Somnul rațiunii naște monștrii. Agenda homosexuală: în vest, se militează pentru legalizarea pedofiliei (scăderea vârstei de ”consimțământ la actul sexual”)

Putini oameni stiu că Asociatia Americană de Psihiatrie (A.P.A.) a redefinit  pedofilia.  A.P.A.  a modificat semnificativ criteriile pentru diagnosticarea pedofiliei, exact cum au făcut și în cazul homosexualității.

Potrivit celei mai noi versiuni a “Manualul de Diagnostică si Statistici” (DSM IV), o persoană nu mai prezintă o afectiune psihologică doar pentru faptul că molestează copii. Pentru a fi diagnosticat ca bolnav, el trebuie să manifeste o tulburare în legătură cu molestarea sau să fie afectat în activitatea sau relatiile sale sociale.

Astfel A.P.A. a aranjat lucrurile pentru pedofilul “normal” din punct de vedere psihologic.
Studiu a fost realizat de unul dintre autorii publicatiei Journal of Homosexuality.
Documentul intitulat “A Meta-Analytic Examination of Assumed Properties of Child Sexual Abuse Using College Samples “a fost publicat in Psychological Bulletin in iulie 1998.

Autorii articolului Bruce Rind, Philip Tromovitch, si Robert Bauserman le propun psihologilor să înceteze a mai folosi expresii ca “abuz asupra minorului”, “molestare” sau “victime”, ci să folosească în schimb termeni neutri gen “sex adult-copil.” La fel, ei afirmă că nu ar trebui să vorbim despre “severitatea abuzului”, ci despre “nivelul de intimitate sexuală.”

Autorii concluzionează că acel comportament numit de psihoterapeuti “abuz” poate reprezenta doar o violare a normelor sociale. Stiinta, afirmă ei, trebuie să se delimiteze de terminologia social-morală. Religia si societatea, argumentează autorii, sunt libere să judece comportamentul cum doresc, dar psihiatria trebuie să evalueze comportamentul după propriile standarde.

De fapt, autorii articolului propun ceea ce ei consideră a fi un mijloc mai bun de întelegere a pedofiliei: ar trebui considerată “abuz” numai dacă copilul se simte rău în urma relatiei.Ei sugerează de fapt o repetare a pasilor prin care a fost normalizată homosexualitatea.

Primul pas către scoaterea homosexualitătii din ”Manualul de Diagnostică și Statistică” s-a realizat atunci când A.P.A. a declarat această stare ca normală atât timp cât persoana nu suferă din cauza ei.

Etapa urmatoare vine de la sine ,dacă psihologia recunoaste pedofilia consensuală ca nevătămătoare, atunci legile civile si normele sociale vor fi presate să urmeze directia indicată de “stiintele” sociale, întocmai cum au făcut si în problema homosexualitătii. Atunci când psihiatria a declarat homosexualitatea ca” normală”, instantele de judecată si “teologii” au început să rescrie legile si teologia morală în functie de ce spunea psihiatria că s-a descoperit prin intermediul stiintei empirice.

La fel sa intamplat si  atunci când psihiatrii au decis să redefinească homosexualitatea ca normală, trecerea din categoria “indezirabilă” în categoria “dezirabilă” a fost facută din condei.

Inevitabilul s-a produs. De când Asociația Americană de Psihiatrie (APA) a eliminat homosexualitatea ca boală din ” Manualul de Diagnostică si Statistici (DSM-III)în 1973, mulți s-au întrebat de ce respectiva asociație continuă să listeze pedofilia, exhibiționismul, sadismul și masochismul, împreună cu alte deviații sexuale, ca tulburări.

Premiza de la care s-a plecat când s-a efectuat modificarea din 1973 cu privire la homosexualitate a fost aceea că comportamentul sexual nu are un scop intrinsec sau inerent. Sexul este un impuls ce trebuie satisfăcut, iar obiectul respectivei satisfaceri nu are importantă atât timp cât nu ești afectat grav de impulsurile tale sexuale.

Iată că acum APA a modificat semnificativ și criteriile pentru diagnosticarea pedofiliei, exact cum au făcut și în cazul homosexualității.

În versiunea anterioară DSM-III-R, pedofilia era catalogată ca tulburare dacă “persoana a acționat în baza acestor impulsuri sau este vizibil tulburată de ele” (pagina 285, par. B din criteriile de Diagnostic pentru 302.20 Pedofilia).

În DSM-IV, paragraful B din aceeași secțiune (pag. 528) devine: “Fanteziile, impulsurile sexuale sau comportamentele generează o tulburare semnificativă din punct de vedere clinic sau afectează latura socială, ocupațională sau alte aspecte importante ale vieții.”

A acționa pur și simplu în baza acestor impulsuri nu mai constituie un motiv pentru care pedofilia să fie considerată o tulburare/boală. Dacă individul nu este tulburat sau afectat de ceea ce face, atunci, pentru psihiatri, acesta este un comportament sănătos.

Treaba e clara ,o sa-i vedem in strada si pe pedofili , vor proceda ca poponarii, vor dori si ei drepturi.

Pedofilii folosesc deja  spațiul virtual pentru a se organiza si militează pentru dreptul lor la … dragoste!

In SUA au o organizație, NAMBLA (North American Man/Boy Love Association), care editează și o revistă ce se poate comanda on-line.

In Olanda există un post de radio on-line pentru boyloveri, “Your Boylove Pride Station”, dar și o revistă lunară, OK Magazine.

In Danemarca există, de asemenea, o asociație care militează pentru recunoașterea lor ca “minoritate sexuală”.”Legea cunoaște limite, dragostea – nu”, așa sună sloganul campaniei.In Danemarca, discriminarea sau înjosirea unei persoane pentru orientarea ei sexuală este interzisă.

http://mihailandrei.wordpress.com

PS: interesant este că homosexualii de la paradele ”libertății” și ”mândriei” declară în fața camerelor de luat vederi: NOI NU SUNTEM CU EI, EI NU NE REPREZINTĂ. Observați-le însă zâmbetele perverse… oare vorbesc serios ?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *