Rsfoind Internetul am dat de-o carte pe care foarte mulți o recomand cu mult cldur , iar autorului ei i se aduc multe osanale. Cum n timp am nvțat c nici o carte excepțional ( la fel și despre filme, etc.) nu apare fr s aib girul celor care fac legea n lume, am deprins un prost obicei, și anume, de a afla ce hram poart autorul și cui folosește lucrarea respectiv. Așa c, m-am apucat de vnat date despre domnul Larry Lee Watts( adevrul este c n-am gsit prea multe) și despre locurile pe unde a lucrat și pe care le numește n biografia sa de pe site-u lhttp://larrylwatts.com/Larry_L_Watts_biography.php. , destul de succint. Mi-a atras atenția in mod deosebit Rand Corporation, unde Larry Watts a lucrat ntre 1985-1990 și mai ales pasajul:”n mod ironic, cu mai puin de o lunmai devremeși-a prezentat cel de al doilea proiect al unui raport RAND privind motivele pentru care regimul lui Ceauescu era puin probabil cva rezista iernii(Romnia 1944-1989: insecuritate, Naionalism i Delegitimizare,27 noiembrie 1989, nepublicat) –” și faptul c : ”La fel de ironic, 1989 a fost singurul an, ncepnd din 1981, cnd Larry nu a vizitat Romnia.n timp ce vedea revoluia la televizor, mpreuncu restul lumii, el a primit un telefon de la fostulprofesor universitar de la Princeton, Dr. Allen Kassof, director al IREX, care-i cerea scoordoneze noul birou comun din Bucuresti, mpreuncu Academia Romndetiine.” Mi s fie, ce coincidenț. Asta a fost mai tare ca Nostradamus, c nici nu terminase bine de scris și Ceaușescu deja era terminat. Unde mai pui c nici nu fusese n Romania, ca s știe c Secu și KGB-ul (&CIA) btuser deja palma și Brașovul avea tremurici. Mi s fie, mi-am spus, știa de la RAND se vede treaba c angajeaz alde Vanga&Co. și se ocup de previziuni care se ndeplinesc, ca prin farmec. Așa c, l-am lsat pe nenea Larry și m-am apucat s caut informații despre RAND.

Mult mister i multe teorii conspirative se agit n jurul RAND Corporation, RAND centre pentru “Cercetare și Dezvoltare”. Aceasta a fost iniial fondat de mai muli lideri luminați ai Forelor Aeriene din Statele Unite, generalul Arnold Hap i General LeMay Curtis, n colaborare cu oameni de tiin i ingineri din lumea civil. Ea a luat ființ n 1945, dup ncheierea celui de-al doilea rzboi mondial, atunci cnd Arnold, LeMay i Franklin R. Collbohm (care a lucrat pentru Douglas Aircraft), fcut din ea o subdiviziune a Douglas Aircraft.

Aceti oameni au fost toți strns implicați n campaniile aeriene care au fost factorii decisivi n cel de- al doilea rzboi mondial. Arnold i LeMay au fost susintori puternici ai bombardamentului strategic. Multe dintre inveniile care au asigurat SUA superioritatea covritoare ntre puterile Axei s-au datorat capaciții rapide a Statelor Unite de a -și forța oamenii si de tiin i inginerii s creeze noi arme i alte componente hardware militare. Inovaiile din timpul celui de-al doilea rzboi mondial au inclus radarele, site-uri bomba, tehnica rachetelor teleghidate (luata de la germani) i cea mai impresionant, bomba atomic, printre alte nenumrate invenții. Generalul Arnold, n special, a realizat c, pentru ca Statele Unite s poat sta in continuare n faa potenialilor inamici, relaiile puternice din timpul rzboiului care s-au creat ntre militari, oameni de tiin, ingineri i industrie trebuie s continue.

Pentru a facilita aceast legtura, RAND Corporation a fost nfiinat pentru a fi un think tank de investigare a armelor, tacticilor i a diferitelor idei care ar putea face armata SUA, n special Forele Aeriene, n mod constant, cele mai eficiente din lume.

RAND a fost iniial adpostit ntr-o uzin a Douglas din Santa Monica, i atribuțiile acesteia au fost gsirea posibilitților de fezabilitate i de lansare a unui satelit. Multe dintre proiectele sale timpurii au fost exerciii de aplicare a tehnologiilor cunoscute. Dar n curnd RAND se va implica n “teoria tiinific i structura”1. In 1948 Rand a fost ncorporat i a devenit o entitate separat a Douglas Aircraft.

Pe parcursul acestor ani, cu influx de bani de la Forele Aeriene i finanare de la Fundaia Ford, RAND a crescut furtunos. Ea a colectat unele dintre mințile cele mai luminate, atrase de etica colegial de lucru i de reputaia sa ca angajator al “celor mai buni i mai strlucii”. Structura sa i-a permis s aib o vedere dezinteresat asupra problemelor cu care se confrunt Statele Unite, folosind o tehnica care a ajuns s fie cunoscut sub numele de analiza sistemelor. Cu toate acestea, unii din cadrul organizaiei se temeau c factorul uman era ignorat. Astfel, diversele departamente au fost nfiinate ntr-un mediu de tip campus care a inclus studii n tiinele sociale, care s-au afundat n domeniul destul de vag al comportamentului uman.

Dup ce a devenit o corporaie non-profit, RAND inceput s-și extind contactele i influena. n curnd ns ei vor prelua contracte nu doar de la Forelor Aeriene, ajungnd n cele din urm s influeneze și domeniul politicii externe.

RAND Corporation a fost destinat s joace un rol important n formularea politicilor i strategiilor SUA n “rzboiului rece” cu Uniunea Sovietic.Specialitii RAND au utilizat idei generate de teoria jocului pentru a nelege modul n care sovieticii ar raspunde la un atac nuclear, precum i posibilitatea c sovieticii ar putea lovi primii Statele Unite.

Printr-un proces numitSisteme de Analizaa cifrelor RAND ar ajuta Air Force s dezvolte strategii, tactici i platforme de arme pentru a se ocupa de problema nuclear la un nivel mult mai practic.

ntre timp, n alte departamente ale RAND, computere timpurii au fost construite, iar primul model pentru internet a fost creat de Paul Baran ca o modalitate de a ine bazele de rachete informate n cazul unui atac nuclear care ar distruge majoritatea comunicaiilor electronice. El a conceput pentru trimiterea mesajelor pachete n format digital. n acelai timp, un om de stiinta britanic, Donald Davies a venit cu idei similare. Ideea a fost folosit pentru a crea ARPANET, care s-a transforma ntr-o zi n internet.

Pe langa consilierea Forelor Aeriene i a Guvernului SUA privind chestiunile de politic legate de conflictul nuclear cu sovieticii, angajaii RAND au nceput s se implice n politica prezidenial. Muli de la RAND nu au fost mulumii de modul n care administraia Eisenhower a manipulat aa-numitul decalaj al rachetelor. Oamenii de la RAND insistau asupra faptului c sovieticii aveau peste 500 de rachetele balistice intercontinentale, n timp ce surse din cadrul CIA i fotografii de la avioanele de spionaj artau c sovieticii nu aveau mai mult de 50. Unii membri ai RAND au alimentat cu informaii Campania Kennedy subliniind cifra 500 rachete (care s-au dovedit mult excesiv – au existat doar 42). Kennedy a folosit aceste cifre false n discursurile sale pentru a deplnge politicile de administrare cu privire la o acumulare lent de rachete n inventarul SUA. Eisenhower nu i-a putut rspunde n mod deschis lui Kennedy pentru c el nu a vrut sa-și compromit sursele sale de informaii.3Celebra avertizare a lui Eisenhower despre complexul militar-industrial s-a spus c a rezultat din acest dezacord cu oamenii de la RAND.

Pe masura ce oamenii de la RAND au nceput pentru a obine poziii de putere n departamentul de Aprare Kennedy, au nceput s schimbe faa armatei. Analiza Sistemelor a devenit limba corpului de ofieri. Efectul asupra razei lungi de planificare a fost, de asemenea, crucial. Iniial, n 1961, persoane ale RAND din cadrul Departamentului de Aprare au venit cu un plan numit SIOP-62, care ar fi dezlnuit ntregul arsenal nuclear american n caz de provocare. Rezultatul ar fi fost distrugerea a jumtate din populaia planetei. William Kaufmann, un analist RAND a prezentat la departamentul Aprrii un concept numit counterforce, sau un al doilea atac, care ar fi un atac al forele nucleare reziduale dac Statele Unite ar fi atacate primele. Acest lucru ar fi creat o descurajare a sovieticilor, fie de a folosi n primul rnd fora nuclear fie de a invada Europa de Vest. Aceast a doua capacitate de atac ar reduce considerabil probabilitatea ca SIOP-62 s trebuiasc vreodat s fie pus n aplicare.

Astfel, arsenalele nucleare uriae deinute de ctre cele dou superputeri au exclus destul de mult conflictul direct ntre super- puteri. Europa Central a devenit un impas de-a lungul “cortinei de fier” (de asemenea, n mare parte datorit posibilitilor de schimb nuclear). Cu toate acestea, n “Lumea a treia” Statele Unite i Uniunea Sovietic ar fi putut avea conflict fr a provoca un coșmar nuclear, i aa au și fcut. Prima mare sfad a avut loc n Coreea, apoi n Cuba i apoi n Vietnam. Pn la momentul n care rzboiul din Vietnam (al doilea rzboi Johnson) a nceput s escaladeze, Rand Corporation a fost profund integrat n cadrul Departamentului Aprrii i a obținut o influen mai mare la NASA, precum i n politica extern. Contractele de la Air Force erau n scdere, dar n creștere n alte domenii.

De asemenea, la acest moment oamenii din domeniul tiinelor sociale i departamentele din cadrul RAND au devenit chiar mai importante. Destul de interesant, acest lucru a constituit o tendin n RAND, la nceput fiind dominat de fizicienii și matematicienii de atunci, apoi de economiti, i n cele din urm de ctre oamenii de la tiine sociale. Cu toate acestea, toate disciplinele au lucrat mpreun. Avnd n vedere c problema din Vietnam a continuat s creasc, RAND și-a petrecut mult timp lucrnd la proiecte care s-au concentrat pe rzboaie mici i insurgențe. Acest lucru a implicat adnc RAND-ul n rzboiul din Vietnam, dar concentrarea Administraiei Johnson att pe arme ct i pe unt a fost catalizatorul care a nceput s scoat RAND-ul n afara contractelor exclusiv militare.

La sfarsitul anilor 1960 Primarul New York-ului era John Lindsay. RAND a fost angajat de ctre ora pentru a ajuta la rezolvarea unor probleme sociale care erau endemice. RAND a venit cu soluții de control pentru chirie, retehnologizare i curare a departamentului de poliie i restructurarea departamentului de pompieri. Cu toate acestea, cele mai multe dintre ideile generate au fost puse n aplicare de stnga, din cauza ciorovielii politice. Cnd Lindsay a fost nlocuit ca primar, RAND și-a pierdut finanarea din ora.

Cu toate acestea, RAND a nceput s se afunde n problemele sociale, inclusiv educaie, i chiar i n cele de ngrijire a sntii. La acest moment Think Tank-ul construia cladirea propriei coli postuniversitare prin care va influena figuri luminoase din conducerea politic precum Secretarul de Stat Condoleeza Rice , Paul Wolfowitz, secretarul aprrii Donald Rumsfeld i pe autorul “Sfritul-ui istoriei”, Francis Fukuyama .

RAND a jucat un rol important n cderea Uniunii Sovietice. S-a nceput cu un grup de “neo-conservatori”, care s-au ntlnit n Washington DC i au format “Comitetul pentru pericolul prezent”. Aceast comisie a venit cu ideea c o curs a narmrilor n care Uniunea Sovietic nu ar fi putut ine pasul ar distruge n cele din urm spatele economic al comunismului. Aceast idee n cele din urm a dat un rezultat panic unui rzboi rece de lung durat, n cele din urm culminnd cu drmarea Zidului Berlinului n 1989 i colapsul final al guvernului sovietic n 1991.

Revoluia n afaceri militare (RMA) a fost o alt idee care a venit de la RAND. RMA se bazeaz pe ipoteza cum c exist anumite evoluii n istorie i tehnologie care permit unei naiuni s le domine pe toate celelalte din punct de vedere militar pentru o perioad lung de timp. Un exemplu ar fi dezvoltarea fierului pentru arme. La fel și crearea prafului de puc precum i a sistemelor GPS care permit acuratețe armamentului. Ideea a fost de a utiliza inteligent avansurile n tactici i arme, astfel ca rzboaiele s poat fi purtate rapid i aproape fara durere (cel puin pentru ctigtor i chiar, oarecum, de ctre cel care pierde).

Doctrina AMR a permis Statelor Unite s mture forele irakiene n rzboiul din Irak .

RAND are nc de lucru considerabil pentru guvern i exercit n continuare o mare influen att n ​​sfera militar ct i civil.

Ingrijirea sntii a fost doar inceputul expansiunii RAND-lui n tiinele sociale. Dei 50 la sut din bugetul curent 223 milioane dolari nc provine din fonduri federale, o mare parte din el merge spre cercetarea non-aprare.Think-tank-ul are n prezent aproape 1.000 de cercettori, care i petrec timpul analiznd totul, de la energie regenerabil i obezitate la uragane i conflictul israelo-palestinian.Globalizarea, de asemenea, a deschis posibiliti organizaiei. n plus fa de cele cinci centre care se ocup cu problemele sociale i de politic economic, precum i cinci centre care se concentreaz pe afacerile internaionale, RAND are o organizaie afiliat n Europa i o voce proeminent n politca Orientului Mijlociu. De reținut, n special, c RAND Qatar Policy Institute lucreaz la reconfigurarea ntregului sistem de nvmnt al emiratului.

Desigur, c RAND nu i-a abandonat exact serviciul care i-a pus pinea pe mas. Organizaia a obținut trei fonduri federale de cercetare i centre de dezvoltare care se concentreaz asupra securitii naionale. La urma urmei, RAND a stabilit disciplina de studiu al terorismului n anii 1970, cu mult nainte ca Organizaiei Naiunilor Unite, s fi avut mcar o definiie n lucru pentru acest cuvnt. Astzi, baza de date privind cronologia terorismului aparținnd RAND, care a catalogat toate actele de terorism din 1968 pn n prezent, a devenit un instrument extrem de important pentru instituțiile militare i guvernamentale. Este logic c, n aceste vremuri, președinteleSUA va acorda o atenie sporit think tank-ului. De asemenea. Barack Obama a cercetat cu un interes deosebit studiul RAND privind stress-ul post-traumatic la soldaii care se ntorc din Irak. Cu alte cuvinte, RAND are deja urechea care s o asculte.

Aceasta este harta cu legturile RAND Corporation. Liniile continue reprezint conexiuni actuale, cele punctate reprezint foste conexiuni. De asemenea, puteți vedea șiharta interactiv, unde fcnd dublu-click pe casetele albastre, vezi vedea cine sunt cei 38 de foști și actuali membri din administrația RAND, precum și subcontractorii armatei cu care are legturi .

Acum c m-am lmurit c RAND este cea care rstoarn guverne prin lume, care pornește rzboaie, care reconfigureaz sisteme economice și societți civile, toate la modul ” teoretic” desigur, post s dorm mult mai bine noaptea.

Cui folosește ns cartea? Romnilor, binențeles, c doar despre istoria lor ” neștiut” se vorbește n volumul ” Ferete-m, Doamne, de prieteni! Rzboiul clandestin al blocului sovietic cu Romnia”. ( Nu v lsați induși n eroare de traducerea n romn a titlului, fiindc cel original nu conține cuvntul ” Doamne”.) Extraordinar!!! Trebuia s vin un american s ne spun c rușii au dus un rzboi clandestin mpotriva noastr, c altfel noi nici nu știam. Mrturisesc c n-am citit cartea, doar acele fragmente pe care le-am gsit pe ici pe colo și cteva opinii ale unora cu privire la conținutul ei. Sunt demascați la greu ruși, francezi, unguri, nemți și romni, care ” și-au dat mn cu mn ” ca s distrug Romnia (de parc noi nici n-am fi știut asta). Din fericire att pentru noi, ct și pentru ei, americanii n-au avut nici un amestec, nici mcar n lovitura de stat din 1989.( vorba aceea” usturoi n-au mncat, gura nu le miroase”). Cam așa arat o istorie scris de nvingtori. Nu contest c materialel și faptele prezentate n carte nu sunt reale. Dar sunt doar o parte din adevr, cealalt parte nu știu cnd va fi dezvluit și de ctre cine. Cred c orice romn care a trit n timpul regimului comunist cunoaște o mare parte din ceea ce scrie n aceast carte, mai ales dac au avut bunici sau strbunici supraviețuitori ai celui de-al doilea rzboi mondial sau dac au fost curioși și au citit crti editate inainte de instaurarea deplin a regimului comunist. Din nou, americanii, un popor fr istorie și tradiții, vin s ne predea propria noastr istorie, abordat prin prisma lor. Si din nou romnii casc gura și pun botul la ” binefacerile” lor.Chiar și cei care au trecut, ca gsca prin ap, prin școal ar trebui s-și aminteasc, din puținul care se mai scrie prin crțile de istorie despre traci și geto-daci, c poporul care a trit pe aceste meleaguri, n-a avut niciodat prieteni, ci doar dușmani care au rvnit la bogțiile țrii. In timp, dușmanii n-au disprut, ba dimpotriv, celor vechi li s-au alturat alții. De ce nu le spune Larry Watts americanilor adevrul despre istoria lor, despre cum au mcelrit populația bștinaș indian iar acum au tupeul s mai și srbatoreasc acel mcel prin Thank’s Giving Day. De ce nu le spune c Eisenhower , n ciuda faptului c a tiut cu dou zile nainte de atacul de la Pearl Harbour, a lsat ca acesta s aib loc, doar pentru a putea lansa operaiunea Enola Gay care a dezlnuit iadul asupra Japoniei? De ce nu le spune adevrul despre 9/ 11? De ce trebuia s apar cartea n acest an i cu atta fast i tam-tam n toate oraele mari ale rii? Pentru ca planul NATO, cu baza i cu scutul n Romnia, s nu ntmpine nici un fel de obiecii, c deh, doar americanii ne vor doar binele, nu ca ruii care ne+au lucrat pe la spate. Nici unii, nici alii nu ne vor binele, doar cile lor de aciune sunt diferite. Romnii nu i-au considerat niciodat pe rui, prieteni, i chiar i Ceauescu a artat asta cnd nu s-a mai ploconit n faa lor, ceea ce i-a adus i sfritul, dar cu acord american. Pe americani ns, i-au teptat zeci de ani, cu dragoste i cu sperana c le va aduce bunstare i fericire, aa cum vzuser ei prin filme. Din fericire pentru ei, bunicii notri au murit fr a vedea ce nseamn ” binecuvntarea ” americneasc i democraia pe care vor ei s-o impun cu de-a sila. Din nefericire noi trebuie s suportm urmrile tuturor acestor “binefaceri” i chiar s le acceptm, la asta contribuind i muli dintre conaionalii notri, care joac rolul de persoane bine intenionate i cu mult discernmnt n a indica ce trebuie s citim, s spunem sau s ne nsuim, cu privire la istoria noastr.

Ferete-m, Doamne, de prieteni ca Larry Watts c de dumani m feresc eu!

Note de subsol:1.2.3.Soldaii Raiunii, de Alex Abella, Harcourt, 2008,p.23, p165, p.133.

http://mucenicul.wordpress.com/

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *