nc de la primii pași n viaț, adoptm atitudini și comportamente corespunztoare mediului n care ne aflm. Prin reacția noastr la mediul ambiental, ne creem o poziție, suntem percepuți de ceilalți ntr-un anume fel, care ne confer o anumit poziție n cadrul grupurilor n care ne adunm laolalt cu ceilalți semeni ai noștri.

ncepnd de la grdiniț. Cu banalul joc n care copii se nvrt n cerc n jurul scunelelor puse n centru (cu unul mai puțin dect ei) și apoi, brusc, la un semnal, se reped și se așeaz, și invariabil unul dintre copii rmne n picioare, fiind eliminat din joc. Apoi, copii se ridic, se mai scoate un scaun din centru și copii se rotesc din nou… și din nou unul rmne n picioare și este eliminat. n final, doi finaliști, ageri, clocotind de dorința de a fi PRIMII, se rotesc n jurul unui singur scaun, cu ochii țint unul la altul, așteptnd semnalul, mbrncindu-se s ocupe unicul scaun liber.

Este primul contact cu concurența, cu dorința de a cștiga, DE A FI CȘTIGTORUL.

Odat trezit acest instinct al poziției (dominante sau dominate) n cadrul grupului, totul devine o chestiune de poziție: A fi primul sau a nu conta. Cum se mai spune și n atletism: Doar locul 1 conteaz ! Locul 2 = locul 222.

Desigur, simplific aici un pic chestiunea, dar o fac din interesul dictat de subiectul abordat: Masculul alfa.

n mod normal, am putea discuta despre nuanțe mult mai fine ale comportamentului indivizilor ce formeaz un grup.n raport cu ceilalți, fiecare are tendința s ocupe o poziție ce se va regsi n fiecare grup: liderul, tcutul (observatorul), glumețul, criticul, etc. n total sunt 9 tipologii ce se regsesc n orice grup suficient de mare, iar indivizii componenți tind s se armonizeze natural de pe pozițiile acestor 9 tipologii, descrise n amnunt n ceea ce Gurdjieff numea Eneagrama. S-au fcut și teste amnunțite. Dac formezi 9 grupe de cte 9 oameni și apoi iei pe cei 9 indivizi care s-au plasat spontan, firesc n poziția de observatori, iar apoi creezi un grup distinct din aceștia, ei și vor asuma spontan rolurile cuvenite fiecrei poziții din cele 9, unul singur rmnnd observator…
Dar, așa cum spuneam, nu despre asta vreau s scriu acum (deși tema e interesant, ar putea face obiectul unui eseu separat).

Care e treaba cu masculul alfa ?

Vorbim aici despre individul mascul dintr-un grup mixt (masculi și femele, din nu conteaz ce specie de mamifere). Pot fi lupi. Sau oameni. Dinamica grupului este aceeași.

S lum spre exemplu o hait de lupi, unde fenomenul este mult mai evident. Exist un mascul, liderul grupului, care conduce haita. El este cel mai puternic, cel mai agil, cel mai agresiv dintre lupii masculi. Și-a cștigat poziția prin lupta cu ceilalți lupi nvingndu-și oponenții cu puterea colților, pe unii ucigndu-i, pe alții alungndu-i din hait, pe alții supunndu-i, dar aratndu-le cine este șeful. El este liderul necontestat al haitei, el singur are dreptul de a se mperechea cu oricare dintre lupoaice. Ceilalți lupi trebuie s se abțin pur și simplu, dac nu vor s aib de-a face cu colții lui. Natura, n nțelepciunea ei, a creat mecanisme prin care Viața s prolifereze și s se perpetueze, ntr-un continuu proces de adaptare și perfecționare. n ordinea natural, numai cel mai sntos, mai puternic, mai agil, mai curajos, are dreptul de a procreea.

Dar cum acționeaz Natura asupra celor ce nu au tras acest loz cștigtor, de lideri cu drepturi depline ? Despre asta vreau s scriu aici.

Forța, agresivitatea, tenacitatea, virilitatea, sunt toate atribute ale masculinitții, ce sunt definitorii pentru poziția de mascul Alfa.

La noi, la mamifere, gradul de masculinitate al unui individ este determinat de cantitatea și proporția a doi hormoni: testosteron (hormonul masculin) și estrogen (hormonul feminin). Masculul Alfa este prin excelenț un exemplar cu o puternic secreție de hormoni masculini, n defavoarea celor feminini.

Dar ce se ntmpl cnd un mascul puternic, bine definit din punctul de vedere al masculinitții, intr n conflict cu masculul Alfa (liderul grupului) !? Inevitabil, apare conflictul, apare lupta, msurarea forțelor celor doi. Conflictul nu trebuie vzut ntotdeauna ca o confruntare fizic. Poate fi vorba de simpla concurenț, de afirmarea poziției n interiorul grupului. O ntrecere sportiv. Concurența pentru cucerirea unei femele…

Cel care pierde, sufer o schimbare. La lupi, spre exemplu, dr. Hummer (autorul celebrei lucrri ”Noua Medicin”), a remarcat c natura a instaurat un mecanism de protecție att pentru masculul alfa ct și pentru ceilalți masculi. Atunci cnd aceștia din urm sunt dominați, nvinși de masculul Alfa, aceștia cunosc un fenomen denumit ”pat hormonal” (dup denumirea remizei din șah). Cu alte cuvinte, secreția de hormoni masculini se reduce crescnd n schimb secreția hormonilor feminini, la lupii dominați. n schimb, lupul dominator și pstreaz (și amplific) cu fiecare reconfirmare a poziției sale de mascul alfa, conținutul crescut de hormoni masculini, care i asigur virilitatea, forța și agresivitatea necesare poziției de lider.

Logica acestui proces natural este evident. n lipsa lui, masculul alfa ar fi permanent obosit și tracasat de provocri nencetate ale celorlalți masculi, iar cu timpul uzura l-ar face vulnerabil, n fața unor concurenți mai puțin virili, dar mai odihniți, nclcndu-se astfel o lege natural, nescris, a primatului celui mai puternic, mai iute, mai agresiv, care guverneaz Viața la acest nivel. Așa, masculul alfa are forța și vigoarea de a copula cu mai multe femele, n timp ce masculul dominat, confruntat cu un deficit de testosteron n defavoarea estrogenului crescut, și pierde atracția puternic faț de femelele din grup.

Fenomenul are o ciclicitate a lui, fiind cunoscut faptul c primvara, crește producția de hormoni masculini, moment n care la lupi, spre exemplu, au loc provocrile și confruntrile ntre masculi pentru poziția de lider n hait.

S lsm acum regnul animal de-o parte și s revenim n lumea oamenilor:

Am un prieten care avea o iubit, cu care și fcuse planuri de viitor, dorea s se cstoreasc. Problema e, c ei urmau un anumit curs, unde instructorul (brbat) obișnuia s se culce cu toate femeile pe care le putea convinge din acel grup, prin poziția lui de lider (comportament tipic de mascul alfa).

Invariabil, a pus ochii și pe iubita prietenului meu, și dup o ”munc de lmurire” destul de anevoioas (fata și iubea perechea) aceasta i-a cedat (exist o anumit fascinație a liderului fat de femei – fenomen despre care voi scrie cu alt ocazie).

Binențeles c fata respectiv nu a avut o relație de durat cu respectivul instructor, dar pentru prietenul meu, totul se sfrșise. S-a simțit trdat, nenorocit, și s-au desprțit. Era ntr-o depresie cumplit, nu și mai revenea. A fcut niște analize și a descoperit c din punct de vedere hormonal, sttea prost: valorile testosteronului in cazul lui, scazusera mult sub valorile normale, iar cele ale estrogenului erau prea ridicate. O confirmare clinica a fenomenului de “pat hormonal”, descris mai sus. Dup un an, cnd a reusit sa depșeasca cu bine trauma emoțional și a cunoscut o nou iubire (de aceasta data intr-un cuplu monogam), analizele hormonale i-au iesit in limitele normale. Și se simțea din nou, BRBAT.

Pn la urm, atitudinea creeaz aptitudinea, cum se spune. O viaț activ, cu mult mișcare, eventual sport, chiar ceva adrenalin (emoții), și un comportament de supraviețuitor, de nvingtor (dorința de a cștiga) indiferent n ce domeniu, sunt atitudini și obiceiuri de viaț ce ce confer masculinitate și poziția de lider alfa.

Artele marțiale sau orice alt sport ce implic disciplin și combativitate, duc la același rezultat.

Ce se ntmpl ns cnd n cadrul unui grup (de prieteni care merg pe munte, s spunem) se impune un astfel de lider, car ncepe s exercite toate atributele masculului, inclusiv faț de femeile din grup ? Chiar dac ceilalți brbați, situați pe poziții secunde, nu se afl, ca ntr-o hait de lupi, n situația de a fi uciși sau alungați de masculul dominant, fenomenul de ”pat hormonal”, mecanismul ancestral de ierarhizare, intr n funcțiune. Iar femeile simt acest lucru.

Nu conteaz dac cel care ți ”sufl” femeia o face provizoriu, sau din rațiuni pe care ai putea, n mod paradoxal, s le accepți. Fenomenul de ”pat hormonal” se instaleaz invariabil, scznd masculinitatea celui ”ncornorat” de liderul grupului.

Caracteristica definitorie a modului de dominație n grup a masculului este raportarea la femele. Cu ct un lider are o poziție mai puternic, cu att influența lui asupra femelelor din grup, și disponibilitatea acestora din punct de vedere sexual faț de el, crește. Valabil și la animale, și la oameni.

Mai apare un alt fenomen interesant. Atunci cnd n cadrul unui grup mai mare, exist grupuri mai mici (cu un lider absolut peste o mulțime de lideri mai mici), liderii mici tind s nu interfereze ntre ei, intrnd unii pe teritoriul celorlalți (o reacție de egalitate pe orizontal, un gen de ”pat hormonal” de grup) ca autoritate asupra femelelor din alte grupuri, ns ”cedeaz” n fața liderului suprem al tuturor grupurilor, acceptat ca atare de liderii mai mici.

Morala acestui mic monolog (sper eu, instructiv), este urmtoarea: dac n viața ta de cuplu apare unul care se d la femeia ta, LUPT PENTRU EA. Nu te lsa mbrobodit de ”texte” despre ”cuplul deschis” și alte bazaconii. Cel care ți-o ia, și va consolida faț de tine poziția de mascul alfa, iar tu vei deveni doar o alt femel din punct de vedere hormonal (un ftlu, n limbaj popular). De multe ori m-am ntrebat de ce unii lideri de grup au nevoie de aceast confirmare ”sexual” a poziției lor n grup !? Este un atavism comportamental provenit din milenii de experienț acumulate de specie. Așa merg lucrurile n Natur. Nu este vorba de dragoste, acele relații nu dureaz. Este vorba doar de confirmarea poziției. Și despre distrugerea relației de ncredere n ”cuplul” care tocmai s-a estrmat astfel.

De aceea relația monogam, creștin, bazat pe ncredere reciproc ntre soți, este preferabil. Ea ”sparge” acest tipar comportamental ancestral, ”ține” n cuplu femeia care nțelege c respectarea jurmntului de fidelitate fata de sotul ei are implicatii mult mai ample decat ar parea la prima vedere (chiar faț de un brbat aparent inferior din punct de vedere masculin, in raport cu un ”el lider maximo” aprut la orizontul relației).

Aviz celor care incearca de ani buni sa devina mai “barbati”, frecventand tot felul de grupuri “initiatice” exclusiviste masculine. Nu uitati ca Natura si hormonii nu cunosc teorii elaborate si nu prea asculta de vocea “ratiunii”. Daca liderul grupului respectiv iti ia femeia, chiar si simbolic, fenomenul de “pat hormonal” isi face aparitia, si nu devi altceva decat un “fatalau” dominat de liderul grupului. Un astfel de lider nu trebuie sa fie in mod necesar mai puternic sau mai viril decat ceilalti membrii ai grupului. In societatea umana, fata de animale, pozitia dominanta poate fi dobandita si pastrata si prin inteligenta, viclenie si lipsa de caracter.

Inchei cu un citat semnificativ al lui Brancusi: “La umba marilor stejari nu creste nimic”.

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Shares