La Paștele cailor !

Expresia ”la Paștele cailor” este pentru mulți, un fel de ”ad calendas grecas” (la calendele grecești – știut fiind că grecii nu țineau sărbătorile denumite de romani ”calende”), adică niciodată sau, ”când ți-oi vedea ceafa fără oglindă”, cum spune românu.

Și totuși, Paștele cailor există, expresia fiind înpământenită la noi, la români mai ales în zona Ardealului. După cum se știe, în Ardeal, sunt localități în care sunt și catolici și ortodocși. În aceste localități, mai ales în sate, principalul mijloc de deplasare, transport și ”motor” al utilajelor de muncă, era calul. Bineânțeles că de Paști, tot omul lasă munca și drumurile și se odihnește cu familia, prilej de odihnă pentru cel mai bun prieten al omului, calul. Din nefericire (pentru cai), întrucât sărbătorile pascale sunt sărbătorite la date diferite de către catolici și ortodocși, cei care nu țineau sărbătorile paștilor împrumutau caii de la cei care le țineau, pentru a nu pierde beneficiile unui animal în plus în bătătură. Astfel, catolicii împrumutau caii de la ortodocși, și invers, și din acest motiv, bieții cai nu aveau odihnă nici de Paște.

Ei bine, totuși câteodată, Paștele Ortodox și cel Catolic se celebra în aceeași zi, prilej de odihnă și pentru cai. Acesta era Paștele cailor, zi în care se odihneau și ei !

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *