Slujbă de parastas pentru legionari, la Buhuși

Sâmbătă, 24 septembrie, 2011, filiala Bacău a Partidului Pentru Patrie a organizat la Buhuși o slujbă religioasă comemorativă închinată grupului de trei legionari asasinați în anul 1939.

Execuția a avut loc alături de o lizieră de salcâmi din mărginimea orașului Buhuși, lângă șoseaua care șerpuiește spre marile păduri ale Runcului, unde s-a ctitorit în timpul voievodului Ștefan cel Mare o mănăstire. Aici este o răscruce de drumuri ducând spre ea, precum și spre mănăstirea de maici de la Ciolpani și spre localitatea Marginea.

Execuția din 1939 a fost una dintre cele 254 comandate în toată țara, în urma asasinării la București, de către legionari, a primului ministru Armand Călinescu. Față de faptele de bravadă sau cruzime ale unor legionari, s-a răspuns atunci cu represalii generalizate față de întreaga Mișcare legionară, dându-se ordin de execuție a câte trei sau mai mulți legionari, din fiecare județ. Aceasta deși în cazul asasinării primului ministru Armand Călinescu făptașii se predaseră și au fost condamnați. Printre victimele ordinului de execuție dat de Guvern, s-au numărat și cei trei legionari de la Buhuși, care au reprezentat lotul județului Neamț (Buhușiul, în acea perioadă fiind încorporat administrativ teritorial acestui județ). Ei au fost arestați în schimbul doi, la fabrica de postav din localitate și transportați în câmp, unde fără nicio judecată au fost împușcați. Se numeau: Avădanei Vasile, Mălinici Nicolae și Puiu Vasile. Din unele mărturii s-a aflat că legionarul Puiu Vasile, deși rănit sub tirul de gloanțe, fiind un bărbat cu o constituție fizică atletică și o trăsătură temperamentală eroică, deosebit de demn și dârz, a încercat dezarmarea unui jandarm din plutonul de execuție. Jandarmul, însă, a dejucat o întorsătură de situații ce îi putea pune într-un mare pericol pe toți cei din pluton, în cazul în care carabina ar fi fost capturată de către legionar și, cu sânge rece, i-a secționat cu baioneta venele de la mâna stângă, ceea ce a făcut ca legionarul Puiu Vasile să se prăbușească, fără putința de a mai lupta. Potrivit acelorași mărturii, se mai presupune că, în chiar momentele când condamnații mai sângerau, culcați la pământ de rafalele plutonului de execuție, a sosit cu o mașină o delegație a jandarmeriei Bacău, care aducea un ordin de amnistie. A fost însă cu numai câteva minute prea târziu. Dacă este reală această ipoteză, cu atât mai mare este mirarea pentru faptul că cele trei trupuri ucise au fost lăsate mai multe zile sub cerul liber, spre a fi văzute, cu scopul de avertizare, de către localnici. Sunt mărturii despre faptul că au fost aduși organizat muncitori de la fabrica textilă și școlari, pentru a privi cadavrele descompuse și ciuntite de corbi și jivine.

În semn de comemorare, în locul în care s-a executat asasinatul, s-a ridicat o cruce, iar reprezentanții partidului Pentru Patrie fac demersuri de legalitate, pentru construirea unui monument, având, după precizarea lor, permisiunea Consiliului Local exprimată prin primarul așezării, Ionel Turcea.

Parastasul a fost oficiat de către preotul paroh al parohiei Sf Trei Ierarhi, Florin Pelin. Au fost prezenți din partea Partidului Pentru Patrie, organizația Bacău, foști membri ai Mișcării legionare Gheorghe Mântulescu și Petru Velescu, precum și un reprezentant al aripei tinere a partidului, Ștefan Moisă, fratele președintelui de filială Bacău, Mihai Moisă. Ei au transmis mesajul omagiului și recunoștinței președintelui organizației naționale a partidului, Gheorghe Iulian. Din partea organizației Buhuși a Partidului Pentru Patrie au participat G. Ovidiu și G. Ghirvu. Au participat, de asemenea, simpatizanți locali.

După serviciul de parastas s-au depănat memorii ale unei epoci în care capitolul care privește adevărul istoric despre Mișcarea legionară din România este insuficient și confuz abordat astăzi. Astfel, fostul legionar, Gheorghe Mântulescu, în vârstă de 90 de ani, a rememorat anii de pușcărie politică „nedreaptă și inumană”, după propriile-i mărturisiri, între anii 1941-1964. El a fost arestat când era licean, fiind pus în libertate la vârsta deplinei maturități, după douăzeci și trei de ani de pedeapsă, pentru motivul că a activat în cadrul Frăției de Cruce. Celălalt fost legionar, acum la vârsta senectuții – 87 de ani – Petru Velescu este fratele liderului legionar Viorel Velescu, cel care, spune Petru Velescu, în anul 1945 a instrumentat printr-un memoriu înaintat Tribunalului de la Nurenberg, cererea de exonerare a vinei Mișcării legionare din România, pe baza căreia s-a admis acțiunea și s-a constatat nevinovăția. Față de acest act, în măsura în care este real se probează oarecum confuzia și neștiința, ori într-o mai mică sau mai mare măsură, lipsa de responsabilitate ori chiar comportamentul tendențios, dacă unii edili înțeleg să răspundă prin deplină neutralitate acestor acțiuni de recomemorare a unor momente ale istoriei, pe care, vrând, nevrând, prin forța împrejurărilor, națiunea trebuie să și le asume. De asemenea, ele se cer dezbătute și dezvăluite, cu atât mai mult cu cât adevărul despre Mișcarea legionară din România continuă să rămână, ca atâtea adevăruri istorice, dincolo de marea cortină a cenzurii…! (Ioana Gherghel)

Sursa:http://informatorulmoldovei.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *