„Toți cei ce poartã un interes viu pentru țara lor s-au preocupat a opri exploatarea poporului prin jidovi. n Romnia, chestiunea jidovilor nu este o chestiune religioasã; ea este o chestiune naționalã și totodatã o chestiune economicã. n Romnia jidovii nu constituiesc numai o comunitate religioasã deosebitã; ei constituiesc n toatã putere cuvntului o naționalitate, strãinã de romni prin origine, prin limbã, prin port, prin moravuri și chiar prin sentimente. Nu este, prin urmare, la mijloc persecuțiune religioasã; cãci, de ar fi așa, israeliții ar ntmpina interdicțiunea sau restricțiunea n exercițiul cultului lor, ceea ce nu este. Sinagogile lor nu s-ar ridica libere alãturea cu bisericile creștine. nvãțãmntul lor religios, publicarea lor de cult, asemenea nu ar fi nvoite. Toți acei care au vizitat principatele, și ndeosebi Moldova, s-au nspãimntat de aspectul trist, spre a nu zice mai mult, ce-l nfãțișeazã israeliții polonezi care mpoporeazã orațele noastre. Cnd ei au cercetate mai n fond comerțul, industria și mediile de conviețuire a acestei mulțimi, acești cãlãtori s-au spãimntat și mai mult, cãci au vãzut cã jidovii sunt consumatori fãrã a fi producãtori, și cã marea, și pot zice, singura lor industrie, este debitul bãuturilor… Eu nu am scos pe nici un evreu din domiciliul sãu pe simplul cuvnt cã dupã toate legile țãrii, israeliții din Romnia nu au drept de domiciliu la sate, precum acesta este cazul și n Serbia. Eu am mãrginit nchirierea pe viitor de crciume și accisuri la israeliți, și mai n special, al cei ce se numesc galițiani și podoliani. Mãsura aceasta este ntemeiatã pe regulamentul organic și pe legea votatã de adunarea generalã și sanctționatã de Domnul Mihai Sturza si pe care nici o lege posterioarã n-a desfiintat-o pnã astãzi, ba chiar toti ministrii de inter ne si nainte si n urma convietuirii, au ordonat și menținut aplicarea ei. Dovadã sunt ordinele predecesorilor mei si anume: din 17 si 28 iunie 1861, din timpul ministrului Costa Foru, din 5 februarie 1866, subscris de generalul Florescu, din 11 martie și 11 aprilie 1866 cãtre Prefectura de Rmnicul- Sãrat, subscris de PrincipeleDimitrie Ghica etc. n aceastã situațiune nu un ministru, ci zece ministri, succedndu-se la putere, unul dupã altul, n-ar putea face altfel dect ceea ce am fãcut eu și predecesorii mei. Miniștri ai Romniei, ai unei tãri cu un regim constituțional, noi nu putem guverna dect cu voința națiunii. Suntem datori a ține seamã de trebuințele, de pãsurile, si pnã la un oarecare punct și chiar și de prejudiciile ei… Aceasta dovedește marea iritațiune din partea populațiunilor romne, provenitã din grele suferinte și de o legitimã ngrijire, cãci este vocea unei națiuni ce se simte amenințatã n naționalitatea sa și n interesele sale economice. Aceastã voce strãinii o pot nãbuși, dar nu este permis nici unui ministru romn, de orice partid ar fi, de a nu o asculta. De aceea, nu de astãzi, ci de pururea, n tot timpul si sub toate regimele, toți domnii, toți bãrbații de stat ai Romniei, toți acei ce poartã un interes viu pentru țara lor, s-au preocupat de necesitatea de a opri exploatarea poporului romn printr-un alt popor strãin lui, prin jidovi”.

(Din comunicarea Ministrului de Interne, Mihail Kogãlniceanu cãtre Ministerul de Externe, n iunie 1869, privitor la chestiunea jidoveascã. Publicatã n „Colectiunea de legiuirile Romniei vechi și noi cte s-au promulgat pnã la finele anului 1870″, de Ioan M. Bujoreanu, București, 1873, Noua tipografie a laboratorilor romni, partea F. Titlul, dispozițiuni și circulare, capitolul X, paginile 813-816).

Sursa: Site-ul destainuit

comentariu rapcea.ro: agresiunea evreiasc continu la care este supus poporul romn nc din vremea Domnitorului Mihai Sturza nu a ncetat. Ea doar și-a schimbat forma, a fost adaptat noilor condiții din Romnia postdecembrist.

Principala problem a ocultei evreiești a fost aceea de a concepe și duce la ndeplinire un plan de spoliere a avuției naționale, precum și a averii pturii mijlocii (proprietțile personale dobndite sub regimul comunist de așa-zisa clas muncitoare).

n perioada 89 – 2009 evreii au pompat n Romnia sume imense de bani, cu care au cumprat tot ce se putea cumpra, cu predilecție imobile n centrele principalelor orașe din țar. Speculațiile evreiești și pofta de navuțire a romnului corupt de mirajul bogției ușor dobndite, au aruncat țara ntr-o spiral dement a mprumuturilor și tranzacțiilor imobiliare n care nimeni nu producea nimic, dar toat lumea specula.

Apruse n acea vreme dicționarul anunțurilor imobiliare, care conținea termeni de genul:

  • “bloc nou”
bloc din 1981 (bucurestenii numesc “bloc nou” tot ce e dupa 1977)

  • “fara imbunatatiri”
apartamentul arata ca o pestera, cu huma originala pe pereti (unde se mai vede de mucegai), linoleum in bucatarie, igrasie si tot tacamul

  • “aproape de metrou” ”
locuinta este situata intr-un cartier care are la un capat metrou. ca tre sa schimbi un autobuz si 2 tramvaie pana la el, alta poveste.

  • “fara probleme cu terasa
ploua in casa cam in fiecare an, dar anul asta am zugravit si inca n-au venit ploile

  • “se vinde mobilat”
am niste mobila ramasa de la bunica raposata, pe care nu vreau s-o car la gunoi

  • “vedere mixta”
apartamentul e pe colt, sau daca e mare are 3 pereti afara, o sa-ti inghete curu’ iarna

  • “proaspat renovat”
spoit recent cu cele mai ieftine materiale ca sa pot cere cu 10 000 in plus

  • “finisat lux”
are arcade si spoturi, pereti de diverse culori, faianta rosie in baie

  • “confort 1, sporit”
am spart debaraua

  • “intim”
atat de mic incat nu intra mai mult de 2 persoane adulte

  • “g,f,t,p,um”
mi-e atat de lene si sa scriu, negociaza tu singur si adu-mi banii la sfarsit.

  • “stradal
dupa 12 noaptea se aud motoarele enduro si liniutele, de la 5 dimineata tramvaiele..

  • “Mariott
Rahova

  • “imbunatatiri”
faianta in baie si bucatarie, gresie in baie

  • “adiacent”
strada pe care e imobilul se intersecteaza la un moment dat cu un bulevard mare

  • “vedere lac
Tantari

  • “2 boxe
proprietarul a fost turnator la securitate si pupincurist la locul de munca

  • “15 minute de centru
cu elicopterul, in linie dreapta (de fapt o ora jumate cu masina cand nu ploua)

  • “accept credit
sunt disperat

  • “bloc civilizat
interfon

La finalul jocului, cei avizați s-au retras pe tcute, iar fraierii au rmas pe piaț cu imobile și terenuri ce nu mai valorau nici jumtate din preșul cu care le cumpraser pe datorie. Iar acum, bncile ce au n spate tot jidani, culeg pe tcute prin executri silite, la prețuri de nimic, case și terenuri cu care s-au gajat afacerile și visele nruite ale miliardarilor de carton.

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *