O noua gaselnita antiromaneasca la “comemorarea” Trianonului: Un milion de semnături pentru autonomia “Pământului Secuiesc”

La ASTA:

remediul este ăsta:

și asta:

sau poate asta:

Romanii din Harghita si Covasna ne alerteaza:

Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM) a luat cunoștință de noua inițiativă a Consiliului Național Secuiesc (CNS) intitulată Un milion de semnături pentru autonomia Ținutului Secuiesc, un nou demers care urmărește internaționalizarea  obținerii autonomiei teritoriale  pe criterii etnice a așa zisului Ținut Secuiesc.

În acest sens,  capătă relevanță și acțiunea de deschidere a reprezentanței  la Bruxelles a aceluiași “ținut secuiesc”. Având în vedere consecințele acestor proiecte asupra statului român,  solicităm o evaluare a  experților din cadrul Parlamentului României, Președinției și Ministerului Afacerilor Externe privind impactul  inițiativei  intitulată Un milion de semnături pentru autonomia Ținutului Secuiesc asupra comunităților românești din zonele locuite preponderent de etnici maghiari (județele Covasna, Harghita și parțial Mureș). Anexăm mai jos o sinteză din mass-media referitoare la această problematică.

Totodata, Dan Tanasa, avertizor public asupra situatiei romanilor din Sfantu Gheorghe, ne informeaza ca, maine, sute de etnici maghiari sunt așteptați să participe la “comemorarea” semnării Tratatului de la Trianon, manifestare “de doliu pentru maghiarime” organizată de conducerea municipală a Partidului Civic Maghiar (PCM), dupa cum transmite si Mediafax.

Articole referitoare la inițiativa Consiliului Național Secuiesc (CNS) intitulatăUn milion de semnături pentru autonomia Ținutului Secuiesc

Pentru a fi elaborată o lege privind autodeterminarea minorităților CNS inițiază o acțiune de strângere de semnături în țările membre ale Uniunii Europene. Consiliul Europei a adoptat în 15 decembrie și a și introdus în 20 decembrie, procedura de aplicare a inițiativelor cetățenești iar CNS profită de acest lucru.

In 15 decembrie, Consiliul Europei a adoptat metodologia de aplicare a articolului 11 din Tratatul de la Lisabona. Conform acestei proceduri trebuie strânse 1 milion de semnături din cel puțin 7 țări membre a UE, de la cel puțin 0,2% din populația acestora. în România asta ar presupune strângerea a 40.000 de semnături, iar noi în cadrul referendumului am reușit să strângem 200.000. Consiliul European a decis că din 20 decembrie 2011 se poate demara, deci avem un an întreg pentru a ne pregăti. în afară de România ne-am gândit să strângem semnături din Ungaria, și Slovacia, dar vom încerca și în Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Franța și Croația, a cărei aderare la UE, în următorul semestru, se va produce sub președinția Ungariei, a informat președintele CNS, Izsak Balazs. Acesta a mai adăugat că lupta pentru autonomia Ținutului Secuiesc va fi dusă exclusiv prin mijloace democratice, iar în acest sens se bazează pe sprijinul unor entități deja existente cum ar fi Ținutul Basc, Catalonia, Corsica și Scoția, deoarece în aceste regiuni funcționează parlamente regionale.

Izsak Balazs a precizat că în momentul în care se va obține autonomia Ținutului Secuiesc, în statutul CNS există o prevedere conform căreia acesta se poate dizolva. Potrivit acestuia, până atunci au fost/vor fi înființate tot mai multe filiale locale, cele mai multe în Scaunul Mureș, în condițiile în care și modul în care se raportează conducerea ungară ne este favorabil.

Președintele CNS a subliniat că pentru CNS cel mai important eveniment a fost Adunarea delegaților administrațiilor locale din Ținutul Secuiesc care a avut loc în data de 12 martie în cadrul căreia pentru prima oară după 1990 s-a formulat pretenția ca limba maghiară alături de limba română să devină oficială în Ținutul Secuiesc.

Anul trecut pe vremea aceasta drapelul secuiesc nu era arborat pe niciuna din clădirile administrațiilor publice, în timp ce în prezent acesta este arborat pe clădirile a șase Primării: Ghindari, Sovata, Fântânele, Sărățeni, Miercurea Nirajului și Gălești.

Hotărârile adoptate de către adunarea delegaților întrunită în data de 19 noiembrie în Parlamentul ungar-cadru în care au participat și reprezentanții Ambasadelor a 14 state membre ale Uniunii Europene-, au fost înaintate președintelui Ungariei și președintelui României, precum și premierilor și miniștrilor de Externe din cele două state.

Sursa: www.kuruc.info din 30.12.2010

Un milion de semnături pentru autonomia Pământului Secuiesc

În scopul elaborării unei legi privind autodeterminarea minorităților, Consiliul Național Secuiesc organizează o acțiune de strângere de semnături în țările membre ale Uniunii Europene. Consiliul Europei a adoptat – în 15 decembrie – și a și introdus – în 20 decembrie – procedura de aplicare a inițiativelor cetățenești. CNS profită de acest lucru.

Izsak Balazs: – Luptăm pentru autonomia Pământului Secuiesc exclusiv prin mijloace democratice. în 15 decembrie, Consiliul Europei a adoptat metodologia de aplicare a articolului 11 din Tratatul de la Lisabona. Mai exact, acest lucru permite implicarea directă a cetățenilor în procesul legislativ. () Potrivit procedurii, trebuie să fie strânse un milion de semnături din cel puțin șapte țări membre UE, din fiecare țară de la cel puțin 0,2% din populație. în România ar însemna 40.000 de semnături. La referendum am reușit să strângem 200.000 de semnături. Consiliul Europei a hotărât că se pot strânge semnături începând cu data de 20 decembrie 2011, deci avem la dispoziție un an întreg pentru preparative. în afară de România ne-am mai gândit la Ungaria și Slovacia, dar ne vom încerca norocul și în Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Franța și Croația – a declarat Izsak Balazs.

Sprijinul entităților deja existente cum ar fi cele din Tara Bascilor, Catalonia, Corsica, Scoția – regiuni funcționează parlamente regionale – este esențial pentru demersurile de obținere a autonomiei Pământului Secuiesc de către CNS, (în al cărei statut există o prevedere conform căreia CNS se poate autodizolva).

Sursa: www.szekelyhon.ro din 28.12.2010, autor Gaspar Botond

Un milion de semnături

Cu sprijinul unor entități deja existente cum ar fi Ținutul Basc, Catalonia, Corsica și Scoția – regiuni funcționează parlamente regionale – se va continua lupta pentru autonomia Ținutului Secuiesc, exclusiv prin mijloace democratice. CNS va iniția o strângere de semnături în țările membre ale Uniunii Europene, pentru a elabora la nivelul uniunii norma referitoare la autodeterminarea minorităților. Consiliul European a adoptat la data de 15 decembrie procedura de implementare a inițiativei cetățenești care a intrat în vigoare în data de 20 decembrie, iar de aceasta se va folosi CNS.

Conform acestei proceduri trebuie colectate 1 milion de semnături din cel puțin 7 țări membre a UE, de la cel puțin 0,2% din populația acestora. în România asta ar presupune strângerea a 40.000 de semnături, iar noi în cadrul referendumului am reușit să strângem 200.000. Consiliul European a decis că din 20 decembrie 2011 se poate demara, deci avem un an întreg pentru a ne pregăti. în afară de România ne-am gândit să strângem semnături din Ungaria, și Slovacia, dar vom încerca și în Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Franța și Croația, a cărei aderare la UE, în următorul semestru, se va produce sub președinția Ungariei, a informat președintele CNS, Izsak Balazs. Când vom obține autonomia Ținutului Secuiesc, în statutul CNS există o prevedere conform căreia acesta se poate dizolva. Insă până atunci au fost/vor fi înființate tot mai multe filiale locale, cele mai multe în Scaunul Mureș, în condițiile în care și modul în care se raportează conducerea ungară ne este favorabil, a precizat Izsak Balazs.

Sursa: cotidianul Vasarhelyi Hirla, nr. 253 din 29.12.2010, autor Gaspar Botond

Un milion de semnături

Președintele CNS, Izsak Balazs, a declarat astăzi, că a fost demarată o procedură vizând strângerea de semnături la nivelul Uniunii Europene, pentru obținerea autonomiei minorităților maghiare. Obținerea autonomiei Ținutului Secuiesc se dorește a fi realizată cu instituții distincte, inclusiv cu un parlament regional pentru județele Harghita, Covasna și Mureș. Astfel, printr-o inițiativă legislativă, în decembrie 2011, CNS va demara strângerea a 1 milion de semnături din cel puțin 7 țări ale Uniunii Europene. Până acum, Consiliul Național Secuiesc se bazează pe sprijinul minorităților din România, Ungaria, Slovacia, Austria, Spania, Italia și Marea Britanie. Din România ar fi necesare în jur de 40.000 de semnături, respectiv 0.2% din populația țării. Președintele CNS dorește, de asemenea, și oficializarea limbii maghiare în Ținutul Secuiesc.

Potrivit președintelui CNS obligația morală a etnicilor maghiari este să facă uz de această posibilitate, acesta dând ca exemplu Constituția Spaniei, unde sunt specificate competențele parlamentului regional.

Sursa: Postul de televiziune Realitatea TV din 28.12.2010 , autor Anca Suciu

Izsak Balazs: Vrem autonomia Ținutului Secuiesc pe baza unei legi organice

Într-un amplu interviu acordat adevarul.ro, președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a vorbit despre acțiunile pe plan extern și intern ale secuilor, precum și despre originea acestora.

Secuii vor regiune autonomă cu prerogative statale în Harghita, Covasna și Mureș și intenționează în acest sens să strângă un milion de semnături din Europa. Noul guvern maghiar condus de Viktor Orban le-a deschis larg ușa cooperării, spre deosebire de vechiul guvern socialist care nu i-a băgat în seamă.

„adevarul.ro” publică azi prima parte a interviului cu liderul secuilor, despre lobby-ul pe plan european, urmând ca marți să aflați ce fac secuii în România, iar miercuri cine sunt ei.

adevarul.ro: Domnule Izsak Balazs, Consiliul Național Secuiesc a avut o ședință în Parlamentul Ungariei (fotogalerie), la 19 noiembrie, o premieră pentru CNS. Despre ce este vorba?

Izsak Balazs: Am adoptat o serie de decizii privind relația Consiliului Național Secuiesc cu instituțiile statului maghiar. Pentru noi, Ungaria e patria-mamă, așa cum e România pentru românii de pretutindeni.

Pentru noi e deosebit de important ca Ungaria să sprijine aspirațiile noastre și acest lucru să facă obiectul unor discuții bilaterale între România și Ungaria.

Dorim sa obținem autonomia Ținutului Secuiesc pe baza unei legi organice pe care o vom înainta pentru a treia oară Parlamentului României.

Acum toate deciziile se iau la București. Ceea ce vrem noi și ceea ce propune statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc este ca o parte din acest decizii să fie transmise la nivel regional.

Noi am considerat important ca opinia publică și clasa politică din Ungaria să cunoască scopurile noastre. Ne-am bucurat că președintele Parlamentului Ungariei a înțeles cererea noastră și ne-a deschis porțile.

I:Actualul guvern maghiar o să vă ajute mai mult decât precedentul?

R:Absolut. Sunt ferm convins de asta. Fostele guverne socialiste s-au comportat cu noi de parcă nu am fi existat. Pur și simplu nu ne-au băgat în seamă.

I:Cum o să vă ajute Ungaria, mai exact?

R:Sprijinul țării-mamă contează foarte mult. Mereu rămâne o întrebare ascunsă, declarată sau nu: Oare ce rol poate sa aibă Ungaria? și atunci trebuie abordat în mod deschis acest subiect, prin cooperare bilaterală sinceră între Ungaria și România. Trebuie încredere reciprocă.

Autonomia Tirolului de Sud a fost creată pe baza unei cooperări îndelungate între Austria și Italia, una de încredere reciprocă. S-a ajuns acum la o relație bună pe termen lung, în care este garantată buna vecinătate durabilă. Autonomia nu este altceva decât o garanție instituțională a protecției unei minorități. Minoritățile ar forma al patrulea stat ca mărime din Europa

I: Ce așteptați de la Tokes Laszlo, vicepreședinte al Parlamentului European?

R:Așteptăm o codificare la nivel European a drepturilor colectivităților naționale în Europa. Profesorul Christof Pall (cel care a elaborat principiile autonomiei din Tirolul de Sud) a fost prezent la adunarea noastră din Budapesta și a spus că dacă adunăm la un loc toate colectivitățile naționale care trăiesc în minoritate, care nu au propria lor țară, atunci o asemenea țară ar fi a treia sau a patra în Europa ca mărime.

I: Seful delegației Ungariei la Consiliul Europei, Marton Braun, a anunțat la 15 septembrie că delegația națională ungară va reprezenta Consiliul Național Secuiesc la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Cum s-a ajuns aici?

R:Consiliul Europei a adoptat o serie de hotărâri și recomandări privind protecția minorităților, iar România și-a asumat unele dintre ele prin angajamentele făcute la primirea în Consiliu. Noi vrem ca doleanțele noastre să fie reprezentate în cele patru sesiuni ale APCE. Dar cum nu avem reprezentant în Consiliul Europei, pentru că eu personal pe domnul Gyorgy Frunda (fostul lider al delegației naționale a României la APCE) nu îl consider că reprezintă interesele noastre, atunci am solicitat acest lucru delegației Ungariei.

Noi am fost în 2008 într-o delegație la Strasbourg (sediul Consiliului Europei) și am avut o întrevedere de 30 de minute cu președintele de atunci al APCE, domnul Lluis Maria de Puig, la care a participat și domnul ambasador al României la Strasbourg, domnul Stelian Stoian și domnul Frunda în calitate de șef al delegației române.

Cu ocazia acestei vizite ne-am întâlnit și cu alți lideri, cum ar fi președintele grupului PPE din APCE. Acolo noi am punctat doleanțele noastre, am prezentat situația noastră ținând cont de unele valori fundamentale din Consiliul Europei și mă refer în primul rând la conceptul de democrație regională.

Si desigur că vom încerca să contactăm și delegația României, să vedem dacă în cadrul ei există vreun delegat care să aibă empatie față de scopurile noastre, să simtă, să înțeleagă situația noastră. M-aș multumi cu atât. și care sa aibă o privire largă, deschisă, în acest domeniu.

I:Ați înființat în 2008 un grup de lucru internațional pentru studiul populațiilor minoritare autohtone europene. Care a fost activitatea lui până acum?

R:Grupul de lucru e menit să ofere un spațiu de consultare pentru toate grupurile etnice din Europa care au aspirații privind autonomia teritorială.

Si luând în considerare reglementările la nivel European deja existente, să le strângă la un loc, să elaboreze proiecte de reglementare la nivel european și eventual să inițieze o inițiativă cetățenească la nivel european, o propunere sprijinita de un milion de europeni, proiect care să fie introdus pe ordinea de zi a Parlamentului European.

Noi când am pornit, cu această idee am pornit. Am avut intenția ca un asemenea demers să fie bine pregătit teoretic, logistic, astfel încât să aibă acel sprijin din toată Europa.

Am făcut câteva demersuri în acest sens. Așteptăm o cooperare din partea parlamentarilor europeni, în primul rând de la domnul Tokes Laszlo și apoi de la întreaga delegație maghiară.

I:Să revenim la întâlnirea recentă din Parlamentul Ungariei. Ce decizii ați luat la Budapesta?

R:Am luat o serie de hotărâri, dintre care cele mai importante se referă la așteptările noastre față de politica guvernului maghiar în ceea ce îi privește pe maghiarii de dincolo de granițe.

O altă hotărâre se referă la așteptările noastre privind președinția maghiară a Uniunii Europene. Considerăm că protecția minorităților europene trebuie stabilită în reglementări de nivel european. Și așteptăm ca în această perioadă, de 6 luni, să fie măcar demarat acest procedeu.

Deși toți membrii UE fac parte din Consiliul Europei, se spune ca UE nu are reglementări privind protecția minorităților. Dar obligațiile pe care și le-a asumat un stat în Consiliul Europei sunt valabile indiferent în ce cadru sunt asumate. Deci așteptăm ca UE să se pronunțe în această privință, dacă obligațiile asumate de țările membre sunt obligatorii și pentru UE.

I:La ce obligații vă referiți în cazul României?

R:In primul și în primul rând la Recomandarea 1201 a Consiliului Europei. România și-a asumat un angajament atunci când a intrat în Consiliu, că va respecta și Recomandările.

Iar Recomandarea 1201 stipulează, la articolul 11, dreptul minorităților care într-o regiune formează majoritatea să aibă autorități administrative autonome. Recomandarea 1201 face parte și din tratatul bilateral de cooperare și de prietenie dintre România și Ungaria.

Ne gândim și la Convenția-cadru pentru protecția minorităților, în care părțile semnatare s-au angajat să nu modifice împărțirea administrativă în așa fel încât să afecteze negative proporțiile etnice ale minorităților.

Noi vrem ca reforma administrativă a României, deci regiunile care vor fi în viitor și care vor prelua locul județelor așa cum este previzibil, să se facă ținând cont de aceste angajamente internaționale asumate de România.

Cum caracterizați relația Consiliului Național Secuiesc cu partidul ungar Jobbik, care a făcut multe declarații de susținere la adresa secuilor și care v-a îndemnat să cereți în continuare autonomia Ținutului Secuiesc?

CNS așteaptă sprijinim din partea tuturor formațiunilor politice. Dar nu are relații mai apropiate sau mai distante cu ele. Încercăm să avem o atitudine echidistantă, pentru că autonomia nu este o problemă ideologică. Ar fi o greșeală dacă CNS s-ar orienta și ar spune…

Dacă cineva ne sprijină, foarte bine. Dar noi nu ne identificăm cu nicio grupare și cu niciun partid politic.

I:Ați fost în Canada în 2008. De ce?

R:Am fost la Toronto, la Ottawa, la Montreal. Am participat la diverse întâlniri cu cei de acolo. Eu am fost invitat de Biserica Reformată Maghiară din Toronto și am vizitat comunitățile maghiare în primul rând.

Canada este o țară democratică, liberă, unde funcționează acel regionalism care se încearcă acum să se introducă în UE, bazat pe principiul subsidiarității, deci sistemul decizional să fie mai aproape de cetățeni. în Canada acest lucru funcționează foarte bine. Asta m-a interesat în primul rând.

I:Ați vizitat vreo regiune autonomă?

R:Nu. Dar mă pregătesc să merg în Tirolul de Sud. Avem un proiect să mergem acolo sub forma unei delegații mixte romano-maghiare. Este o idee deocamdată, nu s-au conturat detaliile.

I:Ați avut o întâlnire cu o delegație a uigurilor, etnici turci care trăiesc în regiunea autonomă chineză Xinjiang. Ce ați stabilit?

R:A fost o întâlnire în 2004-2005, pe vremea când președintele Consiliului Național Secuiesc era domnul Csapo Jozsef. Eu nu am participat la ea. Dar, în general, noi ne bazăm pe empatia comunităților care trăiesc în situații similare cu a noastră. în ceea ce privește colaborarea actuală cu uigurii, eu sunt președintele CNS din februarie 2008 și de atunci nu m-am întâlnit cu ei.

I:De ce s-a înființat Consiliul Național Secuiesc, când exista UDMR?

R:CNS a luat ființă pentru că din 1996, atunci când UDMR a intrat pentru prima oară în Guvern, niciun politician UDMR nu a mai vorbit despre acea doleanță de autonomie care figurează în programul lor, autonomia în trei trepte.

Noi am considerat ca e necesară o garanție legală durabilă a drepturilor comunității noastre. Dar dânșii, cei de la UDMR, au crezut ca aceste garanții pot fi înlocuite prin înțelegeri încheiate în spatele culiselor, așa-zisele înțelegeri de Coaliție. Lucru cu care noi nu am fost de acord.

Este inacceptabil ca problemele publice ale maghiarilor să fie soluționate din patru în patru ani prin înțelegeri semi-secrete sau secrete. Cum adică Guvernul României acordă UDMR-ului nu-știu-câte sute de miliarde pentru sprijinul comunității maghiare? Suntem și noi contribuabili, avem dreptul să știm cui, cu ce scop se dau acești bani, pentru că este și impozitul nostru.

Biografie Izsak Balazs

Locul și data nașterii: Sfântu-Gheorghe 04. iunie 1952.

Părinții: Jozsef, scriitor, istoric și critic literar, Julianna profesoară

Căsătorit în 1976 cu Bonis Johanna (1950-2006) istoric, muzeograf

Copii: Tamas (1988), Aniko (1990) studenți

Studii: Bacalaureat în 1971 la Liceul Bolyai Farkas din Târgu-Mureș, Institutul Politehnic București, Facultatea de Energetică (1971-1976)

Loc de muncă: 1977-1992 inginer la întreprinderea Electromureș, Târgu Mureș, din 1992 întreprinzător privat.

Apartenență și funcții politice: membru UDMR din 1990, diverse funcții în organizația județeană Mureș, din 2003, de la înființare vicepreședintele CNS, din februarie 2008 președinte CNS

Sursa: cotidian Adevărul din 29.11.2010, autor Ionel Dancu

Strângerea celor un milion de semnături

Jakabos Janka, președintele CNMT, și Gazda Zoltan, președintele din scaunul Sepsi al CNS, au declarat în cadrul unei conferințe de presă comune că filialele din scaunul Sepsi ale CNMT și CNS au semnat un acord de colaborare, acord care a luat naștere în vederea strângerii de semnături pentru informarea mai facilă în legătură cu naturalizarea, proiectele de concurs comune și inițiativele legislative referitoare la autodeterminarea minorităților. CNMT sprijină inițiativa CNS, potrivit căreia în 7 țări din UE vor fi strânse un milion de semnături pentru reglementarea la nivelul UE a autodeterminării minorităților. Jakabos Janka a atras atenția că la sediul din Sfântu Gheorghe al CNS, cei interesați de naturalizare vor fi sprijiniți gratuit. Potrivit lui Gazda, pentru strângerea celor un milion de semnături este nevoie de sprijinul tuturor și de cel al UDMR. Gazda Zoltan a declarat că speră că această colaborare va fi urmată și la nivel central, că aceste două organizații care s-au înstrăinat vor avea relații mai strânse.

Sursa: Postul de radio Slager Radio din 01.02.2011

Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic s-a reunit la Bruxelles

Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic s-a reunit la Bruxelles, context în care organizațiile membre au elaborat declarația de final în care precizau că singura garanție a dăinuirii și dezvoltării lor o pate reprezenta doar asigurarea autonomiei teritoriale cu statut personal și specific.

La audierea publică de la Bruxelles, Izsak Balazs, președintele Consiliului Național Secuiesc a vorbit despre eforturile organizaiei sale depuse pentru realizarea autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc, eforturi ce ar putea avea ca și rezultat crearea unei guvernări regionale, a unui parlament regional. Acesta a atras atenția și asupra faptului că însăși Constituția României oferă posibilitatea înființării organismelor administrative. In opinia lui Izsak este importantă și căutarea, respectiv găsirea unor aliați europeni, deoarece dacă s-ar aduna populația acelor regiuni care își asumă lupta pentru autonomia minorităților, Scoția, Catalunia, Tara Bascilor, sau chiar Tirolul de Sud, atunci s-ar putea constata că acestea ar reprezenta a cincea putere europeană, din punct de vedere al numărului de locuitori. Membrii CAMBC au fost de acord și cu inițiativa CNS de strângere a unui număr de un milion de semnături, fiind accentuat faptul că și Ținutul Secuiesc trebuie să devină membru al acestei țări invizibile.

Sursa: publicația săptămânală Kozpont, nr. 10 din 09.03.2011, autor Biro Zsolt

CNS vrea o alianță a tuturor minoritarilor din UE

În cadrul unei conferință de presă susținută vineri la Târgu-Mureș, Președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a declarat că la Consiliul de Autonomie al Organizațiilor Maghiare din Bazinul Carpatic, reunit la Bruxelles, a formulat ideea unei alianțe a regiunilor cu tradiții naționale din Uniunea Europeană, pe motiv că acestea au interese comune. Această inițiativă cetățenească la nivel unional a CNS pe lângă aspectul juridic are și un aspect politic. Noi urmărim ca în cursul procedurii de strângere a semnăturilor, de formulare a scopului comun, să edificăm și o alianță cu acele regiuni care păstrează tradiții naționale în țările UE și care poartă amprentele unui specific național. Ne gândim la Scoția, Tara Bascilor, Catalonia, Tinutul Secuiesc, bineînțeles, Tirolul de Sud, a arătat Izsak.

Acesta a pus accent pe interesele comune pe care aceste regiuni le au în Uniunea Europeană și că o eventuală alianță trebuie structurată în jurul acestor interese. Acesta ar fi aspectul politic. Dacă din punct de vedere juridic se va discuta, dacă va avea succes, dacă Comisia (Europeană) va accepta, această alianță în mod sigur se poate clădi și va fi benefică. Dacă adunăm populația acestor regiuni, dacă adunăm numărul minoritarilor din UE, atunci am ajunge la un număr al unei populații din care ar reieși că ar fi o țară ca mărime cam a patra sau a cincea putere din UE. Este țara invizibilă a UE, a afirmat Izsak Balazs. Liderul secuilor a folosit metafora unei țări invizibile care, după părerea sa, ar fi formată din peste 40 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene. Președintele CNS a precizat că deocamdată nu a lansat o un apel formal și oficial în acest sens, dar crede că o astfel de alianță este posibilă, întrucât toate regiunile autonome sau care doresc autonomia urmăresc introducerea unor reglementări cu privire la lărgirea și legiferarea unor drepturi minoritare. Suntem interesați toți de cuprinderea principiului că toate popoarele Europei sunt egale, indiferent că au propria lor țară sau dacă trăiesc în altă țară, în minoritate, a precizat Izsak, care a subliniat că CNS se va prevala de un articol al Tratatului de la Lisabona referitor la inițiativa cetățenească.

Articolul 11 al Tratatului de la Lisabona la alineatul (4) precizează că la inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, resortisanți ai unui număr semnificativ de state membre, Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele atribuțiilor sale, o propunere corespunzătoare în materii în care acești cetățeni consideră că este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea aplicării tratatelor. Izsak a declarat, încă din luna decembrie a anului trecut, că din acest motiv se va iniția o campanie de adunare a celor un milion de semnături din șapte state membre, însă numai după 12 luni de la intrarea în vigoare a normelor tratatului, adică după ianuarie 2012.

Sursa: cotidianul Zi de zi, nr. 1676 din 08.03.2011, autor Sanda Vitelar

Comunicat

Izsak Balazs, președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), a efectuat în perioada 17 – 21 februarie 2011 o vizită în Ungaria.

Se știe faptul că, CNS a făcut public, încă la sfârșitul anului trecut, că dorește să se folosească de posibilitățile oferite de articolul 11 ale Tratatului de la Lisabona și inițiază o regulă juridică la nivelul uniunii în vederea recunoașterii și reglementării drepturilor comunităților naționale autohtone pe pământul lor natal. Actualul drum a fost făcut în primul rând în acest sens. In cadrul acesteia, delegația s-a întâlnit cu Harrach Peter, de la Partidul Popular Creștin Democrat (KDNP), respectiv cu Vona Gabor, conducătorul fracțiunii Jobbik. De la amândoi a cerut ca, folosindu-se de legăturile lor internaționale, să ne ajute să facem lobbi în vederea înaintării proiectului regulii juridice ce trebuie înaintate, respectiv ca acasă în Ungaria să-și asume un rol în strângerea de semnături ce va porni probabil în primăvara viitoare. Totodată se află în derulare pregătirea întâlnirii cu conducătorii celorlalte grupuri de parlamentari din cadrul Parlamentului ungar.

Un element important al acestui drum a fost, consultația de specialitate ce s-a desfășurat sub egida Oficiului de Externe a Parlamentului și în cadrul căreia delegația a purtat tratative cu specialiștii în domeniu, în privința pregătirii și înaintării proiectului regulii juridice. Deoarece este esențial să se elaboreze un proiect care să câștige un sprijin, atât în cercul cetățenilor alegători, cât și a elitei politice, pentru ca inițiativa să fie una de succes.

Întâlnirile de la Kerepes și Vac s-au desfășurat în semnul consolidării legăturii maghiar – ungare, iar în cadrul acestor întâlniri delegația a fost primită de primari continuând acel proces, început anul trecut, în cadrul căruia CNS crează legături instituționale cu autoguvernări din țara mamă. Acest lucru are o semnificație deosebită, pentru că crează posibilitatea ca un cerc cât mai larg al reprezentanților conducerilor locale din țara mamă să ajungă într-o legătură directă cu CNS și să devină sprijinitori ai autonomiei secuiești. Tot din aceași considerente au avut loc întâlniri cu reprezentanții mai multor organizații civile, printre aceștia aflându-se în mod special reprezentanții conducerii organizației Societatea pentru Ținutul Secuiesc, aflată în curs de înregistrare, formată la sfârșitul anului trecut și care are ca scop sprijinirea, în țara mamă, a străduințelor autonomiste secuiești.  Sfântu Gheorghe, 22.02.2011, Biroul de Presă al CNS”

Biroul de presă al

FCRCHM

Nr. 29 din 1  iunie 2011

str. Miko Imre, nr. 2, mun. SF. GHEORGHE, jud. COVASNA,
tel./fax: 0267.313534 email: cohara_ro@yahoo.com

www.forumharghitacovasna.ro

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *