În SUA, ziarele vor muri peste 6 ani

O cercetare făcută de australianul Ross Dawson arată că presa tipărită va dispărea până în 2020 în țări precum Statele Unite, Marea Britanie, Irlanda sau Canada, iar în România, după 2040. Evoluția tehnologiei este, în viziunea lui Ross Dawson, principalul motiv pentru care printul, așa cum îl știm acum, va deveni un lux.

Australianul Ross Dawson a creat o hartă a dispariției ziarelor în varianta print, la nivel mondial. Ziarele americane vor fi primele care vor deveni istorie. Statele Unite vor fi urmate de Marea Britanie și Islanda în 2019, mai apoi de Canada și Norvegia (2020). Printul va avea o durată mai lungă în alte regiuni precum Rusia (2036), Mongolia (2038) sau în majoritatea țărilor din Africa în care presa va supraviețui până după 2040.

La fel și în cazul României, Ucrainei și Indiei. Prin urmare, până în 2040, presa scrisă din 52 de țări va înceta să mai existe în forma în care este cunoscută acum și va face loc noilor tehnologii. Totuși, printul va supraviețui în țări aflate în plină dezvoltare precum Asia sau Africa. Conform aceleiași cercetări, Dawson a ținut cont de mai multe elemente în realizarea acestei hărți a dispariției printului: factori globali și naționali (evoluția tehnologică, economică, structura industriei, comportamentul de consum, demografice și gradul de libertate de expresie).

Cercetare contestată

Ross Dawson este un scriitor și antreprenor, fost agent la bursă. A scris în 2002 „Living Networks”, o carte care a prezis revoluția rețelelor sociale. El este consultant în ceea ce privește evoluția industriei digitale pentru companii precum Ernst & Young, Macquarie Bank, Microsoft și News Corp. La puțin timp după apariția cercetării, au apărut și contestatarii. Piet Bakker, deținătorul blogului newspaperinnovation.com, crede că estimările lui Dawson sunt slabe. „Dawson a prezis chiar și moartea ziarelor din Rusia, lucru extraordinar, din moment ce aceste date sunt stabilite și în funcție de evoluția vânzărilor ziarelor, iar în Rusia nu există așa ceva.

El a prezis chiar că ziarele vor dispărea mai întâi în zonele metropolitane și apoi în cele rurale. Uimitor!”, spune Bakker pe blogul său. El mai atrage atenție și asupra dispariției prea timpurie a ziarelor în țări precum Canada, Australia și Noua Zeelandă – cunoscute ca având o piață a presei scrise destul de „sănătoasă” și care a înregistrat pierderi nesemnificative. „Cum a făcut aceste estimări? De unde și-a luat datele? Pe ce teorii s-a bazat? Nu există informații doar că evoluția «mobile», «tabletelor», «demograficelor» și «tehnologiei» va influența această piață”, mai spune Bakker.

Publicitatea poate decide soarta ziarelor

Analistul media, Iulian Comanescu, crede că modelul lui Dawson este interesant: „Ia în calcul o mulțime de factori, dar lipsesc alții, cum ar fi tradiția specifică fiecărei zone. De ce se citește mai multă presă locală în Moldova decât la Cluj, de exemplu?”. În ceea ce privește predicția că în România printul va dispărea după 2040, Comanescu e de părere că, la noi, modelul de afaceri numit presa tipărită va dispărea mai repede.

„Acel «după 2040» poate fi adevărat din motivul mai multor factori locali. Marii proprietari români au investit sute de milioane în presa scrisă din 2005 încoace; rezultatele pot fi discutate, dar trebuie să ne amintim că prin 2004 majoritatea cunoscătorilor vedeau, în viitorul apropiat o piață cu trei-patru cotidiene. Și în prezent tot sunt în jur de 10, după ce au fost vreo 15 și au dispărut câteva. Au trecut vreo șapte ani de atunci, deci dinamica dată de investitorii români a contat, ca balon de oxigen”, explică Iulian Comanescu.

Totodată, analistul media e de părere că există loc de creștere atunci când este vorba de publicitatea pe print. „În schimb, dacă ne gândim că raportul dintre costurile de publishing autohtone și piața de reclamă este în defavoarea titlurilor autohtone, ne putem aștepta la sufocarea mai multora, ca în cazul «Gândul». Deci ar trebui să devansăm anunțul de deces. La fel cum pierderea de reputație prin care a trecut toată presa quality este și ea o cauză de «respirație scurtă»”, a încheiat Comanescu. De Iulia Bunea – Adevarul

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *