Dac granițele Romniei nu s-ar fi deschis n 1989, și dac am presupune c rata natalitții s-ar fi menținut, controlat, la cotele dinainte de aceast dat, acum am fi fost cu vreo patru milioane mai mulți, avanseaz un scenariu imaginar Vasile Ghețu, directorul Centrului pentru Cercetri Demografice din subordinea Academiei Romne, n cercetarea sa din 2007 „Declinul demografic și viitorul populației Romniei”.

„Scderea populației n sine nu e rul cel mai mare. Rul cel mai mare e c s-a produs prin reducerea natalitții, ceea ce a afectat structura populației pe vrste. O reducere a populației tinere și o creștere a ponderii populației vrstnice are repercusiuni economice catastrofale.

E o tendinț european. Europa e bolnav demografic n ansamblul ei, dac lsm la o parte țri cu o natalitate ridicat Irlanda, Islanda, Franța, Regatul Unit, Suedia, care au 1,8-2 copii la o femeie.

Sunt semne c civilizația european actual se duce.Dup 2015 numrul de decese n Europa va fi mai mare dect numrul de nscuți. E o civilizație care și-a terminat ncrctura ei de progres. Ce se va ntmpla la noi? Imaginați-v c generațiile 67-70 ies la pensie dup 2020-2030. Vor fi generații foarte mari. Vor trebui ntreținute economic. Dac fertilitatea se menține la nivelul actual, iat cine va trebui s le susțin: generațiile nscute dup 1989, la jumtate faț de cele dinainte”, arat Ghețu.

Scenariul pesimist se confirm

La momentul 2007, cnd Ghețu a ntocmit cercetarea amintit, a luat n calcul trei scenarii posibile:

-ideal (dac natalitatea ar fi crescut de la acea dat),

-optimist (dac rata natalitții ar fi rmas mcar la aceeași cot de 1,3 copii/femeie) și

-pesimist (dac natalitatea scade și mai mult)

Azi, n 2011, Ghețu afirm c ne aflm deja n scenariul pesimist, ceea face ca toate prognozele din 2007 s fie rectificate cu minus, și face imposibil o alt predicție.

„Avnd n vedere ce s-a ntmplat n ultimii doi ani, criza, reducerea veniturilor, toate vor avea un cost demografic ngrozitor. Eu la ora actual nu mai vd c s-ar putea face ceva pentru a redresa situația demografic a Romniei.

Noi nc nu știm care e impactul total al crizei asupra demograficului, n tot spațiul european. Demograficul se schimb foarte greu n timp. Factorii de scdere au aprut, dar pn se instaleaz mecanismele care s modifice, dureaz o perioad care trece prin om, prin gndirea lui”.

2010, nceputul prbușirii demografice?

„n 2010 vom observa un lucru pe care nu l-am mai vzut niciodat. Pentru prima dat sporul natural a fost negativ pe tot parcursul anului. Noi aveam ntotdeauna 3 luni pe an n care sporul natural era mai mare. O legtur ntre lunile de toamn cu nupțialitate ridicat, cu o reacție n iulie-septembrie n care numrul de nscuți era mai mare dect numrul decedaților. n 2010 pentru prima dat avem scderi și n cele trei luni.

n fiecare an n ultimii 20 de ani am avut 40.000 scdere natural. n 2010 am avut 50.000. E imposibil s mai creasc n 2011, pentru c nu mai are de unde. Nu știm pn unde va merge scderea natalitții. Apar și semne de creștere a mortalitții. E imposibil acum s mai spui ce se mai poate face.

Mai ales dac te uiți la btaia de joc a politicul, cu msuri incoerente”, zice Ghețu.

Sociologul spune c scderea natalitții are cauze psihologice – printre care principala ar fi incertitudinea zilei de mine, iar soluțiile ar fi trebuit identificate și implementate de 20 de ani, nu acum cnd situația pare iremediabil compromis.

„Chiar dac s-ar reporni economia, eu nu pot croi la ora actual niciun proiect de redresare demografic a Romniei, pentru c nu am pe ce. Dup ce am fcut totul n ultimii doi ani ca s mpingem natalitatea ct mai jos, ce ar trebui s mai facem acum? Restructurarea rolului statului asistențial e un discurs actual, dar natalitatea scade de 20 de ani, clasa politic a vzut asta, de ce n-a fcut nimic de 20 de ani? Fie nu sunt capabili s realizeze cum lucreaz mașinria demografic, dar mai probabil, ei știu c asta necesit costuri mari, care trebuie fcute azi, fr ca mine cnd vor veni alegerile s se vad ceva. Nu va ști nimeni ce ai fcut. Și atunci, nu se sinucid politic. Ei știu unde s bage banii ca s se vad. Dar cndva vor trebui s dea socoteal.

Ministerul muncii nu are nicio prognoz. Niciun minister nu ne consult, de fapt. Prognoza e un instrument excepțional n contextul n care ntr-o societate fenomenele se produc dup aceste programe. O societate n care se mutileaz evoluția legic a unui fenomen, prognoza nu mai are nicio valoare. E ca și nainte de 1989. n 1986 de exemplu eram la Statistic și cineva nțelept de la conducere s-a gndit c dac ne cer știa s facem recensmnt la anul (ultimul recensmnt fusese n 1977)? Și se spune c a ajuns asta la urechile lui Ceaușescu, care ar fi ntrebat ntr-un CPEEX „cine are nevoie de datele de la recensmnt? CSP-ul, aveți nevoie?” Nu! Nimeni nu a avut nevoie. Nici cei de azi nu au nevoie de date de prognoz. Totul e de azi pe mine. Totul e improvizație”.

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *