Un nou articol penibil pe yogaesoteric.net

Revin cu un articol personal, pe un subiect controversat. Din nou, MISA și chestiunile conexe. Vreau să lămuresc câteva lucruri de la bun început, pentru a preântâmpina ”cearceafurile” de mesaje kilometrice scrise de unii ”yoghini” virtuali:

Eu nu caut subiectele, ele mă găsesc pe mine. De obicei, primesc pe mail articole, poze, sesizări, sugestii, selectez și postez. Unii se întreabă cum de bag atâtea subiecte zilnic, și de unde le iau ? Cât timp consum cu treaba asta ? Păi, dacă totul merge bine, de obicei postările unei zi (între 7 și 10 titluri) îmi iau între 15 – 40 de minute (copy/paste din mail sau de pe alt site), cu poze cu tot. Uneori, o imagine face cât 1000 de cuvinte iar modul în care prezinți un subiect (pe care alții se mulțumesc să îl prezinte ca atare, fără o opinie personală asupra lui) dă unicitatea viziunii site-ului asupra lumii. Din titlu sau din comentariul ce însoțește materialul, poți da cititorului opinia (considerată de tine) justă asupra subiectului abordat. Bașca uneori subiectele vin gârlă, și atunci programez pe zile înainte apariția articolelor, astfel că uneori nu intru cu zilele pe site. Asta ca să le alung unora din minte imaginea falsă pe care o au despre mine, de blogger cu ochii injectați, fără viață personală, urmărind din 2 în 2 minute creșterea traficului, storcându-și creierul (și coșurile) în căutarea unor găselnițe care să crească traficul pe site, totul ca o încununare a egoului personal (că vezi doamne, de-aia am site-cu numele meu).

Deci, nu postez pentru glorie personală, ci pentru a arăta altora lumea așa cum o văd eu, căci cred că am ceva valoros de dăruit lumii, un anume spirit și un mod de a fi. Iar traficul în creștere (poate fi vizionat la liber, click pe bulina albastra dreapta sus), mă îndeamnă să cred că diseminarea ideilor și informațiilor cu o anumită viziune a lucrurilor (naționalistă, glumeață, liberă de prejudecăți, uneori creștină în esența ei) e un lucru bun, și lumea are nevoie de așa ceva. Altfel n-aș fi ajuns (din nou) la aproape 1000 de vizualizări pe zi.

Bineânțeles, atunci când scriu un articol, îmi ia mai mult timp. De multe ori nu le postez imediat după ce le scriu, ci le mai las la ”dospit”, având sentimentul că ceva lipsește, că nu e complet mesajul. Și într-adevăr, piesa lipsă din puzzle se adaugă mai devreme sau mai târziu, și materialul apare. De obicei, scriu în instanță (când aștept să îmi vină rândul la vre-un dosar) sau mai rar, acasă, de preferință noaptea. M-am gândit să dau o notă personală articolelor, și să public într-o culoare distinctivă ceea ce scriu eu, de aceea am hotărât ca ceea ce voi scrie de acum înainte eu personal să fie postat în culoarea verde (inclusiv comentarii la articole), fapt pe care îl voi pune în aplicare de azi înainte, pentru a înlătura confuziile pe care le tot fac unii (mai ales cei ce nu observă linkul către sursa unor articole preluate de pe alte site-uri, ce nu îmi aparțin).

Revin la subiectul de azi. Nu l-aș fi abordat, dacă nu mi-ar fi fost semnalat. E vorba de un nou articol de ”atac” colegial, ”fratern spiritual”, semnat sub numele lui Niculae Catrina, la adresa lui Claudiu Trandafir, instructorul yoga care a părăsit MISA pentru a-și deschide o școală proprie. Spun că e semnat cu numele de Catrina, pentru că îmi păstrez încă speranța că nu este el autorul porcăriei. Că a rămas același om bun pe care îl știam. Chiar dacă ar fi așa, tot nu ar fi scuzat decât pe jumătate, fiind culpabil pentru acceptarea prin tăcere, a unui articol semnat cu numele lui de altcineva.

Vreau să fie clar un lucru: nu sunt în solda nimănui, cu atât mai puțin a lui Claudiu Trandafir. Nu m-am văzut cu el de când fugise din țară cu Nicu, nici nu am vorbit la telefon. Îl am prieten în facebook, am comunicat pe chatul facebook de vre-o 2 ori (schimb de politețuri), și cam atât. L-am apreciat cu plusurile și cu minusurile lui, nu insist asupra lor. NU fac yoga la cursurile lui sau ale unui alt fost instructor MISA, și momentan nici nu am de gând. Și o să explic și de ce: acești oameni s-au format la MISA într-un anume fel, cu yoga învățată din cărți, fără o descendență spirituală tradițională. Ceea ce fac ei, vrând nevrând, se bazează tot pe ceea ce au învățat și experimentat la MISA, oricât s-ar strădui ei să arate altceva (că au luat inițieri în India, că au alți maeștri, etc.) E o vorbă: greu înveți calul bătrân în buiestru. Pe unul ca Narcis Tarcău, sau Claudiu, nu o să-i vezi să urmeze ani de zile un maestru, să urmeze o linie tradițională, cu toate jurămintele (samaja) pe care le impune aceasta. Sunt prea ”independenți”, prea ”deștepți” ca să facă renunțările necesare abordării unei căi tradiționale și ale unui maestru al unei astfel de căi. Asta în cazul în care ar fi acceptați de un astfel de maestru (căci nu e la îndemâna oricui, nu se găsesc maeștri autentici pe toate drumurile). Deci, ce pot învăța de la ei sunt probabil câteva tehnici pe care la MISA Grieg le va da pe la anul 37, și cam atât.

Deci să vă iasă din cap că scriu aici ca să trimit oamenii de la MISA la Claudiu sau la un alt ”fost”. Nu. Dacă aș putea, i-aș trimite să învețe yoga tibetană la școli precum cea a lui Namkai Norbu. Sau la altele. Dar cred că oamenii sunt comozi, cum sunt și eu. Rămân să facă yoga la MISA pentru că e mai mult decât nimic, până când va apărea în România o școală tradițională de yoga, cu practică săptămânală, ca la MISA, care să nu îmi impună să renunț la job, la familie, la micile mele plăceri (de ce să nu recunosc !?) și să plec să învăț iar apoi să mă retrag să practic ceea ce am învățat. Noi la MISA încă ne mințim că putem ”evolua spiritual” în societate, fără a ne impune cu adevărat restricții sau renunțări. Bullshit ! Într-o singură retragere de transmisie a unei învățături de yoga tibetană am ajuns să realizez cât de departe, de incomensurabilă e distanța care îl desparte pe omul ”din lume” de ținta practicii yoga. Poți obține ceva rezultate, dar nu marile realizări în yoga. Iar dacă mă contrazice cineva (mai ales de la MISA), ÎL POFTESC SĂ ÎMI DEMONSTREZE CU FAPTE (siddhi-uri), nu cu vorbe, că la astea mă pricep și eu.

Mă adun și revin la subiectul care mi-a suscitat acest material: e vorba de un articol apărut pe yogaesoteric, intitulat ” Neantul ce se ascunde sub aparența vidului sau tragica și evidenta condiție actuală a fostului instructor yoga Claudiu Trandafir (I)”. Deduc din titlu că va apărea și o parte a II-a, deci ventilarea rahatului despre Claudiu Trandafir se va face probabil în mai multe acte, ca la teatru.

Despre ce este vorba în articol ? Pe scurt, este pus la zid și criticat Claudiu Trandafir, pentru pretinsa lui ”foame de bani”, se deplânge (fără nici un pic de compasiune, ba chiar cu satisfacție răutăcioasă) decăderea spirituală ”cumplită” în care acesta se află, etc, etc. Ce e tare este faptul că argumentul suprem adus în demonstrația pe care autorul articolului o face – despre Claudiu, este bazată pe o fotografie și interpretarea acesteia, element savuros care mărturisesc că a constituit factorul determinant care a învins lehamitea de a mai scrie pe tema asta.

Ca o primă observație, nu pot să nu remarc stilul unic a la partidul comunist, în care e scris articolul. Exact ca și plenara PCR, acesta începe cu o ”rafală” de citate, învățăminte și ”perle” din înțelepciunea populară menite să ne convingă să înghițim pe nemestecate ceea ce urmează: grosul articolului cu privire la Claudelu, cum îl alintau atunci când nu era inamicul public nr. 1 al intereselor financiare al MISA.

De ce spun asta ? Păi, pentru că așa se vede treaba de unde stau eu: De ce îi doare pipota pe unii de la MISA ? Îi doare că cică Claudiu cere bani pentru învățăturile spirituale ?! Pe buuuuuneeeee ?! Ce chestie ! Iar la MISA chestia asta nu se întamplă niciodată, dar niciodată ! Nici cu prilejul taberelor de vacanță yoghine (când plătești legitimația de tabără, și nu poți intra la spirală fără să fi PLĂTIT legitimația de tabără, chiar dacă tu nu vrei în tabără, ci doar la meditațiile de la spirale – posedând legitimație de spirale) !? Dar pentru a deveni instructor de yoga la MISA ? E drept, în România nu plătești nimic (din ce am auzit), dar în străinătate, se plătește, la fel cum se plătește peste tot (alte școli de yoga, tradiționale sau nu), nu numai la Claudiu… ei, dar chestiile astea puteau fi remarcate și de cititorul mediu (spre mediocru – ca inteligență) de la MISA. Și atunci ce s-a gândit onor-povestitorul de articol – înfierător cu mânie proletară al lăcomiei burghezo-moșierești spiritualo-claudiene !? Să bage un argument irefutabil, o ”probă” de netăgăduit a ”decăderii spirituale” în care se scaldă Claudiu Trandafir. Și au găsit taman o fotografie cu care Claudiu își face reclamă pe site-ul propriu, la retragerile de revelare a Sinelui (apropos, n-am fost nici la retragerile lui, dacă vă bate gândul că de asta combat pe tema lui). Ei, dar securistul de serviciu care a scris articolul, nu este yoghin. Și o să demonstrez această afirmație, un alt argument pentru care cred că minciuna are picioare scurte și nu Catrina este autorul articolului cu pricina. Păi orice cursant de la anul 3 încolo știe că yantra lui Tara are triunghiul într-un cerc cu petale, spre deosebire de yantra Sinelui, care are triunghiurile libere, fără cercuri. Chiar așa de rău să fi decăzut urmașul lui Abhinavaghupta pe plaiurile mioritice, acca Nicușor Catrina, încât să nu mai știe să deosebească yantra lui Tara de cea a revelării Sinelui !? În cazul acesta, putem afirma că dacă Claudiu este acuzat de involuție spirituală și lăcomie, Nicușor a decăzut la stadiul de imbecilitate, sau, cum se mai spune în popor, ”râde ciob de oală spartă”. Cum să afirmi tu că ” pe peretele din spatele lui Claudiu se află o YANTRA (care seamănă foarte mult cu YANTRA Marii Puteri Cosmice TARA, deși este absent lotusul cu 8 petale) ce apare doar parțial în această fotografie,”. Seamănă, dar nu răsare ! Seamănă mai mult cu yantra revelării Sinelui, au spus-o și comentatorii articolului, dându-i cu flit neghiobiei și lipsei de cunoștințe a autorului articolului  – care, repet, NU POATE FI CATRINA NICOLAE. Îmi și imaginez un răspuns de genul ăsta (cu ”seamănă”), la un test de șivaism făcut de Nicu. Oare aș lua testul dacă aș spune că o anume figură geometrică SEAMĂNĂ cu cutare parte dintr-o yantră, doar că nu are nu-ș ce petale ?! Acum, caut să înțeleg și tăcerea lui Nicu privind articolele care tot apar pe yogaesoteric, veritabile rechizitorii împotriva ”dușmanului poporului” de la MISA. Săracu, probabil că s-o fi trezit cu articolul gata scris și postat. Ce era să mai facă, dacă don-șoara cu nume de dascăl (care se ocupă cu redactările pe yogaesoteric), i-a băgat textul că ”materialul vine de la scumpi” ?! Mai poți să zici ceva ?! Păi poți să zici, dacă ești bărbat. Poți să refuzi, dacă te respecți. Altfel, o să o mai facă încă o dată și încă o dată, până la decredibilizare. Poate că ăsta este și scopul unor astfel de materiale cretinoide, să îl decredibilizeze pe Nicu. Nu mai vorbesc despre amiciție, prietenie sau cum s-or fi considerat ei, Nicu și cu Claudiu în trecut. Așa ceva pur și simplu nu se face. Să te iei de o poză, că alte motive nu ai. Dar de ce nu au luat o poză făcută la aceeași meditație, dar dintr-un alt unghi ? Una ca asta, spre exemplu ? Păi, vă răspund tot eu (că e pe blogul meu și pot, na, de aia !): Pentru că nu s-ar mai fi potrivit cu povestea înșirată în articol, ceea ce ar fi fost de-a dreptul nașpa, nu-i așa ?! Din punctul meu de vedere un con (sau unghi) cu vârful în punctul de pe creștetul capului și cu deschidere spre în sus semnifică expansiunea conștiinței… dar poate mă înșel. Să mă lămurească cineva, dar parcă așa scria la cursul acela cu metoda de concentrare pentru dezvoltarea puterii telepatice (cu cele 6 puncte de rezonanță de la nivelul capului). Una peste alta, articolul respectiv face dovada unui sofistm de cea mai joasă speță. El ilustrează faptul că liderul de opinie al unui anumit grup poate prezenta cum ”vor mușchii lui” intelectuali ”adevărul”, folosind aceleași concepte sau principii ”spirituale” pentru a face din alb negru sau din negru alb, după cum îi este interesul. Încă o dată se vădește un adevăr simplu, anume acela că ”frumusețea stă în ochii privitorului”, iar cel care vede decădere spirituală, foame de bani și îngustime intelectuală, acolo unde noi toți vedem un om meditând (sau dormind), acela le are AȘA CUM LE VEDE (cine zice, ăla e).

Și pentru că tot s-a promis și o parte a doua (sau mai multe) la infamul articol, o să ofer eu niște poze spre comentariu, despre Claudiu Trandafir, dar și despre Nicușor. Precizez că pozele de mai jos sunt luate de pe siteul agenției de știri AgerPress, deci sunt la liber, nu poate plana nici o bănuială asupra cuiva că au fost modificate sau făcut cu un anume scop într-un anume fel, dintr-un anumit unghi.

Ei, ce ziceți de poza alăturată ? Oare ce o semnifica semnul de ”cedează trecerea” apărut ”întâmplător” deasupra capului (plecat) al lui Claudiu, înghiontit de jandarmi cu prilejul unui miting pentru apărarea… MISA-ei și a lui Gregorian Bivolaru ?! Din puținele mele cunoștiințe despre yantre, triunghiul cu vârful în jos o simbolizează pe shakti, iar culoarea roșie este tot de oigine feminină. Să înțeleg că atunci era sub ghidarea și protecția lui shakti, iar acum, nu !?

În cea de-a doua poză, observăm limitarea capului lui Claudiu (încadrat desigur ”simbolic” de doi jandarmi), cu doi stâlpi, apăruți și ei la mișto în cadru (după efectuarea pozei au fost mutați disciplinar, vă asigur !). Oare ce semnifică ?! O fi un semn că Claudiu este mason ? Nu cumva cei doi stâlpi îi semnifică pe yoachim și boaz, cei doi stâlpi din templele masonice ? Sau o fi rugbist, cu capul între butea tricoloră și cea europeană ?! Și tot așa, aberațiile pot continua, ” pentru cei atenți și inteligenți” (a se citi pentru cei duși cu pluta și rupți de realitate, fantasmagorici).

În cea de-a treia poză, avem două victime, pentru că nu pot interpreta altfel mesajul ce apare în fotografie (dacă ar fi să mă iau după ”metoda” de interpretare simbolică a autorului articolului de pe yogaesoteric): VIOLAȚI. Avem de-a face cu doi inși violați, abuzați. De cine ?! Păi, scrie deasupra :)), nu trebuie decât să faci corelații ”inteligente” !


Și în stilul ăsta putem găsi cele mai aiuritoare și aberante mesaje ”ascunse la vedere” în fotografii, putem interpreta cele mai banale conjuncturi, gesturi și poziții ale personajelor. Poate facem și un concurs de interpretare. Unde ajungem ? Ce mi se pare și mai periculos e faptul că la nivel oficial, în MISA, se încurajează astfel de tâmpenii, prin publicarea unor astfel de articole, care îi duc pe unii direct la spitalul de nebuni, unde povestesc medicilor cum au aflat ei voința divină din mișcarea rămurelelor la suflarea vântului printre crăci, și alte asemenea ”sincronicități” evidente doar pentru ei.

Așa s-a ajuns ca despre avocatul Dumitru Nițurad, cel care l-a scos pe Gregorian Bivolaru din pușcărie în 2004, SALVÂNDU-I VIAȚA, să aflu că s-a scornit că acesta ține degetele într-o anumită poză într-un gest satanic (semnul numit cică ”gheara”, al degetelor cu care omul își ținea propria poză de campanie electorală !), că a cerut daune morale în procesul cu Pop Teodor și Compania, în valoare de 333 euro, și tot așa… motive suficient pentru unii să îl demonizeze, ”uitându-i” meritul de a le fi salvat Maestrul.

DACĂ SE VREA, SE POT GĂSI N-ȘPE MILIOANE DE MOTIVE PENTRU A NEGA EVIDENȚA. Că în poza aia Claudiu meditează, că în pozele alea era reținut pentru că protesta împotriva abuzurilor declanșate împotriva MISA și G.B., că un avocat ca Nițurad l-a salbat pe Grieg de pușcărie și poate și de alte suferințe și o moarte chinuitoare. Ce e cel mai penibil este cum chiar cel care a promovat la MISA conceptele de fraternitate spirituală, grup spiritual inițiatic, adică Nicu Catrina în cursurile de shivaism (că și acum visez despre școala kaula și examenele pe tema asta :))) e primul care ne demonstrează contrariul, prin articolele publicate sub numele lui. Trist. Închei aici, dar promit să revin, odată cu continuarea de pe yogaesoteric, care probabil că e în pregătire deja (mai ales la ce ”muniție spirituală” le-am oferit eu !).

PS: Claudiu poa să dea și el o bere, că i-am luat apărarea :)), chiar dacă nu asta a fost intenția.

PS1: Mesajul lui Nicu către Claudelu, din articolul de pe yogaesoteric poate fi rezumat în cântarea cu care începe filmul ”Filantropica”, cam așa: (imaginați-vă pe Nicu în locul cântăreței, iar melodia e dedicată lui Claudiu :))


Gheorghe Dinica – ”Filantropica” – Nu se poate…

Asculta mai multe audio diverse

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *