtin cele mai rapide scaderi in greutate si pe care… nu v-o recomandam. De ce? Pentru ca hranitul exclusiv cu varza fiarta si, eventual, cu alte mici adaosuri hipocalorice este o tortura ineficienta pe termen lung. In schimb, consumul zilnic, macar la pranz si la cina, a cate 200-300 de grame de salata de varza cruda, poate face minuni in reglarea ponderala, e drept, pe termen lung. Varza este foarte bogata in fibre alimentare, are putine calorii, multe vitamine si minerale, ajutandu-ne sa slabim natural. Obiceiul de a consuma timp de 3-4 zile pe saptamana aceasta salata in cantitati mari are si alte avantaje: reduce cantitatea de hrana consumata la fiecare masa, curata organismul de toxine, ne ajuta in regimurile disociate. Mai mult, consumul acestei salate este un important pas pentru schimbarea obiceiurilor alimentare si a stilului de viata, cheia reglarii greutatii corporale.

* Adjuvant contra cancerului uterin – un miniexperiment la care au participat 30 de femei cu cancer uterin in stadiul I (unu) a presupus consumul unui extract de varza, care contine o substanta denumita I3C (prescurtarea de la indol-3-carbinol). Dupa 12 saptamani de administrare analizele au aratat ca la 47,5% dintre femeile care au beneficiat de experiment celulele maligne au disparut, neoplasmul inregistrand remisie completa. Prin comparatie, la nici una dintre pacientele din grupul de control, care au luat un remediu placebo (fals), nu s-a inregistrat remisia cancerului. Contra acestei afectiuni se recomanda o cura de 3-4 luni, timp in care se consuma suc foarte proaspat de varza, din care se beau 600-800 de ml pe zi.

* Adjuvant contra cancerului la san – mai multe studii de medicina experimentala arata ca tratamentele cu compusii pe baza sulf prezenti in varza determina remisia tumorilor maligne mamare, intr-un procentaj de cel putin 40%. Ca adjuvant contra acestei afectiuni, se recomanda consumul zilnic de salata proaspata de varza la macar o masa. Suplimentar, se tin cure de cate 4 saptamani, in care se consuma cate un pahar (200 ml) de suc de varza, dimineata si seara.

* Valori ridicate ale colesterolului, ateroscleroza – cercetatorii de la Universitatea de Medicina din Hawaii, Statele Unite, au evidentiat faptul ca unii compusi din varza impiedica transportul colesterolului cu densitate redusa (forma periculoasa a acestuia), catre vasele de sange si catre tesuturi. De asemenea, varza impiedica formarea20placilor de aterom si sclerozarea peretilor arterelor. Se recomanda consumul de varza sub forma de salata, cate 300 de grame zilnic, vreme de macar trei zile pe saptamana.

* Constipatia – cel mai simplu tratament este consumul de varza murata, macar 200 de grame pe zi. In varza murata se gasesc asa-numitele “bacterii prietenoase”, care combat constipatia prin reglarea florei intestinale. Apoi, varza murata este bogata in fibre alimentare, de unde si efectul ei de “matura” a colonului, din care extrage prin absorbtie toate reziduurile si apoi ajuta la eliminarea lor prompta.

* Surmenaj fizic si intelectual – consumul de varza cruda sub forma de
salata este un tratament tonic extraordinar pentru sistemul muscular si pentru sistemul nervos. Bogata in vitamine si in minerale, continand substante cu efecte stimulatoare pentru sistemul nervos central, fitohormoni care intensifica procesele de regenerare din organism, varza are efect adaptogen si anti-oboseala. Se tin cure de trei saptamani, timp in care se consuma la pranz si la masa de seara cate o farfurie (125 de grame) de salata de varza. Acest tratament este fo arte bun adjuvant si contra depresiei psihice..

* Menopauza – studii preliminare arata ca un consum saptamanal de varza cruda (200 de grame pe zi, vreme de macar 4 saptamani) imbunatateste secretia hormonului estrogen si, important, regleaza raspunsul receptorilor acestor hormoni din organism. Rezultatul este instalarea mai tarzie a menopauzei, atenuarea simptomelor de inceput ale acesteia (bufeuri, transpiratie, nervozitate etc.), prevenirea si combaterea unor afectiuni specifice menopauzei, cum ar fi osteoporoza, prolapsul uterin, cancerul ovarian si uterin.

* Infectii respiratorii – varza este mai bogata in vitamina C decat portocalele, are putine calorii si multe substante cu efect antioxidant, contine magneziu, potasiu, calciu. Toate aceste caracteristici o recomanda in mod special ca remediu pentru intarirea imunitatii. Se administreaza proaspata, sub forma de salata, cate 3-400 de grame pe zi, la bolnavii cu infectii respiratorii, pentru a sustine si pentru a grabi procesul vindecarii. Persoanelor care iau antibiotice de sinteza li se recomanda si varza murata, pentru restabilirea florei tubului digestiv si pentru contracararea efectului imuno-supresor al acestor medicamente.

Tratamente externe

* Arsuri de gravitate mica si medie – se fac spalaturi si se pun comprese vreme de 15 minute, cate 2-3 pe zi, cu suc proaspat de varza. Are efect antiinfectios, ajuta la o vindecare mai rapida si estetica, previne formarea cicatricelor cheloide.

* Rani care se vindeca greu – se pun zilnic comprese cu suc de varza, care se tin vreme de o ora, dupa care se lasa zona tratata sa se usuce la aer inca o ora. Studiile arata ca prin mecanisme inca prea putin cunoscute (se presupune ca varza contine substante stimulatoare ale cresterii anumitor tesuturi), procesul de vindecare al ranilor este mult accelerat, scade riscul de infectie, semnele care raman dupa vindecare sunt mult mai putin vizibile.

* Eczeme infectioase, infectii fungice
– frunzele de varza proaspat zdrobite cu ciocanul pentru snitele se pun pe zona afectata, apoi se aplica deasupra un nailon, care se fixeaza cu bandaj sau cu leucoplast. Se lasa sa actioneze vreme de 4 ore pe zi, dupa care zona tratata se lasa sa se zvante la aer, macar 45 de minute. Aplicatia se face pana la vindecare. Compusii pe baza de sulf din frunzele de varza au o puternica actiune antiseptica asupra bacteriilor si a ciupercilor parazite.

* Cancer de piele – se pune zilnic si se tine vreme de 4-6 ore pe zona afectata o cataplasma din frunze de varza, identica cu cea prezentata anterior, la tratamentul eczemelor. Foarte multe persoane cu epiteliom bazocelular si spinocelular au beneficiat de uimitoarele efecte ale acestui tratament simplu, dar care da rezultate acolo unde cele mai savante si invazive metode de tratament dau gres.

* Entorsa, luxatii – se pun pe zona afectata frunze de varza bine zdrobite (cu ciocanul pentru snitele) si se leaga cu o fasa. Aplicatia se face vreme de 4 ore pe zi. In primele doua zile de la producerea accidentului se pun deasupra cataplasmei si pungi cu cuburi de gheata.. Practica arata ca datorita acestui tratament, timpul de refacere a ligamentelor se scurteaza, durerile sunt atenuate, in multe cazuri, chiar pungile cu lichid sinovial care se formeaza sunt mult mai mici.

* Dureri reumatice – pe zona afectata, se pun dimineata si, eventual, seara, frunze de varza bine zdrobite. Se tin minimum doua ore. Intern, se consuma cate 1-2 pahare de suc proaspat de varza pe zi, in cure de 40 de zile, urmate de 14 zile de pauza. Tratamentul extern si intern cu varza proaspata are efect antiinflamator articular, incetineste sau chiar stopeaza procesele degenerative, ajuta la recastigarea mobilitatii articulare.
FRUMUSETE

* Ten incarcat – se sterge vreme de cinci minute, in fiecare dimineata si in fiecare seara, pielea de pe obraji si de pe gat, cu un tampon bine inmuiat, din cand in cand, in suc proaspat de varza. Aceasta aplicatie are un excelent efect de curatare a pielii, previne tulburarile de pigmentare, da un plus de stralucire tenului astfel tratat.

* Piele imbatranita – bogata in vitamina A si in vitamine din complexul B, continand substante care imbunatatesc irigatia cu sange a pielii, avand efect de curatare profunda a tenului, sucul de varza este unul din secretele saloanelor de cosmetica care obtin rezultate miraculoase. Se pun comprese cu suc foarte proaspat de varza, care se tin vreme de 10-15 minute, dupa care se indeparteaza si se lasa pielea sa se usuce la aer alte 15 minute. In final se aplica o crema hidratanta.
VARZA ROSIE
- Este, practic, aceeasi specie ca si varza alba, fiind o varietate a acesteia. Dincolo de infatisare, intre varza rosie si cea alba mai sunt insa si alte diferente, invizibile cu ochiul liber, dar extrem de importante. De pilda, spuneam despre varza alba ca are un continut de vitamina C mai mare decat portocalele.
- Ei bine, varza rosie contine de pana la… 6-8 ori mai multa vitamina C decat surata ei alba, fiind un adevarat concentrat din aceasta vitamina.
– Apoi, pigmentii care dau culoarea rosie acestei legume au un rol foarte important ca medicament. Asadar, tinand cont ca modalitatile de preparare ale verzei rosii sunt perfect identice cu cele prezentate la cea alba, sa vedem in continuare cateva recomandari terapeutice extrem de importante:

* Alzheimer – antocianii, adica pigmentii rosii din aceasta varietate de varza, fac adevarate miracole in prevenirea si in combaterea degenerarii celulelor20din sistemul nervos central. Se administreaza salata proaspata, cate trei sute de grame pe zi, in cure de 60 de zile, urmate de alte 15 zile de pauza, dupa care tratamentul se poate relua. Inca nu se stiu foarte multe lucruri despre capacitatea tratamentului cu varza rosie de a restabili functiile cerebrale alterate de Alzheimer, insa efectul de prevenire si de incetinire sau chiar de blocare a evolutiei bolii cu ajutorul verzei rosii este cert.

*Febra – se administreaza salata de varza (150 de grame) sau sucul de varza (100 ml) de 2-3 ori pe zi. Continutul ridicat de vitamina C al acestei legume ajuta inima si sistemul cardiovascular sa reziste cu succes temperaturii ridicate, catalizeaza actiunea sistemului imunitar, care este principalul “beneficiar” al acceselor de febra.
* Alergia – este prevenita de o cura cu salata de varza rosie cruda (ori chiar murata) pe timpul iernii. Se consuma 200-300 de grame zilnic, pe o perioada de timp de 3 luni, urmata de alte 3 saptamani de pauza, dupa care se poate relua. Bogatia de vitamina C si de antioxidanti din aceasta leguma ajuta la reglarea reactiei sistemului imunitar la interactiunea cu factorii externi.


Nutriionitii germani au rspunsul! Cei mai renumii dintre ei au stabilit care sunt cele mai sntoase 100 de alimentece i protejeaz principalele organe.

Lista acestora a fost publicat recent n ziarulBild din Germania i a fcut deja furori n ntreaga lume.
n cazul legumelor i fructelor se recomand ca acestea s fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub form de infuzii, comprese sau tincturi.
V prezentm lista acestor alimente.


Piele/pr
1. Pepenele. Are foarte puine calorii i e un fruct excelent pentru meninerea fermitii pielii.
2. Iaurtul degresat. Are o concentraie ridicat de vitamina A, iar bacteriile sale mbuntesc aspectul pielii.
3. Grul. Are calciu, acizi grai, dioxid de siliciu – provizii de sntate pentru piele, pr i unghii..
4. Orzul. Conine substane bioactive, nfrumuseeaz i revitalizeaz..
5. Cimbrul. Cur organismul i red strlucirea pielii.
6. Hreanul. Regenereaz prul, pielea i unghiile, mulumit substanelor active coninute.
7. Mutarul. Regleaz fluxul sangvin la nivelul pielii.

Rinichi

8. Sfecla roie. Stimuleaz arderile celulare.
9. Viinele. Conin potasiu, substan pe care rinichii “se lupt” s o elimine din snge, cnd e n exces.
10. Castravetele. Are mult ap i stimuleaz activitatea rinichilor.
11. elina. Protejeaz rinichii de virui.
12. Varza roie. Aminoacizii i proteinele sale acioneaz ca un filtru pentru rinichi.
13. Gulia. Vitamina C protejeaz celulele renale, iar fierul i fosforul energizeaz.
14. Ridichea neagr. Are proprieti de antibiotice naturale.
15. Varza murat. Detoxific ntregul organism.
16. Hrica. n medicina complementar, e folosit ca produs dietetic n cazul bolilor de rinichi i n diabet. E eficient dac suferii de hipertensiune arterial.
17. Ptrunjelul. Deine combinaia ideal de minerale pentru a cura rinichii.

Oase

18. Migdalele. Conin magneziu, care ajut oasele s rmn sntoase.
19. Spanacul. Aduce n organism necesarul de calciu pentru rezistena oaselor i funcionarea muchilor.
20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, crora le ntrete dinii, oasele i le stimuleaz creterea.
21. Secara. Benefic pentru dini, oase i muchi. E o surs ideal de oliglemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier i zinc.
22. Brnza. Este o surs de calciu, contribuind la ntrirea oaselor.

Intestine/stomac

23. Tinctura de fenicul. Protejeaz mucoasele intestinale.
24. Pstrnacul. Stimuleaz digestia.
25. Mango. Are vitamina A i antioxidani ce apr mucoasa intestinal.
26. Arpacaul. Aduce n organism necesarul de fibre, magneziu i fosfor pentru o digestie sntoas.
27. Mrarul. Amelioreaz indigestia..
28. Soia. Are proprieti anticancerigene..
29. Nucile. Conin o form purificat de Omega 3, care ajut la reducerea riscului de cancer al intestinelor.

Ficat

30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic i antioxidanii si previn bolile hepatice.31. Sucul de ridiche. Stimuleaz secreia bilei..
32. Conopida. Contribuie la protejarea i mbuntirea activitii ficatului.
33. Drojdia de bere. E o important surs de vitamina B, detoxific ficatul.
34. Nsturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea mutarului i a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei i al ficatului.
35. Ppdia. Reduce colesterolul i ajut la buna funcionare a ficatului.
36. Laptele. Apr ficatul de diferite afeciuni frecvente.
37. Menta. Uleiurile sale eseniale stimuleaz secreia biliar i ajut la calmarea crampelor.
38. Carnea de iepure. Degreseaz ficatul.
39. Carnea de vit i de mnzat. Conine vitamina B, fier i proteine de bun calitate.

Creier

40. Lintea. Conine proteine, glucide i lecitina de care au nevoie celulele creierului.
41. Quinoa. Bogat n fier, ntrete memoria i ncetinete procesul de mbtrnire.
42. Carnea de pasre de curte. Are grsimi i uleiuri care ofer energie celulelor nervoase.
43. Fasolea. Crete puterea de concentrare.
44. Oul. E o surs grozav de proteine, iar glbenuul conine colin, care ajut la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea i insomnia.
46. Bananele. Conin substane benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele i mineralele fructelor l energizeaz.
47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimuleaz neuronii.
48. Stafidele. Au mult zahr (75%), resurs energetic pentru creier.
49. Perele. Ajut circulaia sangvin, iar zahrul i substanele asemntoare hormonilor intensific puterea “de lucru” a creierului.
50. Mazrea. E bogat n proteine bune pentru memorie i concentrare.
51. Salata verde. Substanele opiacee calmeaz sistemul nervos.

Ochi

52. Castanul slbatic. Substanele sale active calmeaz iritaiile i senzaia de usturime.
53. Arnica. Uleiurile eseniale calmeaz inflamaiile oculare.
54. Mesteacnul alb. Vitamina C, potasiul i calciul coninute ntresc imunitatea ochilor.
55. Limba de miel. Are o mulime de taninuri i saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
56. Rostopasca. Este eficient mpotriva viruilor, n special pentru ochii uscai.
57. Gutuia. Cu pectin i calciu, e bun pentru alergii i febra fnului.
58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmeaz ochii n cazul persoanele tensionate, care stau mult n faa calculatorului.
59. Grsimea de gin. mpreun cu iarba de silur, face minuni dac e aplicat ca unguent pe ochi.
60. Strugurii. Aceste fructe ajut cu precdere ochiul n timpul vederii nocturne.
61. Ptlagina. Taninurile sale trateaz infeciile oculare.
62. Cpunele. Ajut ochiul n timpul vederii nocturne.
63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindec afeciunile oculare.
64. Ananasul. Conine numeroase enzime ce relaxeaz ochii celor care stau mult la calculator.
65. Rozmarin. Purific ochii i protejeaz vasele de snge oculare.

Inim

66. Varza. Are mult potasiu i fier, necesare inimii i circulaiei sangvine.
67. Broccoli. Previne ateroscleroza i atacurile de cord, prin coninutul de calciu, fier i caroten.
68. Ridichea. Apr mpotriva atacurilor de inim.
69. Portocalele. Conin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din snge, n plus, are i puine calorii.
70. Morcovul. Acidul folic i bioflavonoidele rdcinoasei protejeaz inima.
71. Petele. Acizii grai Omega 3 apr sistemul vascular de inflamaii i de calcifieri.
72. Ceapa. Scade presiunea sngelui, mbuntete activitatea inimii i circulaia.
73. Usturoiul. Alicina coninut previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul slbatic. Substanele sale cur sngele de toxine.
75. Sparanghelul. Asparagina cur cordul i vasele mari de snge.
76. Cicoarea. Scade tensiunea arterial i colesterolul, cur sngele cu ajutorul unor minerale specifice.
77. Uleiul de msline. Energizeaz cordul i reduce colesterolul.
78. Somonul. Acest pete e o surs bun de acizi grai Omega 3, care reuesc s scad din nivelul trigliceridelor din snge.
79. Dovleacul. Are efect benefic n cazul hipertensiunii arteriale i n bolile de inim..
80. Cartofii. Protejeaz contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
81. Paprika. Protejeaz inima i vasele de snge.
82. Roiile. Diuretice eficiente, normalizeaz tensiunea arterial.
83. Mslinele. Reduc colesterolul nociv i tensiunea arterial.
84. Merele. Conin 300 de substane eseniale pentru protecia ntregului sistem vascular.
85. Fasolea neagr. O can din acest aliment furnizeaz ntre 120 i 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariia tulburrilor de ritm cardiac.
86. Coaczele. Cu cea mai mare concentraie de minerale i de vitamine C, B, D i E, sunt bune pentru circulaia sngelui.
87. Zmeura. Acioneaz ca o aspirin natural, ntrind sistemul imunitar.
88. Murele. Sunt considerate de specialitii germani fructe cardioactive, ajutnd la funcionarea optim a cordului.
89. Socul. mbuntete circulaia sngelui.
90. Piersicile. Au multe vitamine i oliglemente care protejeaz inima.
91. Cireele. mprospteaz resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor i siliciu.
92. Rubarba. Fortific inima i scade tensiunea arterial.
93. Grepfrutul. Are o enzim special, care previne obstruciile vasculare i tromboza.
94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul.
95. Prunele. Previn tromboza.
96. Curmalele. Sunt bogate n fier, calciu i potasiu. Reduc tensiunea arterial, protejeaz mpotriva aterosclerozei.
97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajut la elasticitatea vaselor sangvine.
98. Ovzul. Are acizi grai, benefici n bolile cardiovasculare.
99. Porumbul. Are vitamina D i vitamina K.
100. Ardeiul iute. Previne creterea zahrului din snge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *