Ultimul sanctuar al legumelor cu gust

1 300x183 Ultimul sanctuar al legumelor cu gust securitatea nationalaÎn camerele frigorifice ale Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava sunt păstrate peste 340 de soiuri de plante românești, astăzi pe cale de dispariție. Singura bancă de semințe din România poate fi considerată o adevărată „Arcă a lui Noe“ pentru agricultura românească.

Instituția a fost înființată în 1986, cu scopul de a salva materialul biologic local al soiurilor comune, precum cartoful sau roșia. De peste două decenii, specialiștii suceveni colindă țara în lung și-n lat în căutarea de semințe care riscă să dispară, întrucât agricultorii nu le mai cultivă. Principala cauză este apariția pe piață a speciilor mai performante, dezvoltate artificial pentru productivitate ridicată sau rezistență la condițiile de mediu.

Cartof albastru sau mov de Bucovina

„Nu păstrăm decât ceea ce e foarte important pentru agricultura națională, atât forme moderne ale plantelor, cât și cele vechi. De asemenea, conservăm în depozitele noastre și plante sălbatice care pot oferi surse de gene valoroase pentru ameliorare, pentru cercetare sau cu potențial de folosire imediată. În total, avem 340 de tipuri de semințe, în peste 17.000 de eșantioane”, spune Silvia Străjeru, șef de serviciu în cadrul Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava.

În depozitele instituției se găsesc soiuri precum roșia „inimă de bou”, roșia trandafirie, castraveții cornișon, fasolea grasă, bobul de Lisaura, varza de toamnă, leușteanul, salata de frunze, porumbul cincantin, optac sau hângănesc, usturoiul de Ciopălău, cartoful „albastru de Bucovina”, cel „mov de Bucovina” și „rățușca”, un cartof alb, în formă de banană. „Avem tot felul de semințe pe care le-am colectat în expedițiile noastre din zone izolate, de la oameni în vârstă, foarte legați de tradiție. Sunt plante cu calități gustative deosebite”, adaugă Silvia Străjeru.

Cele mai multe cereri vin din Capitală

Specialiștii suceveni au inițiat o campanie de promovare prin care și-au propus să ofere, în mod gratuit, tuturor celor interesați de produse 100% naturale șansa de a le cultiva în propriile grădini. „Putem oferi până la 25 de semințe din aceste forme pentru a fi reintroduse în cultură și le cerem să le cultive o perioadă lungă de timp. Anul trecut am trimis în toată țara, în special în București, peste 4.000 de pliculețe cu semințe. Doritorii sunt din rândul oamenilor instruiți, cu un nivel înalt de educație”, explică șefa instituției din Suceava.

Cele mai multe cereri au fost pentru roșiile trandafirii și „inimă de bou”, castraveții cornișon, varza de toamnă, salata de frunze, toate tipurile de fasole, bob și usturoiul de Ciopălău. „Toți ne cer cartofi, însă nu avem voie să le dăm pentru că sunt în carantină. De regulă, plantele cu înmulțire vegetativă, cum este cartoful, le păstrăm noi pentru că procedeul de cultivare e mai costisitor și mai complicat”, a mai spus Silvia Străjeru.

Bebe Cotimanis, în rol de agricultor

Până în prezent, aproximativ 1.000 de români au luat semințe de la Suceava. Printre „beneficiari” se numără și actorul Bebe Cotimanis. „Acum câțiva ani am fost în vizită la Suceava și am primit în dar de la doamna director mai multe sortimente de semințe. Le-am cultivat în grădina mea de 1.000 de metri pătrați de lângă București, unde mă joc de-a agricultura. Sunt foarte încântat de ele, am un cartof mov și roșii, toate cu un gust deosebit și le cultiv în fiecare an”, povestește Cotimanis.

Pe de altă parte, unii țărani suceveni spun că nu cunosc sortimentele strămoșești și cultivă ceea ce se găsește acum pe piață. „N-am văzut și nici n-am auzit de cartoful rățușcă sau mov de Bucovina. Eu recoltez de ani de zile cartofi albi și roz. Nu-mi trebuie alte feluri”, declară Paraschiva Maxim, agricultoare din Cotu Băii, Suceava.

Reprezentanții Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură susțin însă că mai sunt zone unde se cultivă plante tradiționale. „Avem 3.000 de fermieri înscriși în agricultura ecologică. M-am bucurat când am găsit, cu ceva timp în urmă, într-un sat din Mihoveni, cartofi mov de Bucovina”, a declarat Angela Coroleucă, director la APIA Suceava.

Mihai Cristea, fondatorul băncii de gene vegetale

Banca de gene a agriculturii românești a fost înființată în urma demersurilor făcute în 1982 de doctorul inginer Mihai Cristea (foto), pe atunci director al Stațiunii de Cercetare Agricolă Suceava. Acesta, acum în vârstă de 82 de ani, a reușit să pună pe picioare instituția abia în 1986. Activitatea remarcabilă în domeniu i-a adus zece medalii de stat pentru merite științifice, iar în 2002 a fost distins cu Ordinul „Serviciul Credincios” în grad de cavaler. Inginerul Cristea a fost, totodată, primul președinte al Comitetului Național de Resurse Genetice Vegetale.

Dezvoltarea legumelor, afectată de aditivi

Diferența esențială dintre legumele și fructele de astăzi și cele care se gă­seau pe piață acum câțiva ani este explicată de medicul nutriționist Gabriela Man. „Țăranii obișnuiau să-și selecteze singuri semințele. Legumele și fructele cele mai bune erau lăsate pentru semințe și răsad. Continuitatea în privința calității era asigurată și gustul legumei era păstrat”, susține specialistul. Cu timpul, ță­ranii au ales să sacrifice calitatea în dauna agriculturii intensive și a veniturilor rapide. „Orice intervenție și stimulare a ciclului natural al unei plante transformă rezultatele”, a completat Gabriela Man. (Vlad Andriescu)

sursa: Adevărul

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *