O știam și noi: Portretul elevului român: rasist și dornic de dictatură

Majoritatea elevilor nu vor vecini homosexuali. O parte dintre tineri îi resping pe maghiari, musulmani, evrei și romi și nu prea agreează democrația.

Noua dreapta 300x225 Portretul elevului român: rasist și dornic de dictatură nationalMare parte din elevi nu se simt mândri că sunt români și nu vor să trăiască aproape de persoane de altă orientare sexuală sau bolnave de SIDA. De asemenea, o treime dintre ei resping persoanele de altă etnie sau religie, după cum arată rezultatele studiului “Implicarea civică și politică a tinerilor”, realizat de Fundația Soros România în urma chestionării a aproape 6.000 de tineri, din 86 de școli din țară.

“Rezultatele sunt extrem de îngrijorătoare deoarece arată că tinerii români sunt extrem de intoleranți, o proporție însemnată dintre aceștia putând fi caracterizați drept xenofobi și antisemiți”, arată autorii studiului. Astfel, trei sferturi dintre elevi nu ar dori să aibă persoane de altă orientare sexuală ca vecini și două treimi (peste 60%)dintre elevi resping persoanele bolnave de SIDA și romii. În plus, peste o treime evită persoanele de altă etnie sau religie: 42% în cazul musulmanilor, 35% în cazul maghiarilor și 34% în cazul evreilor, mai arată cercetarea.

“Cu cât stocul educațional al familiei din care provine elevul este mai crescut, cu atât intoleranța elevilor față de romi este mai mare. Acest rezultat arată că intoleranța față de romi, atitudine răspândită în societatea românească, nu are șanse foarte mari de a fi redusă”, explică autorii cercetării.

40% dintre elevi, atrași de ideea unui regim militar

Studiul mai arată că 26% dintre elevi consideră că sistemul democratic nu este bun pentru România, comparativ cu doar 16% dintre adulți. Mai mult, ideea de a avea la conducere un regim militar îi atrage pe 40% dintre ei, comparativ cu doar 26% în rândul adulților, potrivit cercetării.   În plus, 53% dintre cei chestionați spun că a fi un bun cetățean înseamnă doar să respecți legile țării, iar 39% dintre tineri cred că un bun cetățean nu se definește prin implicare socială sau politică. În plus, datele evidențiază că elevii sunt mai puțin satisfăcuți de funcționarea democrației românești decât adulții: 41% dintre adulți se declară mulțumiți de funcționarea democrației, pe când o opinie similară au doar 19% dintre elevi.   De asemenea, 62% dintre elevii de clasa a VIII-a și a IX-a răspund că se simt destul de mândri sau foarte mândri că sunt români, în timp ce 38% răspund că nu sunt prea mândri sau că sunt deloc mândri, conform studiului. Prin comparație, 86% dintre adulți declară că se simt destul de mândri sau foarte mândri că sunt cetățeni ai României. Dacă între elevii claselor a VIII-a și cei ai claselor a IX-a nu există nicio diferență, procentul elevilor care se simt mândri că sunt români scade de la 67%, în rândul elevilor din clasele VIII-IX, până la 54%, în rândul elevilor din ultimul an de liceu.

Efectele migrației de muncă asupra performanței școlare

Nota medie a elevilor cu rude plecate din țară are de suferit mai puțin în școlile cu performanțe scăzute și mai mult în cele cu performanțe ridicate, arată cercetarea.   Mai mult, nivelul de moralitate civică, dar și cel de intoleranță tind să fie mai ridicate în aceste școli în cazul elevilor cu rude plecate decât al celorlalți elevi. Asta în contextul în care peste 15% dintre gospodăriile din România au avut sau continuă să aibă un membru plecat la muncă în străinătate. Iar o estimare recentă a Băncii Mondiale indică un număr de 2,8 milioane de migranți din România în 2010, reprezentând 13,1% din întreaga populație.   Studiul mai arată și că mai mult de un sfert dintre elevii de liceu din România aveau la începutul acestui an școlar cel puțin un membru al familiei plecat în străinătate.

sursa: EVZ

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *