Având “binecuvântarea” și susținerea lui Mugur Isărescu, masonii au devalizat băncile românești ale anilor ’90

Un document exploziv dezvăluie implicarea unor vârfuri ale masonilor în destabilizarea sistemului bancar. Directorul SRI și procurorul general au investigat efectele acțiunii lojilor masonice în bănci. Dacia Felix și Credit Bank au fost aduse deliberat în prag de faliment prin plasamente dubioase. Vinovații au rămas nepedepsiți.

“Subsemnatul Gileru Mircea, născut la data de 3 ianuarie 1959 în loc. Valea Drăganului, jud. Cluj, cu domiciliul natal în loc. Cluj-Napoca, Str. Oltului nr. 32, apt. de profesie economist, membru al Atelierului masonic nr. 6 “Simion Bărnutiu”, as dori să aduc la cunoștință următoarele:
– în perioada 1993-1995 am avut funcția de vicepreședinte al BDF (Banca Dacia Felix). În această calitate, în decembrie 1994 m-am opus în cadrul Comitetului de plasament cu Diskont und Effecten Zurich sucursala București – reprezentată prin Dragoș Stănescu și Nicu Pop (frate mason în cadrul unui atelier din București). În aprilie 1995, am fost contactat de masonul Dragoș Stănescu, care mi-a trimis dorința d-lui Costel Iancu de a ne întâlni. După ce am obținut acordul d-lui Birt pentru această întâlnire, am acceptat întâlnindu-mă cu masonul Costel Iancu în București – m-am întâlnit cu dl Dragoș Stănescu la magazinul Muzica de pe Calea Victoriei, care m-a dus la dl Costel Iancu.
– La această întâlnire s-a discutat, printre altele, și necesitatea ajutorului pe care noi trebuie să ni-l acordăm reciproc, așa cum prevede jurământul masonic, și că să-l ajut pe dl Dragoș Stănescu în semnarea unui contract dintre BDF și Diskont. La câteva zile după această întâlnire (la 18.04.’95) dl Dragoș Stănescu a venit la Cluj cu un contract 18.05.’95 între părțile menționate mai sus, contract prin care BDF face un plasament financiar de 12 miliarde lei la Diskont und Effecten Zurich București, contract semnat de mine (Gileru Mircea) din partea BDF și de Dragoș Stănescu – din partea Diskont. Durata contractului era de 30 de zile. În data de 12 mai 1995 eu am plecat prin transfer din BDF, nemaiavând posibilitatea să urmăresc finalizarea contractului. La semnarea acestui contract dl Stănescu m-a asigurat că:
  • se încadrează în contractul de plasament de 476 miliarde de lei dintre BDF si Diskont în care la capitolul 2 se prevede (mi-a arătat contractul) că “contractul se poate reînnoi fie pentru aceeași sumă, fie parțial, fie pe întreaga perioadă, fie pe fracțiuni de perioadă”
  • nu va fi nici un fel de problemă cu rambursarea lui.
În luna iunie 1998, am fost chemat la IGP Sectia Cercetări Penale Bucuresti, fiind acuzat de “abuz în serviciu contra intereselor personale” – art. 246 CP pentru semnarea acestui contract.
Eu nu am semnat acest contract de 12 miliarde, deși mă opusesem semnării contractului de 476 miliarde, bazându-mă atât pe discuția avută cu dl Costel Iancu referitoare la necesitatea unui sprijin reciproc între noi, cât și pe asigurările date de masonul Dragoș Stănescu că acest contract de plasament financiar va fi un contract fără probleme, care are menirea să acopere doar un gol parțial de mijloace circulante ale Diskontului pentru 30 de zile.
Nerestituind suma, dl Dragoș Stănescu ne-a pus în situația neplăcută de a fi judecat (acuzat) de incorectitudine (abuz în serviciu), cu atât mai mult cu cât suma plasată de BDF la Diskont a fost virată (plasată) mai departe de dl Dragoș Stănescu unei firme a dlui Sever Muresan (East European Trading), lucru despre care eu nu am fost informat.
Gileru Mircea – 28 iulie 1998 – Cluj-Napoca”
Scrisoarea lui Mircea Gileru, fost vicepresedinte la Dacia Felix, pe care o publicăm integral, arată fără putință de tăgadă un întreg sistem relațional între masoni, care își folosesc funcțiile pentru a manevra sume uriașe de bani. Creșterea sau falimentul unor bănci românești poate fi pus în strânsă legătură cu interesele oculte ale lojilor.
Un plasament de 476 de miliarde de lei – la nivelul anului 1995 – este o operație financiară de mari proporții. Personajele implicate în adaosul de 12 miliarde la acest plasament – Gileru, Stănescu, Iancu – sunt, potrivit semnatarului scrisorii, unite prin jurământul masonic.
Surpriza nu vine de la Costel Iancu – șef recunoscut în cadrul masoneriei – și nici de la Gileru. Ea vine de la Dragoș Stănescu.
Mărire și decădere
Masonul Dragoș Stănescu a apărut în primii ani ai deceniului ‘90 în apropierea lui Mugur Isărescu. Aparițiile publice tot mai dese alături de guvernatorul Băncii Naționale i-au conferit lui Dragoș Stănescu un statut special în cadrul sistemului bancar. Urcat până la funcția de economist-șef al BNR, masonul Dragoș Stănescu, legat se pare și printr-o prietenie strânsă de familie cu Mugur Isărescu, devenise un veritabil guru. Nu era o problemă de dezbătut fără să i se ceară părerea lui Dragoș Stănescu. Devenit Cavaler de Malta, într-o fastuoasă ceremonie, Stănescu a avut astfel deschise ușile și în străinătate pe baza acestui titlu despre care se spune că se acordă ca un certificat de garanție din partea lojilor masonice.
Nașul de căsătorie al masonului Dragoș Stănescu este masonul Vlad Soare, cel care a ocupat funcția de viceguvernator al BNR și presedinte al BANCOREX.
Dragoș Stănescu apărea des în public alături de Dan Pascariu, fost președinte la BANCOREX, actual conducător al Credit Anstalt, și Daniel Dăianu – pe atunci în echipa lui Mugur Isărescu de la BNR.
După alegerile din 1996, Dragoș Stănescu este numit în funcția de consilier al presedintelui Emil Constantinescu. Prezența la Cotroceni a fost de scurtă durată, el fiind demis după doar câteva zile de la numire. Implicarea lui în dosarul Dacia Felix – cercetat în acea perioadă de Poliție (și atestată de scrisoare lui Gileru) a fost, se pare, cauza demiterii.
Servicii secrete
O altă informație neoficială care a circulat în acea vreme ar explica demiterea lui Dragoș Stănescu de la Cotroceni și din alte motive.
Virgil Măgureanu l-ar fi informat pe proaspătul președinte Constantinescu despre apartenența proaspătului consilier la loja masonică din sistemul lui Costel Iancu. De asemenea, directorul Serviciului Român de Informații i-ar fi prezentat șefului statului o situație a penetrării masonilor în structurile de putere ale României. De aceea Emil Constantinescu s-a debarasat rapid de Dragoș Stănescu. Întrebările ziariștilor legate de motivul demiterii la scurt timp după numire a țărănistului consilier au rămas fără răspuns.
După episodul Cotroceni, Dragoș Stănescu a dispărut practic din zona publică. Există multe voci care spun că între Dragoș Constantinescu și Dragoș Stănescu ar fi o strânsă prietenie, bancherul fiind foarte util pentru sfaturile care le putea da fiului presedintelui în privința afacerilor.
Masoneria activează în România
Masoneria (sau francmasoneria) afirmă că își are “rădăcinile” în perioada Revoluției franceze din 1789. La acea vreme, confreeria profesională a zidarilor (din franceză, mason=zidar) a avut un rol deosebit de important la succesul acestei Revoluții și, implicit, în schimbarea formei de guvernământ în Franța, care a abandonat monarhia în favoarea republicii. Din acea perioadă, au rămas și semnele distinctive adoptate de masonerie, toate scoțând în evidență faptul că ea a fost creată pe structurile breslei profesionale a zidarilor (mistrie, compas…). În ceea ce privește România, un exemplu concret de implicare a masoneriei îl constituie Revoluția de la 1848, o “soră mai mică” a celei din Franța. Personalitățile acelei perioade, printre care Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu sau Vasile Alecsandri, au avut de-a face, într-o mai mică sau mai mare măsură, cu Masoneria. De altfel, toți reprezentanții “Junimii”, cu excepția lui Mihai Eminescu, au aparținut structurilor masone.
În timp, masoneria s-a transformat într-o mișcare transfrontalieră, cu caracter mai mult sau mai puțin secret, majoritatea țărilor Europei “găzduind” câte o Mare Lojă Masonică. Pentru a nu putea fi acuzate de activități subversive, sau pentru a nu li se imputa faptul că acționează în ilegalitate, Marile Loji Masonice au obținut personalitate juridică. Scopurile masoneriei nu sunt foarte clar definite, dar se vorbește totuși de faptul că acestea “sunt invariabile, iar puterea ocultă coordonatoare este singura care știe să influențeze oamenii ce colaborează astfel inconstient la realizarea scopului acesteia”. S-a putut observa că printre aceste scopuri s-a numărat și racolarea unor persoane cu putere de decizie, în structurile de putere ale diferitelor state europene. Acest lucru a făcut ca numele masoneriei să fie rostit ori de câte ori, în istoria modernă și contemporană a lumii, s-a petrecut un eveniment cu adevărat important. În România, cea mai importantă organizație masonică este Ordinul Masonic Român, condus de un Mare Comandor. Mai există și loji create de organizatii masonice străine, cum ar fi “Loja Concordia”, creată de Marele Orient al Italiei, sau “Loja Humanitas”, sub obediența Marelui Orient al Frantei. Ambele loji au fost create în anul 1990. În 1996, erau cunoscuți 700 de frați grupați în 40 de ateliere. (SILVIU SERGIU)
Masoni în Parlament
În 1998, Vasile Matei, deputat PUNR, membru în Comisia de apărare publică și siguranță națională, declara că democrații Victor Babiuc, Corneliu Ruse, Nicolae Alexandru, Petre Roman, fostul ministru de externe Adrian Severin (ex-PD), Dan Amedeo Lăzărescu (PNL) sunt masoni recunoscuți public. Liberalul Alexandru Paleologu a fost desemnat în 1990 Mare maestru al Marii Loji Nationale din România în emigrație.
Fostul ministru al justitiei Gavril Iosif Chiuzbaian este cel de-al doilea român, după Regele Mihai, care a primit cea mai înaltă distincție masonică – “Al.I. Cuza Princeps” – a Supremului Consiliu al Ordinului Masonic Român. Surse parlamentare susțin că 70% dintre senatori și deputați aparțin unor organizatii masonice. Potrivit acestora Victor Babiuc are gradul 32. Totodată, el și fostul său șef de partid Petre Roman ar face parte din loji diferite.
Conform Constituției României, asociațiile și societățile secrete sunt interzise prin lege. Masonii susțin că organizația lor nu are un caracter secret, ci discret. (O.S.)
Sever Mureșan a fost “lucrat”
Sever Mureșan, unul dintre marii perdanți ai prăbușirii Băncii Dacia Felix, a scris o carte autobiografică, în care prezintă versiunea proprie a crahului care a dus BDF până în apropierea lichidării. “Adevărul și numai Adevărul despre Sever Mureșan” trebuie citită pentru a întelege ceea ce s-a petrecut în banca socotită de mare succes. Mureșan este de părere că o lojă masonică a fost implicată în acest caz. Iată fragmente din capitolul “Implicarea lojii masonice italiene Propaganda 2 în cazul Băncii Dacia Felix”.
“Încurajarea și exploatarea erorilor Băncii Dacia Felix a fost un proces concertat și condus profesionist. El a fost accelerat o dată cu apariția în Banca Dacia Felix a italianului de origine română Ion Ilie Mania, condamnat în 1979 la un an de închisoare pentru fals și uz de fals, urmărit de Guardia di Finanza Italiana, suspectat de legături cu Securitatea anilor ‘80, aflat în contact cu masoneria italiană – ale cărei legături cu fosta Securitate românească sunt cunoscute și confirmate.
Confirmarea legăturilor lui Mania cu masoneria italiană este însăși alegerea, la Geneva, a avocatului Charles Poncet pentru așa-zisa «apărare a intereselor» Băncii Dacia Felix contra (!) lui Sever Mureșan. Charles Poncet este el însuși condamnat pentru complicitate la fals în afacerea Băncii italiene Ambrosiano (cunoscută pentru finanțarea masoneriei).
Conexiunile lui Poncet cu Licio Gelli, șeful lojii masonice Propaganda Due «P2», au fost deja confirmate: Charles Poncet, actualul avocat al BDF, a fost condamnat la doi ani închisoare pentru infracțiunile de a fi comandat și ajutat unui expert-contabil din Jersey (paradis fiscal) întocmirea unor documente false necesare pentru acoperirea unei tranzacții inexistente de 10 milioane USD, primiți de colaboratorul lui Poncet de la Licio GELLI pe un cont elvețian.
Pe de altă parte, Charles Poncet are legături strânse cu Laurent Kasper-Ansermet, judecătorul de instrucție care se ocupă, la Geneva, de cazul Dacia Felix: de exemplu, el a fost consilierul acestuia într-o afacere legată de alt faliment celebru – Noga Hilton. În această afacere, împotriva lui Laurent Kasper-Ansermet este începută o procedură de ridicare a imunității de magistrat, întrucât a avalizat o tentativă de extorcare de fonduri (2 milioane franci elvețieni) de la partea acuzată, prin intermediul expertului contabil însărcinat cu expertiza cazului.
Apoi, aceeași Bancă Ambrosiano a fost cea care pare să fi susținut financiar mișcarea, vizând crearea unei loji transilvănene separate de miscarea masonică românească (Cluj, martie 1997 – Andre Szekvary).
În al treilea rând, elemente ale mișcării masonice P2 par să fie infiltrate și în activitatea Băncii Agricole. Recent, însusi Procurorul General al României, Sorin Moisescu, a identificat penetrarea unor sectoare importante ale economiei românești cu elemente ale lojii P2 conduse de Licio Gelli”…

…”Implicarea masoneriei în traiectoria BDF nu este întâmplătoare, având în vedere confluența intereselor acesteia cu mișcarea monopolară. Apetitul acestei grupări pentru bănci se manifestă, după indiciile pe care le deținem până acum, după același mecanism: falimentarea băncii, aparent prin instaurarea unui conflict intern, apoi recuperarea acesteia. Mecanismul a fost aplicat cu succes în cazul Băncii Ambrosiano (1991), al unor bănci din Bulgaria și, actualmente, actionează asupra BDF.”
Sursa: Active Information Media

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *