Astzi și mine, Iașul gzduiește manifestrile comemorative ale unor organizații evreiești specializate mai degrab n exploatarea suferinței evreiești dect n scoaterea la lumin a adevrului istoric și cauzalitților ce au condus la represiunile mpotriva evreilor.

http://www.islive.ro/manifestare-70-de-ani-de-la-pogromul-din-iasi-27-28-iunie-2011

n aceast dezbatere, dou lucruri sunt importante: din ce motive au fost omorți acei evrei, și cine sunt cei vinovați de uciderea lor.

Evident, nimic nu scuz asasinarea n mas a unor oameni, a cror suferinț nțelegem s o mprtșim. Totuși, adevrul istoric trebuie scos la lumin, cci nu exist niciodat efect fr cauz.

Considerm c n egal msur trebuie evidențiat aportul populației evreiești la instaurarea comunismului n Romnia, cu asumarea responsabilitții comunitții evreiești pentru crimele comunismului.

Dac n urma bombardamentelor sovietice asupra Iașului au murit romni, prinții și bunicii noștri, iar o parte din vin au purtat-o unii din evreii uciși n pogromul de la Iași, agenți comuniști care au pacxtizat cu inamicul sovietic, semnaliznd noaptea pozițiile unor imobile, cu lanterne, pentru a ușura bombardarea acestora, acest lucru trebuie recunoscut și acceptat de comunitatea evreiasc.

SUFERINȚA ROMNEASC ESTE LA FEL DE DUREROAS CA ȘI CEA EVREIASC !

Ion Coja: „Adevrul despre Pogromul de la Iai, iunie 1941 aa cum l-a cunoscut dr. Epifanie E.Cozrescu“

Prima mrturie:

Mult Stimate Domnule profesor Ion Coja,

ncntat i onorat de faptul c ai binevoit a citi volumul meu de proz scurt intitulat „Paramedicalia” – ceea ce vrea s nsemne „nsemnri din timpul vieii mele ca medic”. Cu alte cuvinte, sunt evocate momente din viaa mea de medic, „trite i nu „nscocite”…

Printre acestea i problemele evreilor din Moldova –unde am convieuit i eu cu dnii. Deci nu pe tem principal, ci colateral, ntruct eu aveam alte preocupri. Totui voi ncerca s lmuresc niel i problema lor. O fac oarecum obligat ntruct oprobiul ce ni se arunc n sarcin, n realitate este strin de ceea ce s-ar putea numi „holocaust”, cumva amrndu-ne sufletul, fiind deprtat de adevr.

Dac la noi n Moldova evreii au suferit n vremea aceea anumite vexaiuni, n majoritatea lor acestea nu au fost provocate de noi, de populaia romnesc, ci de trupele SS (fasciste) germane, aflate atunci pe teritoriul nostru! Este purul adevr pe care l susin cu convingere.

Pe atunci, n toamna anului 1940, aa cum am artat n unele capitole din Paramedicalia mea, eu nefiind aderent atunci la ideile pro sau anti-fasciste din ara noastr, (Totul Pentru ar, Legiunea Arhanghelului Mihail, LAN C, cuzitii), n-am participat la realizarea idealurilor lor. Dup cum se observ din capitolele mele din carte: “Dureroasa prsire a Cernuilor – 1940” – pg. 3 -8, “Munca i viaa n spitalul „Caritatea” (prolog la holocaustul nazist i al trenului morii) – pg. 17 – 24, „ Viorica Agarici – mit i adevr n problema „Trenului morii” pg. 25 – 29, „Tristele peripeii ale retragerii noastre din Moldova – 1944” – pg. 30-38, att am vzut i sintetizat i nimic altceva, oricum din cele relatate cu curaj i responsabilitate, reies gravele probleme i excese sngeroase petrecute la Iai n iunie 1941 la nceputul rzboiului. Dar acestea nu au fost generate de autoritile noastre, ci de trupele SS germane. Despre cei 9000 de evrei omori atunci la Iai, despre semnalizrile cu becuri roii din podul caselor, pentru a dirija bombardamentele aviaiei sovietice asupra Iaului, dup cum au fost localizate i elucidate de localnicii romni, am scris ct amputut eu de clar clar n capitolul respectiv.

Iar cnd autoritile noastre au fost obligate de comandamentul german al Iaului, din cei 500 de arestai de ei i adui la poliie pentru ca autoritile romne strieze i s descopere posibilii fptai n legtur cu dirijarea bombardamentelor sovietice, au fost alei 100 de elemente cunoscute ca a fi „comuniti notorii”. Acetia au fost ridicai dintre cei 500 i trimii la nchisoarea militar romneasc de la Copou din Iai, unde au fost inui pn la terminarea rzboiului, cnd au fost eliberai! Ce s-a ntmplat cu cei 400 de evrei rmai? Au fost eliberai a doua zi diminea, plecnd pe la casele lor. Așa s-au petrecut lucrurile la Iași, ct vreme romnii au avut controlul asupra desfșurrii evenimentelor.

Atunci germanii fcnd „Einen kurzen protzes”, au adunat alte sute de localnici evrei, i-au adus n curtea Chesturii de Poliie, i-au cercetat i mitraliat pe toi. A doua zi, trecnd eu pe acolo cu o main a spitalului nostru, am observat uvoiul gros de snge scurs pe sub poarta poliiei pe caldarm. Alii au fost arestai i mpucai chiar n casele lor, de unde, n urmtoarea diminea erau ridicai de cruele primriei i transportai la cimitirul israelit. n completare, a se vedea cele scrise n volumul Paramedicalia.

Referitor la populaia de etnie evreieasc din Basarabia, dup revenirea romnilor n 1941 i nceperea rzboiului, persoanele care i-au btut joc de autoritile i armata romn1 care fuseser obligate n 1940, conform odiosului Pact Ribbentrop-Molotov, s prseasc Basarabia i Bucovina de Nord, au fost deportai n Transnistria. Nu au fost nchii n lagre, ci ncartiruii n casele din zon.

Cnd s-a ntors frontul romno –german n 1944 i trupele germane ncepusera lichida elemente evreieti ntlnite n retragere, autoritile romne le-au permis evreilor din Basarabia i Bucovina de Nord s se ntorc imediat la casele lor pentru a-i proteja de primejdia de a fi lichidai de trupele germane.

n Roman, din 12.000 de evrei n 1941, au fost deportai n Transnistria numai 2 evrei, activiti comuniti, crora li s-a permis s se ntoarc acas n 1944. Iar dintre evreii din Ardealul de Nord i Maramureul romnesc, dintre cei care au scpat de deportarea hortist fugind n teritoriul romnesc, peste noua frontier a Romniei, nu au suferit n nici nu fel de ostracizri din partea autoritilor, ci au emigrat n Israel ( fcnd parte din lotul de 400000 de evrei romni emigrai legal n Israel – ntre anii 1942 – 1943).

Mai trebuie menionat faptul cn perioada cnd ara era condus de Marealul Ion Antonescu, nemii au trimis un tren cu 15 vagoane pentru a ridica evrei din Bucureti spre a fi lichidai la Auschvitz. Acest tren s-a ntors gol n Germania, nici mcar un singur evreu din Romnia nu a fost trimis n lagrele germane. i atunci unde este holocaustul romnesc ?!

18 noiembrie 2008

Dr. Epifanie Cozrescu,

fost medic, veteran de rzboi, rnit i evadat din prizonierat sovietic, fost expropiat i deportat cu domiciliu forat de la Sveni – Botoani la Roman n perioada 1949 – 1951

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *