Operațiunea ”Ungaria Mare” – agenda secretă a dezmembrării României

(…) Comisarul european Johannes Hahn a declarat, intr-un interviu in exclusivitate pentruEcontext.ro, ca Romania trebuie sa-si puna in aplicare programele de dezvoltare regionala pentru perioada 2007 – 2013 in structurile in care aceste programe au fost concepute si convenite cu CE. Cu alte cuvinte, Comisia Europeana (CE) recomanda Romaniei sa-si realizeze programul de dezvoltare a tarii in forma actuala. Adica, in organizarea administrativa actuala. Ulterior, adauga Johannes Hahn, dupa 2013, Comisia Europeana este pregatita sa sprijine autoritatile romane in eforturile de a ajunge la cea mai eficienta structura. Sa mai spunem ca Johannes Hahn este cea mai indicata persoana din Comisia Europeana cand vine vorba de reorganizare administrativ-teritoriala. De ce? Simplu! El este comisarul european pentru politica regionala! (…)

Comisia Europeană a confirmat că Ungaria a formulat o cerere de mediere, dar și-a declinat competența. Reforma administrativă a României a pus pe jar politicienii din Ungaria, care se tem că etnicii maghiari vor avea de suferit de pe urma reîmpărțirii țării. ,Dacă se realizează reorganizarea României în regiuni, mi-e teamă că se vor isca tensiuni în relațiile româno-ungare. Trebuie găsită o soluție, am putea cere chiar și ajutorul Bruxelles-ului“. Este declarația lui Richard Horcsik, parlamentar din partea Fidesz (partid la guvernare) și președinte al Comisiei pentru Afaceri Europene din Legislativul de la Budapesta.

Comisia Europeană a confirmat pentru „Adevărul Europa” că a fost înștiințată de posibilitatea unei cereri de mediere a reorganizării teritoriale a României, dar spune că nu are nicio putere de a acționa. Președintele Traian Băsescu și premierul ungar Viktor Orban ar fi urmat să discute, ieri seară, la Consiliul European de la Bruxelles despre regionalizarea României.

Cu câteva ore înainte, Horcsik explica pentru jurnaliști români, că reorganizarea va crea tensiuni în rândul populației României, între locuitorii celor trei județe cu populație majoritar maghiară și locuitorii din celelalte județe. ,,Știu că aceasta (reforma administrativă) este o problemă internă a României, dar trebuie să spun că nu mai este vremea problemelor și politicilor interne în cadrul UE”, a declarat oficialul de la Budapesta.

Precedentul slovac sperie Budapesta

,,Avem relații bune, dar trebuie găsită o soluție la nivel guvernamental și local. Nu-mi place naționalismul, nici extremismul, dar sunt ungur și este normal să fiu preocupat de problemele etnicilor maghiari din afara țării, așa cum un german este preocupat de soarta etnicilor germani din străinătate”, a adăugat oficialul maghiar. El a explicat că reorganizarea teritorială a României a născut temeri la Budapesta și pentru că există un precedent nereușit în Europa. ,,Reorganizarea administrativă a Slovaciei a «rupt în două» comunitatea maghiară din această țară”, a spus el. În 1996, Slovacia a schimbat structura administrativă a țării împărțind teritoriul său în opt regiuni, ceea ce a dus la o „ruptură” a minorității ungare și la încercări de asimilare, susține Budapesta.

Reprezentanța Ținutului Secuiesc, lăudată

Richard Horcsik este însă de acord cu deschiderea Reprezentanței Ținutului Secuiesc la Bruxelles. ,,Două județe (Covasna și Harghita) vor să rămână împreună. E bine că au deschis o reprezentanță la Bruxelles.  (…) Știu că și alte județe din sudul României au făcut-o și nimeni nu le-a spus «de ce ați făcut-o»?”, a subliniat parlamentarul de la Budapesta. ,,Haideți să păstrăm standardele europene. Nu este ușor, pentru că avem în spate tensiuni istorice”, a mai spus Horcsik. El a amintit de măsurile luate în anii ’60 de către comuniști, care au decis să desființeze Regiunea Autonomă Maghiară. Totodată, oficialul ungar a precizat și că susține autonomia culturală a minorității maghiare din România, așa cum o cer valorile europene.Declarațiile lui Horcsik au iscat un val de reacții la București. Președintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat că Ungaria nu trebuie să se amestece în deciziile României și că Executivul European nu are atribuții în chestiunea reorganizării administrative a țării noastre.

„Vreau să vă spun că Bruxelles-ul nu este entitatea care decide în România, nu au nici calitatea, menirea să decidă ceea ce face Franța, din punctul de vedere al organizării teritoriale, Polonia sau România”, a subliniat Geoană. „România face parte dintr-un conglomerat de înțelegeri internaționale, dar ar fi culmea acum ca o problemă care trebuie tranșată în România, în consultare cu Bruxelles-ul, să mă duc la un vodă străin și să-mi spună cum să fac în România . Nu este problema Budapestei să interfereze modul în care România decide aceste lucruri”, a explicat el.

Semne peste semne

Președintele Băsescu a declarat că, la Bruxelles, cu ocazia Consiliului de vară, va discuta cu premierul ungar despre problemele apărute în dialogul româno-ungar, adăugând că a refuzat să participe la reuniunea organizată de ambasadorul Ungariei cu ceilalți ambasadori din UE „ca un semn”. Reacția ambasadorului ungar la București, ­Oszkar Fuzes, citat de Mediafax, este pe măsură: „Domnul președinte a spus că el a trimis un semn diplomatic. Și asta e! Am luat notă și asta e”.  Eva Galambos

Critici pentru MAE ungar

Într-un comentariu preluat de cotidianul “Népszabadsag”, este criticat “diletantismul” politicii externe ungurești, mai ales pentru cum a reacționat în cazul atacului rectorului de la Alba Iulia. Sunt lăudate, în schimb, Internele și Poliția română. “În loc să se documenteze la fața locului, să ia legătura cu autoritățile locale și să ia poziție pe cale diplomatică, MAE ungar a dat imediat un comunicat al cărui unic scop și utilitate practică a fost să-i apere pe maghiarii de dincolo de granițe”.

Gáspár Miklós Tamás  filosof, politolog ungur:,,Gesturile politicienilor sunt de-o imbecilitate fermecătoare”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *