De la colectivizarea comunistă la chibuțul capitalist: Un CAP nedesființat la revoluție acum face super-profit și dă tractoriștilor lefuri de 2300 euro

17 Iunie 2011 / Romania Libera
CAP-ul capitalist de la Curtici are o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe an, plătește asociaților câte 1500 de kilograme de grâu la hectar, un record național, iar tractoriștii câștigă 2300 de euro pe lună.
În 1987 inginerul agronom Dimitrie Muscă a fost numit președinte și inginer șef la “CAP Lumea Nouă” din localitatea arădeană Curtici. În doar doi ani, cooperativa a trecut de la 500.000 lei pierdere la 9 milioane lei profit și le-a făcut țăranilor brutărie în sat. Apoi a venit Revoluția și marea împroprietărire postdecembristă. Într-o zi, Muscă s-a trezit în curtea CAP-ului cu majoritatea proaspeților proprietari de terenuri. “«Noi nu vrem să se desființeze CAP-ul nostru. Cu ce o să ne alegem fiecare? Cu o cărămidă din grajd pe care s-o ducem acasă? Vrem să rămânem în continuare în asociație, iar tu să ne conduci pe mai departe, că ai făcut treabă bună până acum»”, își amintește inginerul.
Douăzeci și unu de ani mai târziu, Dimitrie Muscă conduce practic același CAP, convertit însă într-o întreprindere agricolă capitalistă numită Combinatul Agroindustrial Curtici (CAI Curtici). Asociația obține producții record și desfășoară o mulțime de afaceri colaterale care, toate la un loc, generează o cifră de afaceri anuală de aproape 10 milioane de euro. Membrii asociației sunt cei 2200 de țărani din Curtici și din satele învecinate care au acceptat să-și lucreze mai departe pământurile la comun: “Pământul este al oamenilor ca și tot patrimonial de aici. În 1989, lucram o suprafață de  2200 de hectare de pământ și din asociație au ieșit vreo 240 ha. La început, lumea a fost reticentă și ne-a acuzat că facem CAP în democrație. Pe ăia i-am despăgubit cu exact partea care le-a revenit în funcție de suprafața de pământ și capitalul pe care-l dețineau. Pe parcurs, mulți dintre țăranii din zonă și-au dat seama de utilitatea intrării în asociație astfel încât, Combinatul Agroindustrial Curtici lucrează astăzi 5.850 hectare de pământ”, spune Muscă care pe lângă funcția de director general este și  asociat cu un hectar de teren în CAI Curtici.
Ce dividende primește un asociat la CAI Curtici
În contextul în care în majoritatea satelor României cantitatea de grâne pe care un țăran o primește când își arendează pământul  nu depășește 600 kg/ha, țăranii de la asociația din Curtici au beneficii de 2,5 ori mai mari: “Omul primește în medie 1500 de kilograme de cereale pe hectarul de pământ adus în societate. Cantitatea de o tonă și jumătate la hectar nu se dă nici în țară,  nici în Europa și nu se dă nicăieri în lume. Cu toate că am dat atât de mult ne-a rămas și profit substanțial în fiecare an, fiindcă  noi avem niște performanțe deosebite și ne-a dat mâna. Doar anul trecut am făcut sub 6 tone de grâu pentru că ne-a lovit o grindină puternică pe 1260 hectare cu grâu și pe 860 hectare de porumb. În rest, în ultimii 10 ani, noi am făcut în medie aproximativ 7000 de kilograme de grâu la hectar, porumb boabe între 11 și 12 tone la hectar și floarea soarelui peste 3200 kg/ha”, spune Muscă.
Forma de plată e flexibilă. Pentru fiecare hectar de teren adus în asociație, un membru poate opta să primească fie 750 de kilograme de porumb boabe uscat și 750 de kilograme de grâu, fie contravaloarea în bani a grânelor la prețul pieței. De asemenea, în locul celor 750 de kilograme de grâu poate alege să primească 300 de kilograme de pâine: “Primește bonuri și vine și își ia de ele în fiecare zi pâinea proaspătă de la brutăriile noastre”, explică inginerul.
 În ciuda ratei de profit mari, între asociați și directorul “CAP-ului” mai apar uneori divergențe: “Au venit oameni și mi-au spus: .Atunci m-am supărat și am vrut să plec pentru că nu mai era o pretenție normală. Dar au înțeles că e nevoie și de bani pentru investiții și s-au potolit”, mai spune Muscă.
Cum a crescut averea pusă “la comun”
Din profit, asociația agricolă de la Curtici investește anual în utilaje aproximativ un milion de euro: “În ’90 am început cu 4 camioane și un tractor. Acum numai în mecanizare avem băgate 8,5 milioane de euro. În parcul de utilaje avem numai supercombine Class, tractoare Fendt, mașini de semănat păioase și prășitoare marca Horsch din Germania. Toată tehnica este de calitate nemțească. Chiar acum am cumpărat și 3 tiruri  Scania”. 
 În prezent, asociația țăranilor din Curtici a dezvoltat o paletă de afaceri integrate care transformă producția agricolă primară în produse alimentare cu valoare adăugată ridicată: “Producția vegetală e folosită ca nutreț pentru animale și pentru obținerea de produse de panificație-patiserie. Avem o fermă cu 200 de vaci de carne și 860 de capete de vaci Holstein cu producții mari de lapte, astfel încât la ora actuală facem 9500-10.000 de litri de lapte producție medie pe cap de animal. Am construit o fabrică cu 17 produse ale laptelui. Avem și un complex ultramodern cu 25.000 de capete de porci și am deschis o unitate de abatorizare cu ștampilă ovală, care ne permite să ne vindem marfa oriunde în  UE. Deținem și o rețea de 27 de magazine proprii în județele Arad și Timiș în care desfacem exclusiv produsele noastre: pâine, cozonaci, produse de patiserie, lactate, carne, salam și cârnați, pepeni și legume. Încasările zilnice acum sunt în medie de 40.000 euro, bani care se adună cash și care ne ajută să nu avem probleme de lichiditate. În plus suntem și proprietarii unui restaurant și ai unei mini-grădini zoologice pentru copiii din Curtici”, susține directorul CAP-ului.
Inginerul Muscă și-a ridicat în cap satul natal
Dimitrie Muscă e de loc din comuna Olari, aflată la doar 15 kilometri de Curtici: “Mă știau oamenii, că între cele două localități e o aruncătură de băț și nu sunt lucruri care să nu se audă și să se știe ce am făcut și că oamenii sunt foarte mulțumiți. La sfârșit de săptămână obișnuiam să mă duc la părinți în vizită și am ajuns ca duminicile să nu mai puteam închide ușa, că dădeau oamenii din comună buzna peste mine în casă: «De ce tot timpul ai făcut treabă la Curtici și nouă, pentru că ești de aici, nu ne faci. Să ne faci și nouă asociație». Așa că acum 6 ani le-am făcut și lor o societate tot pe principiul acesta al asocierii țăranilor. Într-o singură duminică s-au înscris 300 de hectare de teren și în primul an am ajuns la 1270 de hectare. Acum lucrez acolo aproape 2400 de hectare și am 1100 de acționari. Înainte să vin eu, în comuna mea natală se făceau 2-3 tone de grâu la hectar. La ora actuală producțiile de acolo sunt la fel ca și cele de la Curtici, le-am creat și consătenilor mei o bază materială cu tractoare, combine, spații de depozitare și o brutărie”. În prezent «CAI Olari» este al doilea combinat agroindustrial din județul Arad, după «CAI Curtici». La CAI Olari Dimitrie Muscă nu e doar director, ci și asociat: “Am adus ca aport tot pământul pe care l-am cumpărat în timp, din 1990 încoace”.
Salariu de tractorist: 9600 lei/lună
Dimitrie Muscă spune că la cele două asociații agricole lucrează în total 500 de angajați. “Cel mai bine sunt plătiți tractoriștii, fiindcă în mâna lor e calitatea lucrărilor agricole. Ei conduc zi lumină tractoare care costă 200.000 euro bucata și să știți că nu e ușor să ții de dimineață până seara linia dreaptă având în fața ta același câmp care nu se mai sfârșește. În sezon, care durează 3 luni pe an, cel mai bun tractorist al meu ia în mână 9600 lei/lună, iar șeful tractoriștilor câștigă 15.000 lei”, explică directorul.
 Pe Teodor Țigan, șeful parcului de tractoare, l-am întrebat cum se simte la final de lună când ține în mână o leafă de 15.000 lei. Răspunsul lui: “Nu știu. Cardul este la soție”. Cât despre salariul de director general al celui mai mare “CAP” care a rezistat în capitalism, Dimitrie Muscă precizează doar atât: “Salariul lui Muscă nu-l dau pe salariul lui Băsescu”.
Cum se împacă șeful de CAP cu mașinile capitaliste
La 59 de ani fostul și actualul “președinte” de CAP conduce succesiv două Mercedesuri de teren: unul clasa G, celălalt clasa M cu cutie automată. Agronomul are pe unul din pereții biroului o plasmă împărțită în 16, pe care monitorizează în același timp imaginile transmise de 16 camere de supraveghere montate în fabrica de lapte, abator și fabrica de produse de carmangerie, ca să-i depisteze pe muncitorii care fură: “Să nu vă mire: am prins femei care ascunseseră punguțe cu carne la chiloți”. Acum vreau să montez alte 16 camere video ca să supraveghez ce se petrece în câmp. În vitrina din birou, alături de o mulțime de cupe obținute de-a lungul anilor pentru performanța în agricultură, ardeleanul Dimitrie Muscă are și o gravură cu chipul lui Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei. Poate de la Ștefan a împrumutat și atitudinea autoritară, care fac ca  angajații să stea în poziția de drepți în fața lui. Chiar și polițistul care oprește mașini pe marginea șoselei, când îi vede Mercedesul apropiindu-se, îl salută reverențios. Îl întreb dacă s-a gândit vreodată să candideze la primărie, având în vedere cât e de popular în zonă: “Eu? Niciodată. Primar poate ajunge și unul cu 4 clase, pe când agricultura cere știință. Nu oricine o poate face”, a venit răspunsul. Însă unul din angajații săi ne-a șoptit că deși nu e activ politic, mai cochetează cu ideea: “Domnul director Muscă e cel care l-a pus pe actualul primar. Dacă nu-l susținea el credeți că mai ieșea?”.
La Curtici și la Olari pământul nu se vinde
Urmare a asociațiilor țărănești extrem de profitabile constituite în jurul inginerului agronom Dimitrie Muscă, pe raza localităților Curtici și Olari nu se mai vând parcele de teren agricol: “De câțiva ani, deși prețul a ajuns la 3000 euro hectarul, la noi terenurile nu se mai vând. Pământul este ultimul lucru la care trebuie să renunțe orice om în viața lui, că pământul e cel care îți asigură mâncarea. Când omul renunță la pământ, înseamnă că nu i-a  mai rămas nimic, decât un acoperiș deasupra capului”.
__________________________________________________
2 milioane de lei contribuție la bugetul local
Primarul orașului Curtici, Nicolae Aniței, care este la rându-i  membru al “CAP-ului” condus de Muscă , evaluează impactul acestei forme de asociere a țăranilor, asupra comunității locale: “Toată lumea e acționar în Curtici. Eu am adus în asociație în jur de 7 hectare. Impactul Combinatului Agroindustrial Curtici e enorm în special pe partea de terenuri pentru că toate pământurile sunt lucrate la cel mai profesionist nivel. Asociația țăranilor e al treilea mare contributor la bugetul consiliului local, cu peste 2 milioane de lei anual”.
__________________________________________________
Cum se înființează un CAP capitalist
Legea societăților agricole nr. 36/1991 prevede că două sau mai multe familii se pot asocia pe bază de înțelegere verbală sau scrisă, avind ca scop exploatarea terenurilor agricole, creșterea animalelor, aprovizionarea, depozitarea, condiționarea, prelucrarea si vânzarea produselor, prestarea unor servicii, precum și alte activități.
În cazul în care asociații doresc, pot constitui și societăți comerciale in conditiile Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale.
__________________________________________________
3172 – numărul de CAP-uri înainte de Revoluție
411 – numărul de IAS-uri înainte de Revoluție
sub 20 - numărul de CAP-uri care au rezistat până în 2011 ca asociații ale țăranilor

Sursa: Gheorghe Sin, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice
  • teposu

    Felicitari pentru articolul preluat si postat, Mihaita! Desi, acum mi -e frica pentru gospodarul asta, sa nu pateasca ceva rau – de la jigodii – ca in tara asta totul trebuie sa mearga rau – ca asa vor “fratii”!