Reprezentantul Abbas despre votul la ONU pentru recunoașterea Palestinei: Poziția României este ilogică

Nabil Shaath este convins că Israelul și SUA fac presiuni asupra României ca să nu recunoască Palestina

FOTO: PETRICĂ TĂNASE

Nabil Shaath este convins că Israelul și SUA fac presiuni asupra României ca să nu recunoască Palestina

Nabil Shaath, trimisul special al președintelui Autorității Palestiniene, Mahmud Abbas, a vizitat România ca să convingă Guvernul de la București să susțină recunoașterea Palestinei ca stat membru al ONU la votul din 20 septembrie. El avertizează că poziția României privind statul palestinian este ilogică: pe de-o parte recunoaște statul palestina, dar se opune ca acesta să fie recunoscut la ONU.

 

Adevărul: Care este scopul vizitei dumneavoastră în România? Ați venit să faceți lobby pentru recunoașterea statului palestinian?

Nabil Shaath: Vrem să strângem relația cu România. Ea este importantă pentru noi pe termen lung. România respectă recunoașterea statului Palestina. Înțelegem presiunile la care este supusă România. Înțelegem și argumentele care i-au fost date pentru a nu recunoaște statutul de stat membru al ONU al Palestinei.Cineva trebuie să explice situația aceasta. Și am avut o întâlnire lungă de o oră și jumătate cu ministrul de Externe Teodor Baconschi pe tema aceasta.

Explicați-ne vă rog cum v-au prezentat reprezentanții Guvernului român poziția Bucureștiului în privința unui stat palestinian?

România recunoaște un stat independent palestinian, acceptă un ambasador al Palestinei la București, dar se îndoiește că pasul făcut de palestinieni la ONU (solicitarea recunoașterii statutului de stat membru) este util în acest moment.

 

Care au fost argumentele părții române?

Guvernanții de la București spun că așteaptă mai întâi să se ia o decizie la nivelul UE în privința statului palestinian.Replica mea a fost: << Atunci apărați cauza noastră în cadrul Uniunii Europene>>

Ați obținut o promisiune din partea României în acest sens?

Nu am obținut nicio promisiune, nici măcar una privind modul în care va vota România. Cel mai probabil se va abține la votul din Adunarea Generală a ONU din 20 septembrie. Mi se pare o poziție ilogică. Cum poți recunoaște un stat palestinian și în același timp să votezi împotriva recunoașterii sale ca membru al Consiliului de Securitate al ONU. Aici, la București mi s-a spus că vreți să păstrați echidistanța între palestinieni și israelieni. Dar nu e așa, România recunoaște statul israelian. România este supusă presiunilor Israelului și a SUA. Pot înțelege. Premierul Netanyahu a fost la București să convingă guvernul român să voteze împotriva recunoașterii noastre la ONU.

România nu mai  e actor activ în lumea arabă cum era pe vremea lui Ceaușescu

Înțeleg că România vrea să-și mențină neutralitatea…

Asta nu este neutralitate. Dacă România vrea să fie un actor important în lumea arabă, să câștige țările din regiune, trebuie să aibă un rol activ. Prin abținere de la vot, tăcere își pierde rolul de jucător. Dacă România vrea să-și câștige poziția dinainte de 1989, nu mă gândesc la politica internă a lui Ceaușescu, ci la cea externă, când țara dumneavoastră era un jucător important nu prin forță militară ci prin puterea gândirii, a diplomației, echilibrului și flexibilității. Și a avut numai de câștigat din asta.

Ați fost un om foarte apropiat președintelui Yaser Arafat. Ați fost în România în timpul epocii Ceaușescu?

Nu l-am întâlnit pe Ceaușescu. Ca ministru de Externe al țării mele am întâlnit în schimb premieri și mai mulți miniștri de externe ai României comuniste. Cu domnul Arafat am fost în România în 2001. Politica externă a României pe vremea lui Ceușescu era extrem de activă în orientul Mijlociu, totul translatat în muncă diplomatică susținută, reuniuni de lucru, relații bune cu toată lumea. Nu are treabă cu politica internă a lui Ceaușescu sau cu comunismul. România era unică în această parte a lumii, a făcut notă aparte și în relația cu URSS. Aș vrea ca România să-și reia acest rol, chiar dacă face parte din UE. Poate dacă a putut să-și păstreze independența pe vremea blocului sovietic, ar putea fi actor și în UE. Nu sugerez că România ar trebui să se revolte împotriva UE, care ne este prietenă, ci că trebuie să convingă statele membre să adopte poziția ei.

Căpitanul Obama are de rezolvat multe probleme pe propria punte

România are un parteneriat strategic cu America, care va utiliza dreptul de veto în Adunarea ONU din 20 septembrie.

Statele Unite sunt importante pentru noi toți, dar ele sunt absente acum și vor rămâne așa până după alegerile prezidențiale de la anul. America este o navă atât de mare, iar căpitanul are de rezolvat atâtea probleme pe propria punte. De aceea, domnului Obama îi va fi foarte greu să facă ceea ce trebuie făcut în cazul Palestinei. Știe ce trebuie făcut, dar n-a putut. Ne-a promis că va opri colonizarea Ierusalimului de Est de către Israel ca să ne putem așeza din nou la masa negocierilor. Anul trecut ne-a promis că vom avea un stat palestinian.

Anul acesta, președintele Obama a pledat pentru un stat palestinian cu granițele din 1967 (Ierusalimul de Est și Cisiordania, Fâșia Gaza). După ce Ierusalimul a respins propunerea, liderul american v-a înaintat altă propunere.

Este propunerea cuiva care nu este aici cu noi. Vrem ca America să fie prezentă și să împlinească promisiunea pe care ne-a făcut-o în 1991, la conferința de la Madrid, unde H.G. Bush a lansat negocierile multiraterale între Israel, Siria, Liban, Iordania și Palestina.

Cine vă va susține ferm în Adunarea ONU la votul din 20 septembrie?

Sunt state care nu recunosc statul palestinian, cum sunt Armenia, Thailanda, Eritreea și care vor vota în favoarea recunoașterii noastre ca stat membru. Dacă toate țările UE se vor abține la vot, ramânem cu 120-125 de voturi pentru, însemnând majoritate. Dacă UE va vota pentru, vom avea circa 150 de voturi în favoarea noastră. Ministrul de Externe suedez Carl Bildt este cel mai mare susținător al nostru în Europa.

Germania a spus că va vota împotriva recunoașterii..

Cu Germania e altceva. Ea a făcut greșeli oribile în trecut și mai plătește și acum pentru ele.

Vot important pe 20 septembrie

De ce este atât de importantă recunoașterea statutului de membru la ONU?

Din punct de vedere strategic, este important să ni se recunoască drepturile ca stat, inclusiv frontierele din 1967, astfel încât, odată întorși la masa negocierilor cu israelienii, vom avea o garanție internațională pentru granițele noastre, un alt fel de legitimare pentru recunoașterea statului Palestina. Motivația tactică este că vrem să le dăm țărilor arabe, aflate în plină schimbare, un motiv să creadă în rezolvarea pașnică a problemelor din regiune.

Primăvara arabă a priit palestinienilor? Hosni Mubarak era în relații bune cu Israelul?

Da, ne-a priit. Dar esențial nu este cât de rele erau fostele regimuri, ci ca actualii lideri post-revolte să obțină democratizarea țărilor lor. Va mai trece cel puțin un an până își pun ordine la nivel instituțional.

Negocierile  de Pace, reluate anul viitor

Ce urmează după momentul 20 septembrie?

Ne așteptăm ca în continuare comunitatea internațională să facă presiuni asupra Israelului pentru întoarcerea la masa negocierilor de pace, pentru că eu cred într-o vorbă a musulmanilor: <<Unii oameni nu ajung în Paradis decât dacă sunt legați cu lanțuri și duși cu forța în Paradis >>. Trebuie să împingem sau să tragem Israelul în Paradis. Pentru Israel, Paradisul este pacea.

Când credeți că se vor relua negocierile între israelieni și palestinieni?

Poate anul viitor. Până atunci, noi avem o groază de lucruri de rezolvat, să ne întărim instituțiile, guvernul.

Patriarhul român are mult umor

L-ați întâlnit la București și pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Cum vi s-a părut?

Îmi place acest om foarte mult. N-am mai cunoscut până acum vreo autoritate religioasă atât de luminoasă și cu atâta umor. A fost o întâlnire foarte plăcută. M-am întâlnit și cu muftiul, care era foarte mândru că musulmanii nu au probleme (de discriminare) în România.

 

Personaj cheie pe vremea lui Arafat

Nabil Shaat este trimisul special al președintelui Autorității Palestiniene, Mahmud Abbas, pentru recunoașterea statului palestinian la ONU. Doctor în Drept și în Economie (la Universitatea Pennsylvania, SUA), Shaat (73 de ani) a fost unul dintre cei mai importanți consilieri ai lui Yasser Arafat, pe care l-a și însoțit la Adunarea generală a ONU în 1974. A fost ministru de Externe și apoi ministru al Informațiilor în guvernul Abbas. Membru al Fatah, a consiliat mai multe guverne din lumea arabă (Algeria, Kuwait, Arabia Saudită, Liban) mai ales în chestiuni economice.

Sursa: Adevărul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *