Mi-am propus nc de anul trecut s scriu un material despre ansamblul simbolic-monumental de la Tg. Jiu, al marelui nostru sculptor, Constantin Brncuși. Ieri, la ntoarcerea din Herculane, am trecut din nou prin Tg. Jiu, prilej de aducere aminte a promisiunii fcute memoriei marelui inițiat și artist pe care poporul romn l-a dat Umanitții: Constantin Brncuși.

Pentru cei care nu cunosc viața și opera lui dect din auzite, o astfel de prezentare poate fi util. Le poate oferi o ”cheie” de interpretare a creației cu totul deosebite pe care Brncuși a conceput-o n mod special pentru romni. Altfel, opera lui risc s rmn ceea ce sunt piramidele și Sfinxul pentru egiptenii de azi: un etern mister pentru unii sau o surs de profit – pentru alții.

Pentru a nțelege ceva din opera unui artist, trebuie s i cunoști biografia, filosofia, credințele și sistemul de valori dup care s-a ghidat n viaț. Acestea ți pot oferi repere privind simbolistica folosit n opera sa și modalitatea de exprimare (decriptare) a acesteia.

Exegeza mea asupra vieții și operei lui Brncuși are ca surs principal volumul ”Sfntul din Montparnasse” al prietenului su, Peter Neagoe, dar și alte materiale critice și biografice.

Brncuși provenea dintr-o familie de țrani, creștini pmnteni prin definiție. Copilria și tinerețea sa au fost impregnate de Ortodoxie, dar și de spiritul acelei ”veșnicii nscute la sat”, care transpare din opera lui de tinerețe, de o senintate ce marcheaz ntreaga creație a artistului.

Dup efectuarea studiilor n Romnia, Brncuși pornește spre Franța, unde se și stabilește și creeaz principalele lui capodopere. n contact cu mediul artistic de la Paris, dar și cu principalele curente filosofice ce emulau intelectualitatea vremii, Brncuși se regsește n spiritualitatea oriental, n special n budhismul tibetan, ce ofer un sistem filosofico-mistic de un rafinament și o eleganț intelectual ce produc admirația imediat a sculptorului.

Sintez și creație a unui ntreg subcontinent, budhismul tibetan reprezint pentru Brncuși revelația și perfecțiunea unui sistem matematic, ce i ofer instrumentele ideatice necesare pentru a extrage din lumea arhetipurilor, a unor Adevruri eterne pe care artistul se strduie s le redea Umanitții prin palida lor reprezentare n nemișcarea Materiei.

Munca lui Brncuși asupra finisrii operelor sale este o munc titanic, alchimic. Zecile de variante pe aceeași tem (tema psrii miastre spre exemplu) ilustreaz aceast frmntare de a ”sublima” un concept, de a medita asupra lui (spre exemplul zborul psrii) pn la extragerea esenței zborului, prin neobosita strunjire a metalului, a pietrei, pn la esențializarea ideii de zbor.

De la primele reprezentri ale Miestrei, figurative, cu elemente din folclorul romnesc, și pn la varianta ultim a ”psrii”, confundat de vameșii americani cu o elice (datorit formei extrem de aerodinamice, lipsit complet de orice element figurativ, antropomorf sau zoomorf), toate ilustreaz o fasonare a ascensiunii, a zborului, care nu evidențiaz dect preocuparea intens a artistului, meditația acestuia asupra ideii de Ascensiune a Materiei ctre Spirit, cucerit n interior prin meditație, externalizat prin creație.

Desigur, s-au gsit și ”critici” invidioși care au atacat viața intim a marelui artist, ”drnicia” cu care acesta satisfcea (la propriu și la figurat) dorințele mai mult sau mai puțin intime ale unor femei trecute de prima tinerețe, matroane bogate, care i comandau lucrri, fiind ncntate s treac și prin patul virilului țran romn, pentru care, așa cum chiar el spunea, ”amorul este ca o mncare. O mnnci, apoi te ntorci la munc”.

Mai era criticat și pentru teatrul jucat faț de aceast clientel feminin, pentru care fabrica n serie (dup sistemul lui Rodin), lucrri facil și rapid executate, dup care și lua un aer obosit, se presra cu praf de piatr peste mini, faț și șorț și prezenta capodopera – la care pretindea c lucrase sptmni n șir, fr odihn.

Toate aceste aspecte ne pot face o imagine complex a unui artist care l-a cunoscut și pe Gurdjieff, celebrul excroc-inițiat, de la care probabil c a preluat metodele de ”subvenționare” a perioadelor n care muncea cu totul implicat la opera sa de finisare interioar și exterioar.

Ansamblul de la Trgu Jiu reprezint creația trzie a lui Brncuși, cnd deja acesta atinsese maturitatea spiritual și artistic ce i permitea exprimarea liber, n simboluri perfect stpnite, a unor Adevruri arhetipale.

Fr a avea pretenția c dețin adevrul absolut despre opera brncușian, mi permit (din perspectiva cunosctorului filosofiei și practicilor orientale) o analiz ”n cheie” oriental a Ansamblului de la Tg. Jiu.

n opinia mea, avem de-a face cu o transpunere a temei biblice a pomului Vieții, și a lui Adam Kadmon, omul primordial, omul cosmic.

S analizm mai nti ansamblul Masa Tcerii – Poarta Srutului: acest ansamblu figureaz Omul Cosmic n alctuirea sa ideatic, dumnezeiasc, de creatur fcut ”dup chipul și asemnarea” Creatorului. Avem aici o transpunere a principiului anticului ”ceea ce este jos, este precum ceea ce este sus”, Omul lui Brncuși fiind o reprezentare ”energetic”, esențializat, a fiziologiei subtile a Creației. S prezentm elementele acestei Creații: la Intrare, Poarta Srutului, de pe mijlocul creia se continu cu o alee cu 5 alvelole simetrice (stnga-dreapta) ce se finalizeaz (dup urcarea unor trepte) cu Masa Tcerii.

S analizm acum fiecare element n parte, și corespondențele sale inițiatice. Pentru cei crora un astfel de demers le este strin, le recomand spre lectur lucrrile lui Vasile Lovinescu (dintre care cea mai important n aceast direcție, eu o consider a fi ”Interpretarea ezoteric a unor basme și balade romnești”).

Poarta Srutului: este reprezentarea centrului creator al ființei. Baza ptratic a acestei lucrri exprim n limbaj ocult centrul rdcin muladhara chakra din tradiția yoghin. ”Poarta” ca și simbol universal, semnific poarta de intrare n manifestare a tuturor ființelor vii, vaginul prin care toate vin n Existenț, fiind marcat – n acest sens, pe fiecare latur a coloanelor porții, simbolul yoni-ului (al organului sexual feminin), cercul tiat n dou, care simbolizeaz totdat – prin nscrierea n cerc, și unitatea n creație a principiilor masculin și feminin, aflate ntr-o permanent fuziune. Fiecare latur (stng și dreapt) a coloanelor porții, este format la rndul ei din 4 coloane figurate ca baze-colțuri, ce sugereaz stabilitatea și forța picioarelor unui elefant, dar și ptratul ca baz a Creației.

Capitelul ce unește cele dou coloane ale Porții, are figurate 16 bucle, mprțite la rndul lor n 32 de segmente – pe lungime, și 4 bucle, respectiv 8 segmente, pe lțime, ce au deasupra 3 Spații – figurate astfel prin linii de delimitare. Avem de-a face cu o reprezentare ”iconografic” – n stilul anticilor (care figurau textele ”misterelor” prin tainice hieroglife pe capitelurile intrrilor n ansamblul arhitectonic unde se oficiau Misterele), a ”mesajului” esențial al ansamblului. Cele 16 spații segmente corespund mantrei (cuvntului magic) din 16 foneme a Logosului Divin n aspectul su de Armonie și Frumusețe, cu polaritțile de rigoare. Pe lateral, sunt redate simbolic cele 4 silabe ale formei scurte ale mantrei de pe frontispiciu, cu aceeași dublet a polaritților.Cele 3 Spații figurate deasupra acestor silabe sacre, ce sunt cheia Creației oricrei ființe, simbolizeaz cele 3 Lumi, fizic, astral și cauzal, n care se manifest suveran Logosul Divin. Forma vlurit a acestei continuitți de arcuri de cerc duce cu gndul la ”Apele” Creației Primordiale, deasupra crora Duhul Sfntsufla, n ziua nti a Creației. Duhul Sfnt, ca element germinativ al Creației, este figurat prin multitudinea de mici sfere tiate n jumtate(n parteaimediat de sub elementul final -acoperitor al Porții), figurate n jos cu semnul unei sgeți ce indic Coborrea Creatorului n Creație. Partea superioar a Porții (elementul masiv, fr nici un element grafic), ce acoper poarta, rsfrngndu-se ca un acopermnt peste aceasta, pe ntreaga ei suprafaț, reprezint Absolutul Divin Nemanifestat, starea de transcendenț a Dumnezeirii, Neființadin care totul a venit ntru Ființ. Ete un element comun, ce apare și la Masa tcerii și are același simbolism al transcendeței divine.

Aleea central – unește Poarta Srutului cu masa Tcerii: Ea simbolizeaz axul ființei, Muntele Meru al Universului, Copacul Igdrasil din mitologia Nordic, ce și avea rdcinile n haos și crengile n Ceruri. n microcosmosul ființei umane, aceast alee semnific shushumna nadi, canalul central ce leag ntre ele toate palierele energetice, de la cel vital pn la cel al contactului cu Dumnezeirea.

La intervale matematic calculate, regulate, simetric amplasate (stnga dreapta), se afl 5 alcovuri dreptunghiulare, n care se afl amplasate cte 3 ”scaune”. Cele 5 alcovuri polar distribuite (10 n total) reprezint cele 5 elemente subtile ale Creației (cele 5 tattve: pmnt, ap, foc, aer, ether). Prin amplasarea lor de-a stnga și de-a dreapta aleii centrale, ele sunt figurate ca fiind simultan, pe orice nivel al Creației, ca avnd att natur feminin (yin) ct și masculin (yang). Fiecare dintre aceste manifestri ale energiei Creației – sub forma ”elementelor” subtile, cunoaște, n fiecare polaritate, alte 3 forme esențiale de manifestare: cele 3 guna-e sau stri: rajas (activ), tamas (pasiv) și sattva (armonioas).

Forma scaunelor din aceste 5 manifestri ale ”crmizilor” Creației este una diferit de cea a ”scaunelor” dimprejurul Mesei Tcerii. Baza celor dou jumtți ce formeaz scaunul nu este cercul- respectiv sfera, ci… piramida stilizat, cu laturile superioare arcuite, simbol al sublimrii bazei ptratului (materialitții) ctre atemporalitatea și transcendența punctului din vrf. Forma scaunelor, obținut prin suprapunerea n vrf a celor dou jumtți piramidale, sugereaz existența n Timp a acestei Creații, prin figurarea imaginii clepsidrei, ca metafor a cronologiei, a msurrii Timpului.

Treptele: aproape neobservate, cele 6 trepte delimiteaz 7 nivele (primul – pe care se afl Poarta Srutului și cele 10 alcovuri, apoi nc 5 și ultimul, cu Masa Tcerii), ce simbolizeaz cele 7 nivele ale existenței n sistemul oriental al celor 7 chakre, veritabile niveluri de vibrație ale Cosmosului.

MASA TCERII: nspre Jiu, avem amplasat masa tcerii, o mas nconjurat de 12 scaune. Masa, de form circular, are baza mai mic, iar ”blatul”, mai mare. Scaunele, sunt formate fiecare din jumtți de sfer suprapuse. Ca și form de exprimare, nu vom gsi aici dect cercul, prefigurare n plan orizontal al Sferei ca form ce reprezint Perfecțiunea. Masa tcerii reprezint punctul final al cltoriei inițiatice, n care creatura și ntlnește Creatorul. Tcerea – de dincolo de limbaj, exprim inefabilul comuniunii cu Dumnezeu. Masa, ca simbol euharistic, are un dublu nțeles: simbolizeaz pe de-o parte, n decodificare a mesajului n ”cheie” creștin, Cina cea de Tain, mereu rennoit n cugetul misticului ce se hrnește prin excelenț, cu Singele și Trupul Mntuitorului, la Masa Vieții, cu cei 12 apostoli figurați de cele 12 scaune.

n ”cheie” oriental, Sfera Dumnezeirii, aflat n centrul Existenței, figureaz Dumnezeirea din care totul purcede – și n care totul se rentoarce. Cele 12 scaune sunt prefigurarea unor Taine ale secvențialitții modului inefabil n care Absolutul, din necuprins, imperceptibil și de neexprimat, devine gradat materie, timp și form (cele 12 kali-uri).

Coloana Infinitului, acest Pom al Vieții n interpretare creștin, are, n ”cheie” oriental, accepțiunea reprezentrii ciclurilor creației. 32 de piamide stilizate, cu laturile superioare arcuite, ce prefigureaz 16 ”creații și resorbții” ale Manifestrii.

Așa cum spuneam, de pe un cub (reprezentare perfect a bazei, a materiei), – de la baza feței ptratice a cubului (ca reprezentare a ”rdcinii” materiei), pornește nzuința de ascensiune, de sublimare, n curb armonioas, ctre punctul central, de trecere n Nemanifestare și Atemporalitate, a Creației. Apoi, dup un ”moment” a-existențial, ciclul creației se reia, ctre baza ptratic, ctre ”manifestarea” nzuinței divine spre materie; urmat iarși de nzuința de resorbție ctre punctul a-temporal, a-spațial. Și tot așa, n Infinit…

O astfel de Creație, ce poart ncifrat n ea nțelesuri adnci, precum basmele din btrni, ne atinge și ne tulbur, chiar dac nu o nțelegem cu mintea. Ea poart un mesaj, de dincolo de Lume, pentru sufletul Viu din fiecare dintre noi. Sub impactul acestui mesaj, ceva se trezește și vibreaz n privitor. Este imboldul spre Trezire, ce deschide poarta ctre Eternitate, pe care misticul Brncuși l adreseaz peste veacuri, fiecrui copil al Neamului Romnesc.

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *