„Otomania” ia amploare în Turcia

ottoman1 300x199 „Otomania” ia amploare în Turcia international

„Otomania”, interesul în masă pentru tot ceea ce este legat de Imperiul Otoman, a devenit un curent nou din Turcia ultimilor ani. Fenomenul nu este reflectat doar prin popularitatea crescută a serialelor de televiziune precum „Secolul magnific”, care evocă viața sultanului Suleyman Magnificiul și a haremului său.

De asemenea, acest curent este vizibil și în creșterea vânzărilor de cărți de istorie referitoare la Imperiul Otoman, a bijuteriilor realizate în stilul acelei perioade, a vizitelor la muzee, a restaurării clădirilor otomane și a caligrafiei.

Deși toată nebunia ar avea și o anumită dimensiune comercială, moștenirea otomană a Turciei poate fi un punct de referință în cadrul strategiilor proactive ale politicilor diplomatice din regiune, a extinderii piețelor și a depășirii diviziunilor interne din cadrul societății.

Conform celor spuse de Zeynep Ertug, profesor de istorie și cultură otomană la Universitatea din Istanbul, există două mari surse care generează acest interes sporit.

„Prima este căutarea unei identități de către o societate profund impregnată de cultură europeană, iar cea de-a doua este că burghezia actuală, devenind din ce în ce mai bogată, a devenit foarte interesată de stilul de viață aristocratic”.

Cu toate acestea, experții nu văd acest curent ca o mișcare de îndepărtare de la ideologia kemalistă a unui stat care a căutat să se rupă de trecutul otoman, la începutul erei republicane. Mai degrabă, aceste tendințe sunt o reflectare a schimbărilor de percepție a populației față de cultura otomană.

După cum explică și profesorul Emre Alkin de la Universitatea Kemerburgaz, până de curând, oamenii au fost învățați că Imperiul Otoman era doar o formă de organizare statală.

„Cu toate acestea, în ciuda tuturor omisiunilor forțate și a aspectelor uitate intenționat, a devenit evident pentru toți că ideologia otomană era de fapt o cultură de viață, ce acoperea un domeniu larg, de la haine la stil de viață cotidian și de la bucătărie la bijuterii și decorațiuni”, a declarat el pentru SETimes.

„De fapt, multă vreme, oamenii erau stânjeniți de faptul că trecutul lor era discreditat. Acum, ei sunt bucuroși să afle că acest trecut nu era chiar așa de rău; ba dimpotrivă, a fost magnific”, a spus Ertug.

Cu toate acestea, perioada otomană nu poate fi percepută ca un întreg monolitic, ci mai degrabă ca fiind formată din stadii diferite, unele glorioase, altele marcate de înfrângeri. Astfel, oamenii pot fi mândri doar de anumite perioade din trecutul lor otoman, care poartă după sine și o anumită nostalgie.

„Pe termen lung, se pot naște frustrări la întrebări precum: Și atunci, de ce s-a încheiat o perioadă atât de glorioasă?”, a spus istoricul Ahmet Kuyas de la Universitatea Galatasaray.

În timp ce anumiți experți, precum Kuyas, consideră această tendință ca fiind maturizarea unor interese ce s-au tot dezvoltat în ultimele trei-patru decenii, alții o consideră o dimensiune superficială.

„Deși interesul în istoria Imperiului Otoman nu a fost niciodată întrerupt, tendințele actuale sunt mai degrabă superficiale, atunci când ne gândim la nuvelele din trecut care vorbeau despre Imperiul Otoman ca fiind o moștenire politică”, a declarat Selim Kuru, profesor asociat de Studii turcești și otomane de la Universitatea din Washington.

Pentru Kuru, interesul manifestat față de serialele de televiziune, designul produselor din magazine și a publicațiilor vizuale, este doar o manieră de revitalizare a piețelor locale și internaționale ale Turciei.

„Acest interes recent față de tot ceea ce este otoman poate fi explicat, mai degrabă, prin faptul că acest subiect a dobândit o foarte mare valoare în cadrul economiei de piață”, a explicat el.

După părerea lui Kuru, acest interes pentru obținerea de profit este dăunător lucrărilor istorice din ultimii ani, susținute de academicieni, cercetători și artiști.

Cu toate acestea, moștenirea otomană poate oferi Turciei un punct de referință în dezvoltarea politicilor externe și în depășirea problemei de identitate.

Adjunctul AKP Kayseri, Pelin Gundes Bakir, a declarat că Imperiul Otoman era un creuzet de identități și religii din Balcani și din Orientul Mijlociu.

„Imperiul Otoman era un centru de toleranță, pace și stabilitate politică, pe toată durata existenței sale, care a durat aproape cinci secole, în Orientul Mijlociu și Balcani. Din acest punct de vedere, este logic ca modelul otoman să ofere un punct de referință politicilor Turciei din Orientul Mijlociu și Balcani”, a declarat ea.

„Istoria ne arată clar că Turcia are potențialul de a juca un rol imens în următorii ani, acela de a asigura pacea, stabilitatea și prosperitatea economică, nu doar în Balcani, dar și în Orientul Mijlociu”, a spus Bakir.

Cu toate acestea, noul interes față de moștenirea otomană nu este un curent imperialist, deși este adesea denumit neo-otomanism. Mai degrabă, el este o consecință logică a modificărilor geopolitice și a nevoilor din perioada de după Războiul Rece.

Conform celor spuse de Kuyas, ceea ce este denumit pe nedrept neo-otomanism, este de fapt extinderea pe piețele din imediata apropiere a Turciei. „Nu este o expansiune culturală, ci o dorință de extindere economică a propriului Lebensraum”.

Mustafa Akyol, analist politic turc, de asemenea, nu consideră că acest fenomen este o încercare neo-imperialistă. „Dimpotrivă, dacă este văzută într-o manieră rezonabilă, poate fi chiar o premiză bună pentru legiuitorii țării”.

Pentru Akyol, rememorarea legăturilor istorice cu Balcanii și Orientul Mijlociu „poate produce riscul supra-idealizării, dacă nu se face așa cum trebuie”.

În timp ce anumite persoane au interpretat politica proactivă a Turciei către Orientul Mijlociu ca pe o îndepărtare de Occident, Akyol nu vede interesul sporit față de moștenirea otomană a Turciei ca pe o respingere a Europei.

„Imperiul Otoman era deja o parte importantă a politicilor europene, în baza alianțelor pe care le-a fondat cu puterile europene precum Franța și Marea Britanie. Astfel, trecutul otoman nu poate exclude Europa, deși drumul aderării Turciei la UE nu este unul atât de promițător astăzi”, explică Akyol.

Poate că cel mai important pentru stabilitatea locală este că interesul crescut față de moștenirea otomană poate fi un pas pozitiv către redescoperirea pluralismului din cadrul societății turcești. „Cu alte cuvinte, trecutul otoman poate oferi societății referințe importante pentru identificarea componentelor sale, precum populația kurdă sau populația non-musulmană”, a adăugat el.

sursa: SETimes

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *