din crimele evreilor comuniști: călăii NKVD au masacrat 3.400 de basarabeni în 1940-1941

Cadavre deschumate de autoritățile române în vara lui 1942 din ograda fostului sediu al NKVD

La Chișinău, Tiraspol, Soroca sau Cahul, „eliberatorii” roșii au executat mii de moldoveni, pe care i-au aruncat în gropi comune, turnând var peste cadavre.

Pentru a se menține la putere, regimul comunist din URSS a folosit toată „experiența” acumulată de omenire de manipulare, falsificare, intimidare etc. Când măsurile „pașnice” nu aveau efect, sovieticii rezolvau simplu problema: oamenii incomozi regimului erau lichidați, cu un glonte în cap.

Din 25 octombrie 1917 (puciul militar bolșevic) organele de represiune ale regimului comunist sovietic au acumulat „experiență”, așa încât, către apogeul Marii Terori din 1937-1938, NKVD-ul avea un bogat arsenal de metode de execuții. Pedeapsa capitală era dictată nu de instanțe, ci de OGPU (Direcția Politică Unificată de Stat), NKVD, Troika specială, Consfătuirea specială, Tribunalele militare, alte organe de represiune sovietice. Odată cu „eliberarea” din 28 iunie 1940, practica asasinatelor în masă a revenit în Basarabia, fiind aplicată și după 23 august 1944.

CÂȚI AU FOST ASASINAȚI

Cu referire la teritoriul actualei Republici Moldova, până acum au fost identificare 100 din cele 113 procese-verbale ale Troikăi speciale a NKVD din RASS Moldovenească, „instanță” care, în anii 1937-1938, a „judecat” ca pe „dușmani ai poporului” 4.762 de persoane din stânga Nistrului, dintre care 3.497 au fost condamnate la împușcare (74% din totalul celor judecați – cea mai mare cotă din URSS).

Foto: Cadavru unei victime deschumate de autoritățile române în vara lui 1942 din ograda fostului sediu al NKVD/ Cartea “Basarabia dezrobită”, 1942

Compusă din trei persoane (de unde și denumirea – „troika”): comisarul poporului pentru afacerile interne, secretarul comitetului regional de partid (bolșevic) din RASSM și procurorul general al RASSM, Troika specială a făcut exces de zel la mai multe ședințe. Astfel, la întrunirea din 15 septembrie 1937, toate cele 59 de persoane judecate au fost condamnate la împușcare, la ședința din 25 octombrie același an s-a decis executarea a 63 de inculpați din totalul de 63. Au fost condamnați la moarte toți cei judecați și la alte ședințe: la 14 noiembrie – 65, la 20 noiembrie – 85, la 23 noiembrie – 51, la 25 noiembrie 1937 – 66 de oameni. Troika „a bătut recordul” la ședințele din 11 martie și 22 aprilie 1938, când toate cele 147 și, respectiv, 230 de persoane judecate au fost condamnate la împușcare.

Nu rămânea în urmă nici Consfătuirea specială, unde totul decideau comisarul poporului pentru afaceri interne, Nicolai Ejov, și procurorul URSS, Andrei Vîșinski. Prin cele 51 de procese-verbale descoperite în arhiva Securității (33 din 1937 și 18 din 1938) pronunțate în dosare referitoare la RASSM, Consfătuirea specială a condamnat la moarte prin împușcare 1.389 de oameni din totalul celor 2.185 judecați. Cei mai mulți oameni odată au fost trimiși în fața plutonului de execuție la 8 octombrie 1937 – 125 din cei 139 judecați. Anume Consfătuirea specială i-a condamnat la moarte pe liderii de partid și de stat ai RASSM: Badeev, Krivorukov, Starâi-Borisov, Antoseac.

EXECUTAȚI NOAPTEA

Sentințele de împușcare erau executate, de obicei, la locul pronunțării. În cazul RASSM au fost excepții. Astfel, până în 1940, sentințele date de Troika specială a NKVD și Consfătuirea specială a URSS au fost executate în două locuri: la Tiraspol și Balta. De exemplu, în urma primei sentințe pronunțate de Troika, din 10 august, (prin care 26 din cei 39 de oameni judecați au fost condamnați la împușcare), 12 persoane au fost executate la Tiraspol, trei zile mai târziu, la 13 septembrie, la ora două noaptea. Ceilalți 14 condamnați au fost uciși la 25 septembrie, tot la Tiraspol, la ora unu noaptea.

Din motive necunoscute sentință în privința a cinci persoane condamnate de Troika la împușcare la ședința din 11 august 1937 a fost executată la Balta, la 19 august. De data aceasta în Actul de execuție s-a specificat cu exactitate ora: primul condamnat a fost împușcat la ora 00.45, al doilea – la ora 01.05, al treilea – la 01.40, al patrulea – la 01.55 și ultimul – la 02.10.

Pentru executarea sentinței nu se stabilea niciun termen. Uneori era destul o prescripție și sentința se executa rapid. Astfel, prescripția președintelui Troikăi, Prihodiko, din 23 septembrie 1937, obliga organele NKVD să execute 72 de persoane, condamnate la 10 septembrie. La doar o zi, pe 24 septembrie, au fost împușcați 71 de oameni. După 28 iunie 1940, odată cu strămutarea NKVD de la Tiraspol la Chișinău, s-a căutat un nou loc al execuțiilor.

Executați în sediul NKVD din Chișinău

La Chișinău au fost descoperite două locuri unde erau împușcați moldovenii: cel „de bază” este pe actuala stradă Grenoble, iar altul – clădirea NKVD, fostul sediu al Consulatului Italian (actualmente strada A. Mateevici, în apropierea Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Primele execuții la Chișinău vizau „restanțierii” – persoane condamnate de către Tribunalul militar Odesa înainte de 28 iunie 1940, fie oameni născuți în Basarabia, fie locuitori din stânga Nistrului care au fugit în România în anii 1918-1940, trimiși la moarte pentru „trădare de patrie”. Printre primii la Chișinău au fost împușcați foștii militari ai Armatei Albe, nobili ruși, simpli cetățeni emigranți din Rusia sovietică după 25 octombrie 1917.

Foto: Pe locul unde au fost împușcați oameni nevinovați din strada Grenoble se fac azi case pentru colaboratorii Securității

Referitor la cel de-al doilea loc de asasinări în masă din Chișinău – sediul NKVD, Chestura poliției municipiului Chișinău, Biroul Siguranței, informa Guvernatorul Basarabiei la 31 august 1941: „Făcând informații și cercetări pentru a se stabili locul de înhumare a victimelor politice ale terorii roșii, am putut stabili în ziua de 30 august 1941 următoarele: în localul fostului Consulat Italian de pe strada Viilor, în prezent ars complet, în partea din fund a curții, în apropierea unui beci, într-un loc viran camuflat cu scânduri înalte în parte arse, se găsesc două gropi mari, proaspete, în care se află îngropați mai mulți oameni împușcați în timpul retragerii din Chișinău a trupelor roșii”. La sediul NKVD au fost deshumate, până în seara zilei de 6 septembrie 1941, 85 de cadavre, în total fiind dezgropați peste 100.

Ultimele acte documentate de execuție în Chișinău din perioada 1940-1941 datează din 27 iunie 1941. Deși luptele la Prut durau de o săptămână, retrăgându-se, în acea zi, nkvd-iștii au împușcat peste 50 de persoane, având timp și pentru redactarea actelor de execuție. În perioada 28 iunie 1940 – 22 iunie 1941 execuții au fost efectuate și la Tiraspol.

Asasinați în masă la Bălți Soroca, Orhei și Cahul

Locul execuțiilor s-a schimbat odată cu ajungerea frontului sovietic la Nistru, în primăvara anului 1944. Capitala temporară a RSSM, Soroca, devine centrul execuțiilor, prima persoană împușcată, la 5 iulie, fiind un ostaș sovietic, după care au urmat alte execuții, la 12 și 27 iunie.

Și la Bălți au fost asasinate în masă. Sunt atestate documentar execuții efectuate de NKVD la 18 iulie 1944 (o persoană), 14 și 29 septembrie (patru și, respectiv, cinci oameni împușcați). La Bălți au fost executate pedepse capitale până în aprilie 1945, iar Soroca până în iulie 1945. Execuții prin împușcare au avut loc și la Orhei. Astfel, Tribunalul militar al NKVD din RSSM, în ședințele din 11 și 14 ianuarie 1945, condamnă la pedeapsa cu moartea patru locuitori ai județului. Fiind deținuți la pușcăria din Orhei, toți sunt împușcați la 14 aprilie același an. Nici orășul Cahul nu a fost ocolit de masacre. Aici, la 18 iunie 1945, NKVD împușcă un cetățean pentru infracțiunea de „trădare de patrie”. Constatăm așadar, că execuții au avut loc în orașele în care NKVD avea pușcării zonale. Nu se cunoaște locul nemijlocit al executărilor în niciunul din orașele menționate.

Foto: Piatră comemorativă pe locul fostului sediu NKVD din Chișinău unde au fost împușcați “dușmabii poporului” din Basarabia. Inscripție: “Trecătorule, pleacă-ți fruntea întru cinstirea memoriei basarabenilor masacrați aici de călăii bolșevici în iunie 1940 – iulie 1941″

Locul din strada Grenoble din Chișinău a redevenit de „bază” după 23 august 1944, aici fiind executați nu doar basarabenii sau ostașii sovietici, ci și alte persoane căzute în mâinile NKVD-ului sau SMERȘ-ului (Direcția Generală de Contrainformații militare din cadrul Comisariatului Poporului pentru Apărare din URSS). De exemplu, aici au fost executați peste 100 de maghiari capturați de sovietici. Poligonul din strada Grenoble a fost folosit încă mult timp după moartea lui Stalin, în 1953, drept loc de execuții.

Ochiți în cap și aruncați în gropi comune

În raportul Siguranței române, din 31 august 1941, privitor la cadavrele descoperite la sediul NKVD, se arată: „Victimele, în majoritate, au fost executate prin împușcare în cap, din spate. S-a constatat, de asemenea, că împușcarea s-a făcut în serie, iar cadavrele au fost aruncate în stare muribundă în gropi, în dezordine”.

Un alt raport al Siguranței constată: „Din informațiile culese și din cercetările făcute, rezultă că execuția se făcea după sistemul Ceka, prin împușcare pe la spate, în cap, de către doi călăi, care executau atribuțiunile în mod consecutiv. S-au mai găsit și o căldare și un panou de carton, cu numeroase perforări, care, din cercetări, era folosit pentru exerciții de tragere în vederea execuției. Lovituri de gloanțe și câteva proiectile se mai află și azi în peretele subteranei, unde se făceau împușcările”.

Cu regret, datele de arhivă privind executările sunt incomplete, având în vedere că încă n-au fost descoperite toate cazurile de condamnare la împușcare de către alte organe extrajudiciare ale regimului comunist. Totodată, mii de basarabeni au fost executați de tribunalele militare de la Odesa și Kiev.

Act de execuție

1937, 13 august, or. Tiraspol.

Subsemnații, secretarul operativ al NKVD al RASS Moldovenești, Pervuhin; lucrătorul operativ al secției a III-a a Direcției Afacerilor Interne a NKVD a RASSM, locotenent inferior de securitate Docuțki și comandantul de gardă al NKVD al RASSM Ospișev am redactat prezentul act că, astăzi, potrivit prescripției Președintelui Troikăi NKVD a RASSM, locotenent de securitate t. Rogol, din 12 august a.c., de către noi a fost executată sentința Troikăi NKVD a RASSM din 10 august 1937 privind condamnații la pedeapsa capitală – împușcare. Au fost executate următoarele persoane (urmează lista a 12 persoane).

Persoanele enumerate mai sus – 12 – au fost împușcate la ora 02.00, la 13 august.

Drept care am redactat prezentul act.

Semnează: Pervuhin, /ss/. Docuțki /ss/. Ospișev /ss/.

[În unele acte de execuție se preciza: corpurile au fost îngropate.] De Mihai Tașcă – Historia