Realitatea Guvernului Mondial (I): Uniunea Nord Americană

NOTĂ: Primele trei părți ale acestei serii au participat integral la etapa națională a Sesiunii de referate și comunicări științifice la disciplina istorie, desfășurată la Călărași în perioada 13-16 iulie a.c., purtând titlul Aspecte ale globalizării: Uniunea Nord-Americană, Uniunea Sud-Americană și Uniurea Euro-Asiatică, unde lucrarea a primit din partea juriului punctajul maxim (100 de puncte) și a fost distinsă cu locul I pe țară. Textul ei integral a fost publicat în numărul 51 (octombrie 2011) al revistei AXA.


Argument

          În contextul relațiilor internaționale, manualele de istorie prezintă doar Uniunea Europeană ca structură suprastatală și multinațională, neexistând o bibliografie în limba română prin care elevul sau studentul să aibă acces la informații privind celelalte structuri mondiale asemenea Uniunii Europene.

Câți oameni știu de existența Uniunii Nord-Americane, a Uniunii Sud-Americane sau a Uniunii Economice Euro-Asiatice? Iar acestea sunt doar trei Uniuni din numărul care există la momentul actual pe glob, adăugându-se și Uniunea Africană, Liga Arabă, Uniunea Sud-Asiatică și Uniunea Pacifică în curs de dezvoltare.

Demersul nostru este totodată unul istoriografic, bazându-se aproape exclusiv pe articole din presa mondială în limbile engleză, rusă, spaniolă și portugheză, alături de textele tratatelor oficiale disponibile pe internet, precum și cărți în limba engleză, disponibile în biblioteci digitalizate.

 

Uniunea Europeană – model desăvârșit spre globalizare

Ideea de unitate globală și europeană nu este străină istoriei, posedând mințile cuceritorilor și gânditorilor de-a lungul timpului, de la Caesar și Carol cel Mare până la Robert Shumann și Jean Monnet. Nu vom insista prea mult asupra Uniunii Europene, ci vom trasa doar liniile definitorii. Originile uniunii de astăzi datează încă din secolul XVIII:

– Latifundiarul britanic William Penn scria despre „o dietă europeană sau un parlament european” pentru a preveni războiul;

– Academicianul francez Charles de Saint-Pierre propune în 1728 formarea unei organizații internaționale spre păstrarea păcii, în care Europa să fie o federație de 18 state cu buget comun și fără granițe interne;

– Revoluționarii Tadeusz Kosciuszko și Marchizul de La Fayette, inspirați de spiritul Revoluției Franceze, având ca model formarea Statelor Unite ale Americii, doreau realizarea unui proces asemănător în Europa, iar George Washington îi susținea, împreună cu toată clasa politică americană;

– Napoleon, spre sfârșitul vieții, vedea încheierea războaielor numai prin unificarea Europei;

– Filosoful german Immanuel Kant o vedea ca pe un „etern congres al păcii” și propunea crearea statutului de cetățean al lumii

– La Revoluția de la 1848, Giuseppe Mazzini și Garibaldi promovau conceptul de Europă unită ca o consecință a unificării Italiei.

– Victor Hugo propunea unificarea Europei după principii socialiste la Congresul de pace de la Paris din 1849.

În 1923, Contele Coudenhove-Kalergi, scrie Manifestul Pan-Europa care va influența gândirea lui Aristide Briand, creatorul de drept al Ligii Națiunilor. Aceste idei au fost promovate și de un român, Grigore Gafencu.

Astfel, pe fondul antagonismului istoric franco-german, se pun bazele Uniunii prin Tratatul de la Roma din 1957 când ia naștere Comunitatea Europeană, din dorința de a aduce stabilitate în continent. Uniunea în forma pe care o știm astăzi, capătă formă după Tratatul de la Maastricht din 1992 când s-au pus bazele instituționale și s-a introdus moneda unică, euro.

Tratatul final, prin care se realizează pecetluirea viitorului Uniunii Europene este Tratatul de la Lisabona,[1] pregătit din 2007 și intrat în vigoare pe 1 decembrie 2009. Tratatul de la Lisabona a fost creat ca o colecție de amendamente care corectează tratatele anterioare – TEU (Tratatul pentru o Uniune Europeană) și TFEU (Tratatul de funcționare al Uniunii Europene).[2]

Principalele puncte prin care se face pasul spre supra-statalitate sunt:

1. Desfințarea granițelor: „Art. 2, p. 2: Uniunea oferă cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate si justiție, fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum si prevenirea criminalității si combaterea acestui fenomen.”

2. Art. 2, partea A, paragraful g) Piața economică nu mai este o platformă comună, împărțită între mai mulți membri, pe baza unor acorduri economice, că de aceea i se și spunea comună. Acum este piața internă a unei uniuni de state, fără granițe, cu liberă circulație și monedă unică.

3. Tratatul de la Lisabona va mări ponderea statelor puternice din UE. Ponderea de vot a Germaniei va crește de la 8% la 17%, iar ponderile Marii Britanii, Franței si Italiei vor crește de la 8% la 12%.

4. UE va putea impune noi taxe cetățenilor europeni, fără modificări ulterioare ale tratatelor în vigoare (Art.311 TFEU), cum este „taxa europeană” sau „taxa pe aerul respirat”.

5. Tratatul de la Lisabona este constituția unui stat federal și înlocuiește constituțiile și legile statelor membre. Uniunea a devenit astfel o entitate politică superioară celor 27 de state membre și poate semna tratate internaționale (Art. 1 și 47 din TEU; a se vedea și Declarația 17). Țarile membre nu îți vor mai putea numi comisarii europeni, ramanand la decizia președintelui Comisiei Europene alegerea comisarilor (asemenea acordării de funcții de comisari sovietici sau guvernatori în Imperiul Roman).

6. Suntem cetățeni ai UE și suntem fortați să ne supunem autorității Uniunii Europene (Art. 311 TFEU), iar Curtea Europeană de Justiție va avea puterea de a decide care sunt „drepturile” noastre în calitate de cetățeni europeni – Cartea Europeană a drepturilor fundamentale (Art.6 TEU).

7. UE s-a militarizat, deja existând armata Uniunii, prin cerința statelor membre de a-și îmbunătăți progresiv capacitățile militare, existând deja celebrul Eurocorps. (Art. 42, p. 3 TEU).

8. Hermann van Rompuy este președintele Uniunii, ales de cei 27 de prim-miniștri din țările UE, pe o perioada de 5 ani (Art. 15, p. 5 TEU).

Cei care au decis aceste fapte doresc și reducerea puterii parlamentelor naționale precum și întâietatea deciziilor Curții Europene de Justiție, legea europeană fiind deasupra legii românești (Art.79 TFEU), iar Uniunea are puterea de a reglementa investițiile străine (Art.206-7 TFEU) si Curtea de Justiție puterea de a impune armonizarea taxelor indirecte (Art.113 TFEU). Tratatul va putea fi amendat, ceea ce va permite ca mai multe puteri să fie transferate către Uniune, fără vreun nou tratat și fără referendumuri (Art. 48 TEU).

Având în vedere ca s-a reușit unificarea politică, economică, juridică, administrativă, militară și chiar culturală (urmând să se ajungă și la unificarea religioasă prin ecumenism și Consiliul Mondial al Bisericilor) a „continentului națiunilor”, împământenindu-se ideea de „cetățean european”, „om european”, va fi cu atât mai ușor unificarea altor spații de pe glob în care diferențele naționale sau religioase sunt mult mai mici, Uniunea Europeană devenind astfel model desăvârșit spre globalizare.

 

Uniunea Nord Americană

Ideea de Uniune Nord Americană datează încă de la Războiul American de Independență din 1775–1783, când elita politică americană,[3] covârșită de succesul ei, avea gânduri de expansiune.

Cel mai proeminent adept al acestui plan a fost al treilea președinte al SUA, Thomas Jefferson.[4] În 1790 îi scria colaboratorului său, George Clark: „în vreme de pace, ai cărei termeni au fost gândiți de anumite puteri, vom forma Uniunea Americană […] și vom adăuga Imperiului Libertății o țară întinsă și bogată, convertind astfel dușmani periculoși în prieteni valoroși”, iar în 1809 îi scria confratelui James Madison[5] astfel: „Va trebui atunci să includem numai nordul în confederația noastră, ceea ce ar trebui să fie desigur în primul război, și ar trebui să avem un Imperiu al Libertății […] Sunt singur că nici o constituție nu a fost până acum așa de bine calculată pentru imperialism și guvernare proprie, precum a noastră”.[6]

În zilele noastre, aceste planuri sunt puse în aplicare de către CFR[7] (Consiliul de Relații Externe al SUA – a se vedea neapărat nota 7). Această organizație este creatoarea și susținătoarea directă a procesului de integrare nord-american, prin cearea Uniunii Nord Americane din SUA, Canada și Mexic.[8] [9]

Baza Uniunii Nord Americane este NAFTA (Acordul Nord American de Comerț Liber), despre care diplomatul Henry Kissinger[10] spunea că „este o piatră de temelie la construirea Noii Ordini Mondiale”, crearea ei fiind propusă încă din 1981 de președintele american Ronald Reagan, după planurile din 1967 ale președintelui Lyndon B. Johnson.[11]  Este un tratat economic, prin care s-au pus practic bazele Uniunii Nord Americane, asemănător cu Tratatul de la Maastricht, după modelul juridic european. A fost ractificat la începutul anului 1994, în ciuda opoziției mexicanilor și canadienilor,[12]după lungi dezbateri în Canada și Congresul american.

Consecințele economice ale unui spațiu economic comun sunt întotdeauna benefice pentru cei bogați și devastatoare pentru cei săraci, oferind ocazia exploatării unei piețe mai slabe. Astfel, în urma ractificării NAFTA s-a ajuns la apogeul crizei peso-ului mexican din 1994, prin care Mexicul primea un împrumut de 6 miliarde de dolari de la SUA și Canada, care a dus la destabilizarea economiei mexicane și la sărăcirea populației.[13]Până în ziua de astăzi, Mexicul a suferit în continuu prin depopularea satelor, datorită importurilor masive de cereale, pește și cherestea din SUA și Canada, care au sărăcit agricultorii, pescarii și silvicultorii mexicani, ducându-i la faliment și la acte disperate,[14]fapte nespuse în presă, CFR-ul mințind în jurnalele oficiale, [15] după bunul obicei al presei.

CFR propunea din 2005 ca liderii celor trei state să se concentreze asupra definitivării Uniunii, pe baza NAFTA, prin inființarea instituțiilor cumune care să impună deciziile stabilite la summit-uri, unificarea totală a granițelor, unificarea forțelor militare terestre, aeriene și maritime care să asigure securitatea spațiului nord-american, unificarea sistemelor de învățământ prin programe masive de schimb de elevi și profesori, și desigur, prin stabilirea identității comune.[16]

Moneda unică pentru cele trei state ar trebui să fie amero,[17] [18] urmând ca ea să fie emisă de Banca Nord-Americană de Dezvoltare.[19] Dezvăluirile despre acest proiect au creat o isterie națională, mai ales în SUA, dar mass-media americană nu a făcut decât să batjocorească pe cei care au dezvăluit aceste fapte și să îi catalogheze drept „adepți ai teoriei conspiraționiste.”[20]

Arhitecții Uniunii Nord Americane au creat două organisme care au funcții identice cu NAFTA: Parteneriatul pentru securitate și prosperitate în America de Nord,[21] fondat în 2005,[22] desfințat în 2009,[23] al cărui site oficial a fost închis de administrația SUA pentru a se șterge urmele,[24] și Grupul independent de inițiativă pentru viitorul Americii de Nord, format din marii afaceriști americani, care asigură suportul juridic pentru viitoarea Uniune proclamată, prin CFR, publicând documente fundamentale precumRaportul 53: Construirea unei comunități nord-americane[25] [26] sau declarația președintelui grupului, intitulată Crearea unei comunități nord-americane[27], prin care se cere unificarea TOTALĂ a continentului.

Spre deosebire de celelalte uniuni globale, care își desfășoară activitatea oficial, datorită gradului de transparență, lucru vizibil prin apariția știrilor din mass-media continentlă și prin existența unor site-uri web oficiale ale uniunilor, care conțin tratate și date, Uniunea Nord Americană nu își descoperă deloc identitatea, toate acțiunile din spatele ei fiind camuflate de presă.[28] În presa mondială nu a apărut până acum nicio știre legată de protestele împotriva Uniunii Nord Americane.[29] Singurele date certe despre aceste proteste pot fi găsite în înregistrările video de pe site-ul YouTube.com,[30] unde pot fi vizualizate înregistrări cu MII de oameni din SUA, Canada și Mexic care protestează, în stradă și în fața instituțiilor guvernamentale,[31] împotriva organismelor Uniunii Nord Americane.

La ultimul summit al liderilor nord americani, ținut în 13 decembrie 2010 la Quebec, care s-a desfășurat cu ușile închise, accesul presei fiind interzis, s-a pus problema primirii în Uniune a țărilor din America Centrală și Caraibe, precum și a unificării resurselor umane și instituționale ale celor trei țări, în vederea protejării mediului, prevenirii epidemiilor și definitivării infrastructurii nord-americane, sistemele unificate de transport fiind ultimul punct al unificării economice.[32] Punctul cel mai important a fost proiectul „cetățenia nord-americană”, susținut de SUA. Singurele informații care au parvenit publicului, sunt datorate unei greșeli a biroului de presă al Ministerului de Externe al Canadei.[33]

Numai un prezentator de știri de la CNN[34] a avut curajul să facă mai multe reportaje despre Uniunea Nord Americană,[35] dar după aceea a fost amenințat cu moartea[36] și și-a dat demisia de la CNN.[37]

Eforturile de unificare a celor trei țări nord-americane, îi irită pe mexicani și pe canadieni, dar mai ales pe americani, fiind văzute ca o amenințare la adresa „patriotismului american”, făcându-se apel la memoria „părinților fondatori” de la 1776 – anul Declarației de Independență. Se încearcă astfel, prin mediatizarea controlată și tolerarea blogurilor americane anti-unioniste,[38] care propun lupta revoluționară împotriva masoneriei, destabilizarea întregului continent prin revolte și conflicte, care să adâncească perspectiva și nevoia de a avea o cetățenie unică și o religie unică, spre asigurarea păcii.

 


[1] Textul integral la: http://europa.eu/lisbon_treaty/full_text/index_ro.htm

[2] Silvian-Emanuel Man, Independența României – între Tratatul de la San Stefano și Tratatul de la Lisabona în AXA, an III, nr. 43.

[3] De sorginte masonică: http://www.theforbiddenknowledge.com/hardtruth/uspresidentasmasons.htm

[4] http://watch.pair.com/mason.html#fathers; Thomas Jefferson a fost francmason.

[5] Ibidem, v. nota 4. De asemenea, și James Madison.

[6] Imperiul Libertății, la http://wiki.monticello.org/mediawiki/index.php/Empire_of_liberty

[7] A fost înființat în 1921, primul director fiind Paul Warburg. Cei care au stapânit consiliul încă de la început sunt Rockefellerii, prin John D. Rockefeller Jr., care l-a și finanțat enorm. În 1949, David Rockefeller devine cel mai tânăr director al Consiliului, pe care de atunci îl stăpânește. Consiliul a inițiat și pregătit figuri importante ale politicii internaționale americane, care TOȚI sunt obligatoriu membri ai consiliului. Joseph Kraft, fost membru al CFR și al Comisiei Trilaterale, spune despre Consiliu că este Elita Puterii, condus de oameni cu interese și viziuni similare aflați în spatele „scenei” ce crează evenimente de pe poziții invulnerabile. Chester Ward – amiral și fost judecător în Marina Militară a SUA, membru în CFR timp de 15 ani – spunea: „Scopul principal al CFR este slăbirea suveranității SUA și a independenței naționale și supunerea ei unui guvern unic mondial.” Secretarul de stat Hillary Clinton declara fericită: Primim o mulțime de sfaturi de la Consiliu și aceasta înseamna că nu va mai trebui să merg prea departe pentru a ni se spune ce trebuie să facem și cum trebuie să ne gândim la viitor”, dându-ne de înțeles că politica SUA este controlată de CFR. apud. SACCSIV în http://axa.info.ro/arhiva/anul-iii/axa-34/noua-ordine-mondiala

[8] http://www.cfr.org/publication/15790/naftas_economic_impact.html

[9] http://www.cfr.org/region/262/nafta.html

[10] Născut Heinz Alfred Kissinger, evreu originar din Bavaria, este unul dintre principalii diplomați și formatori de opinie politică ai SUA.

[11] http://www.summit-americas.org/declarat%20presidents-1967-eng.htm

[12] Canadians protest ‘North American Union’, la http://www.wnd.com/?pageId=37844

[13] Mexican Resistance to NAFTA, la http://www.truth-it.net/mexican_resistance_to_nafta.html

[14]http://wbln0018.worldbank.org/LAC/LACInfoClient.nsf/d29684951174975c85256735007fef12/026efe204f018bc885256f40006d1901/$FILE/TradeNote18.pdf

[15] NAFTA’s Economic Impact, la  http://www.cfr.org/publication/15790/naftas_economic_impact.html#p6
[16] Trinational Call for a North American Economic and Security Community by 2010, la http://www.cfr.org/publication/7914/trinational_call_for_a_north_american_economic_and_security_community_by_2010.html

[17] http://www.youtube.com/watch?v=6hiPrsc9g98

[18] http://www.fraserinstitute.org/Commerce.Web/product_files/CasefortheAmero.pdf

[19] http://www.nadbank.org/

[20] http://www.nytimes.com/2007/11/25/world/americas/25iht-25Amero.8473833.html?_r=1

[21] Behind Closed Doors: What they’re not telling us about the Security and Prosperity Partnership, la http://canadians.org/integratethis/backgrounders/guide/index.html

[22] Ibidem.

[23] http://rabble.ca/news/2009/09/spp-dead-lets-keep-it-way

[24] North American Union: Why the U.S. coverup?, la  http://www.wnd.com/?pageId=240621

[25] http://www.cfr.org/content/publications/attachments/NorthAmerica_TF_final.pdf

[26] http://www.awakeandarise.org/article/Borders.htm

[27] http://www.cfr.org/content/publications/attachments/NorthAmerica_TF_eng.pdf

[28] http://www.metrolic.com/why-is-the-north-american-union-being-kept-away-from-the-public-eye-137582/

[29] http://www.break.com/usercontent/2007/12/Dan-Sheehy-Exposes-The-North-American-Union-415128

[30] http://www.youtube.com/watch?v=HcK8MjKzkh4; http://www.youtube.com/watch?v=QOztn8tHTdc

[31] Closed-door talks rile protesters, la http://www.thestar.com/News/article/247242

[32] http://www.newsweek.com/2007/12/01/highway-to-hell.html

[33] Towards a North American Union? Removed from the Public Eye, Top Level Consultations behind Closed Doors, la http://www.globalresearch.ca/index.php?context=va&aid=22545

[34] Este vorba despre Lou Dobbs.

[35] http://transcripts.cnn.com/TRANSCRIPTS/0606/21/ldt.01.html

[36] http://www.foxnews.com/us/2009/10/29/police-probe-shot-fired-home-cnns-lou-dobbs/

[37] http://www.huffingtonpost.com/2009/08/02/lou-dobbs-a-publicity-nig_n_249466.html

[38] http://www.stopthenorthamericanunion.com/

Sursa: Silvian Emanuel

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *