Avocata Paula Iacob turna la Securitate inca de pe vremea lui Stalin

paula iacob securitate 150x150 Avocata Paula Iacob turna la Securitate inca de pe vremea lui StalinMagistratii Sectiei Contencios din cadrul Curtii de Apel Bucuresti au decis ca Paula Iacob, unul dintre cei mai vizibili avocati din Capitala, veteran al Baroului Bucuresti, devenita celebra odata cu procesul lui Nicu Ceausescu, a facut politie politica. Conform deciziei pronuntate de judecatori, informatiile privitoare la mai multe persoane, oferite Securitatii de catre Paula Iacob, au vizat si adus atingere atat „dreptului la libera exprimare“ cat si „dreptului la viata privata“ a celor pe care i-a turnat. Pronuntata dupa citiva ani de procese, sentinta confirma informatiile oferite de catre cercetatorii CNSAS care, in urma studierii documentelor fostei Securitati au aflat ca distinsa avocata care ne ofera frecvent lectii de conduita si morala la televizora fost recrutata ca turnator inca de pe vremea lui Stalin, pe la inceputul anilor 50, la doar cativa ani dupa ce Romania intrase sub calcaiul de fier ai „dictaturii proletariatului“.

Conform documentelor de epoca depuse pe masa magistratilor, rezulta ca Paula Iacob a avut primul contact cu Securitatea la sfarsitul anului 1952 , pe data de 5 decembrie, cand fost recrutata ca informator, cu numele de cod „Gabriela“. Aceasta prima etapa a „colaborarii“ a durat pana pe 19 iunie 1954, cand organele de represiune au renuntat la serviciile „sursei Gabriela“ deoarece nu mai prezenta interes, intrucat nu mai avea potential informativ. La dosarul cauzei a fost depus si un document semnat chiar de manuta tinerei, pe atunci, Paula Iacob care isi lua angajamentul sa nu discute cu nimeni cele aflate in urma colaborarii cu „organele de stat“.

„Sursa“ buna si pe vremea lui Ceausescu

Dupa acea prima faza a colaborarii cu Securitatea, inceputa de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Paula Iacob a reintrat in atentia „organelor“ pe vremea lui Ceausescu, in anul 1970, cand Securitatea i-a dat un alt nume de cod, „Ioana“. Din aceasta noua etapa a colaborarii, CNSAS a descoperit prin arhive si a depus pe masa judecatorilor, angajamentul de colaborare si note scrise, semnate de Paula Iacob, dar si notele de sinteza intocmite de agentii de Securitate pe baza declaratiilor acesteia.

In aceasta noua etapa a colaborarii sale cu Securitatea, Paula Iacob a oferit informatii privitoare la reprezentantii emigratiei romanesti din Germania, dar si legate despre anumiti jurnalisti ai postului de radio „Europa Libera“. In urma analizei acestor documente, magistratii Curtii de Apel au constatat ca „rapoartele“ nu sunt procese verbale incheiate in cursul vreunui interogatoriu sau a unei confruntari cu vreun inculpat, confruntare la care ea ar fi fost obligata sa „dea cu subsemnatul“ in cursul vreunei anchete de natura politica,, ci „rapoarte“ oferite de buna voie. Astfel ,avocata Paula Iacob nu poate sa invoce statul de victima a vreunei anchete la care ar fi fost supuse de catre Securitate.

Dupa metoda lui „Felix“

Documentele din arhivele fostei Securitati arata ca, intr-adevar, „turnatorii“ nu aveau nici mama, nici tata si erau dispusi sa-si „toarne“ chiar si rudele apropiate care faceau imprudenta de a-i primi sub acoperisul lor. Iar in aceasta privinta, Paula Iacob nu este cu nimic mai prejos decat „Mircea-Felix“ cel pe care noi il cunoastem, acum sub numele de Dan Voiculescu, turnatorul deja demonstrat, cel pe care jocurile electorale l-au cocotat in scaunul de vicepresedinte al Senatului.

Iar daca „Felix“ isi turna verisoara din Germania, Paula Iacob aflata intr-o vizita in strainatate, raporta si ea Securitatii despre ruda care o gazduise si o omenise ca „desi are un castig modest, este vizitata frecvent de diferiti cetateni romani carora le acorda casa, masa, iar unora chiar si bani. Printre acestea, dr. V. P. domiciliat in Bucuresti, N. V., medic la Spitalul Panduri, S. P., medic, si D. S., profesor economist“.

Conform documentelor CNSAS „ parata a informat ca ruda sa T.A. i-a destainuit ca toti se manifesta dusmanos la adresa regimului din R.S. Romania si nu intelege cum unor asemenea oameni li se permite sa plece in strainatate. In plus, „sursa Ioana“ a mai informat ca „la inapoierea in tara am avut ocazia sa cunosc personal pe prof. dr. V. R, in casa la ruda mea T. C, unde a avut aceleasi manifestari despre care mi-a vorbit vara mea“.

Iar intr-o alta nota „sursa“ a mai raportat ca „In noiembrie 1968, am facut, impreuna cu sotul meu, o calatorie de 30 de zile in RFG, in vizita la o ruda. Cu ocazia unei vizite la Manheim, am intalnit pe A.E., un evreu plecat cu forme legale. Din discutiile cu el am aflat ca este vizitat de diversi cetateni romani, care-i solicita bani, printre care, in mod special gazetarul G.M, de la Lumea“. Cati oameni or fi fost anchetati de Securitate in urma acestor „ciripeli“? Nu o sa aflam probabil niciodata.

Tot din documentele furnizate magistratilor de la Curtea de Apel de catre CNSAS a mai rezultat ca Paula Iacob a furnizat informatii despre angajati ai postul de radio Europa Libera si despre persoane aflate in anturajul acestora. De-a lungul procesului Paula Iacob a negat, in mod constant ca ar fi facut politie politica. Fapt contrazis de catre magistratii care i-au judecat dosarul si care au mentionat ca: „Parata sustine in apararea sa ca nu a furnizat nici o nota informativa, astfel ca nu se poate retine calitatea sa de colaborator al Securitatii.

Aceasta aparare nu poate fi primita, intrucat art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008 defineste drept „colaborator al Securitatii – persoana care a furnizat informatii, indiferent sub ce forma si nu instituie conditia obligatorie a existentei notelor informative. Prin urmare, este suficient ca din coroborarea inscrisurilor depuse la dosar sa reiasa ca informatiile au fost furnizate de parat“.

In plus magistratii arata ca „modul detaliat in care informatiile au fost consemnate in notele si rapoartele depuse la dosar fac improbabila ipoteza ca datele astfel consemnate sa fie concepute de lucratorii Securitatii si puse in seama Paulei Iacob, intrucat anumite detalii nu puteau fi cunoscute de alte persoane decat parata insasi“. Decizia de colaborare pronuntata la Curtea de Apel nu este definitiva si poate fi atacata prin recurs care va fi judecat, pe 10 mai 2012, de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Paula Iacob: „Nu stiu nimic, nu sunt in tara“

Contactata telefonic, Paula Iacob ne-a declarat privitor la acest aspect al vietii sale: „Eu, in momentul acesta nu stiu nimic. Nu sunt in tara. Exista o actiune pe rol, dar in acest moment nu stiu nimic. Vin in patru zile acasa si atunci voi vorbi pe larg despre asta“.

Desi banuita, decizia prin care Curtea de Apel Bucuresti i-a confirmat Paulei Iacob statutul de turnator la Securitate este orecum trista, acum cind aflata la varsta senioratului doamna avocat isi poate agasa in panoplia profesionala atat curajul de a-l fi aparat, intr-o perioada deosebit de tulbure, atat pe Nicu Ceausescu cat si pe „Boschito“, maidanezul acuzat ca ar fi provocat moartea unui cetatean japonez venit la noi cu afaceri. Din pacate, ceea ce ramine dupa toate acestea ar trebui sa fie doar lespedea grea a tacerii.

Sursa:Curentul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *