5. AUTODISCIPLINA. CULTIVAREA VOINEI

Un proverb chinezesc spune „este usor s i nvingi pe ceilali, dar cel mai greu este s te nvingi pe tine nsui”. Educaia, mediul nconjurtor, familia, prietenii, toate acestea constituie factori formatori ai personalitii. O personalitate puternic, o voin puternic, de nezdruncinat, constituie cheia oricrei reuite. Nu putem vorbi despre un efort consecvent, de lung durat, pentru atingerea unui scop, mai ales cum este cel de opoziie mpotriva dictaturii planetare, dac nu suntem capabili s ne auto-disciplinm, s ne fortificm voina, fcnd din aceasta un instrument valoros al existenei noastre. De ce este necesar o voin puternic ? Pentru c ea este sora cea bun a unei alte caliti, CONSECVENA. Dac astzi citim/vizionm/audiem informaii cutremurtoare despre soarta ce ne este pregtit ntregii umaniti de ctre ppuarii Noii Ordini Mondiale, iar mine, din lene i inerie, preferm s nu facem nimic, s nu acionm n nici un fel, se poate spune c deja asupra noastr tirania fiarei apocaliptice a triumfat deja, cci concrete_flowersalvarea nu poate veni n acest caz dect din interiorul nostru, prin mobilizarea unui efort contient extraordinar de voin dublat de credina n Dumnezeu i n ajutorul Su, fr de care nimic nu este cu putin. Dac noi nu ne vom mobiliza, i nu vom face acel pas mic ctre Dumnezeu, nici Dumnezeu nu va face cei 100 de pai ctre noi, ntinzndu-ne mna Sa cea salvatoare. Deci, avem nevoie de voin, avem nevoie de auto-disciplin. Foarte muli oameni se autoiluzioneaz, meninndu-i – datorit dorinei de a avea un dram de respect de sine – o prere foarte bun despre ei nii, imaginndu-i c posed o voin puternic, iar dac nu au enunat nc la anumite vicii, ei cred c acest lucru nu se datoreaz faptului c ei „nu au voin” s renune la acel obicei vtmtor (chiar dac au ncercat – i au euat de mai multe ori n trecut), ci datorit faptului c „nu i doresc nc cu adevrat” s renune la acel viciu. i astfel, viaa trece pe lng aceti oameni, iar ei rmn n continuare sclavii demonilor (bunica mea mi spunea c sunt 99 de demoni pe fiecare igar !!!) i ai celor ce se mbogesc din aceast industrie a viciilor !!!

Deci, cum putem dobndi o voin de fier ?! i voina, ca i orice alte caliti sau nsuiri trupeti ori sufleteti, se dezvolt PRIN EXERCIIU. Acest lucru nu l nvm la coal, desigur, cci guvernanii notri nu au nevoie de opozani puternici i hotri, ci de oameni indecii i slabi, i chiar urmresc prin toate mijloacele s ne scad capacitatea volitiv. Spre exemplu, studii efectuate cu privire la efectul clorului (chiar i n cantiti mici – cum l ingerm prin apa clorinat de la chiuvet) asupra organismului uman au relevat o scdere a capacitii de concentrare a subiecilor, diminuarea puterii de a menine atenia concentrat asupra unui subiect pe durate mai lungi de timp, instalarea unei stri de apatie (oboseal mental), diminuarea capacitii volitive, stare de inerie i indiferen. Acelai efect l-au relevat i studiile privind efectele de durat ale televizorului cu tub catodic asupra omului, tubul catodic jucnd rolul unui veritabil tun de electroni ce bombardeaz i iradiaz privitorul, afectnd cmpul electromagnetic al acestuia inclusiv prin depolarizarea cmpului electric al creierului.

Revenind la cultivarea voinei, aceasta se face prin exerciii simple i repetate, care pot fi alese de fiecare n funcie de stilul de via personal. Cum se face ?
Evalundu-mi cu luciditate starea n care m aflu, pot constata c, din punct de vedere volitiv, posed o voin mic, medie sau puternic. Aceast evaluare o fac n funcie de aciunile pe care le-am realizat pn n prezent i care denot perseveren contient asumat n vederea atingerii unui scop.

Dac sunt contient c voina mea actual este mic, voi ncepe cu un exerciiu de voin adecvat condiiei mele, respectiv unul simplu i de scurt durat, pe care s fiu sigur c l voi duce la bun sfrit.

Spre exemplu, dac voi constata c nu am aproape de loc voin, c m simt un ratat, care nu a reuit s duc aproape niciodat la bun sfrit o sarcin asumat volitiv, contient, m voi limita la a alege o sarcin simpl, pe o durat scurt de timp, cum ar fi aceea de a rupe un b de chibrit n fiecare sear, timp de o sptmn. La nceput, o astfel de sarcin ne poate prea ridicol, excesiv de uoar i fr nici un efect notabil. Totui, voina implic angrenarea mai multor mecanisme psihologice, printre care i MEMORIA (inerea de minte) i CONSECVENA (urmrirea scopului). Astfel, dup primele zile, n care rupem zmbind bul de chibrit asumat, s-ar putea ca ntr-o sear, dup ce ne-am bgat n pat i am stins lumina, s ne amintim c AM UITAT s rupem bul de chibrit din acea zi. A te ridica din pat cnd aproape c i-a venit somnul, a cuta cutia de chibrituri i a rupe bul respectiv, reprezint un efort considerabil, de care cu siguran nu vei180575688_b4714ebaac mai rde. Dup ncheierea perioadei propuse, cnd ai finalizat cu succes exerciiul volitiv contient asumat, este necesar s contientizai creterea capacitii volitive n fiina dumneavoastr, fapt care se manifest printr-o stare de bine, euforic, de triumf chiar, asupra propriei naturi, de reuit a unui lucru bine dus la ndeplinire. Savurarea acestei stri va duce n mod natural la consolidarea i creterii ncrederii n sine, n voina dumneavoastr.

Exact ca i un muchi care este antrenat zilnic, voina se va dezvolta, va crete, se va oeli. Dac, dimpotriv, vei face greeala de a v nhma la un exerciiu de voin peste puterile voastre actuale, i vei claca n efortul vostru de a duce la bun sfrit acel exerciiu, sentimentul de eec va diminua ncrederea n sine i voina pe care o posedai, iar data urmtoare cnd v vei asuma o sarcin identic devenind i mai greu s o ducei la capt. Aa funcioneaz lucrurile.

Istoria este plin de exemple ale marilor oameni, care au rmas n memoria colectiv a umanitii prin caracterul lor hotrt. Alexandru Macedon, spre exemplu, obinuia ca n tineree s i testeze voina impunndu-i s nu doarm vreme de mai multe zile. Cnd simea c l cuprinde somnul, acesta inea n mn o sfer de metal deasupra unui lighean metalic i se odihnea relaxndu-se. Dac l fura somnul, mna scpa bila iar impactul asurzitor cu ligheanul l trezea.

Un exemplu mult mai apropiat zilelor noastre este cel al Cpitanului, Corneliu Zelea Codreanu, ntemeietorul Micrii Legionare, care postea 3 zile pe sptmn (miercuri, joi i vineri).

Celebrul „Ai reuit continu, n-ai reuit, continnu !!!” a fost deviza tuturor celor care au realizat ceva n via prin auto-depire.

Este necesar ca, nsufleindu-ne din exemplul naintailor notri (exemple nltoare avnd chiar din Vieile Sfinilor nevoitori ai Ortodoxiei) s lum aminte la aceste lucruri i, „ncingndu-ne mijlocul cu o mare putere” nu mai zbovim i s dobndim ct mai degrab acest minunat dar al voinei, care nu este altceva dect darul liberului arbitru, lsat nou de Creator, puterea de a alege i de a ne urma liberi acea alegere.

Vom ști c am dobndit cu adevrat o voinț puternic atunci cnd vom fi capabili s ne asumm sarcini de lung durat, altruiste (care nu ne aduc nici un beneficiu personal), și a cror ducere la ndeplinire nu ne face plcere (nu avem acea recompens indirect, imediat, ba dimpotriv ne poate provoca disconfort). Din acest material se plmdesc eroii, acele rare ființe excepționale care, ”mbrcnd cmașa morții” pentru interesul propriu, personal, se dedic unei cauze superioare (binele nației lor, mrturisirea credinței Ortodoxe prin mucenicie, etc.), cei ce și sacrific interesele personale n favoarea binelui comunitții sau pentru o cauz.

Va urma…

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *