Gulerele albe tiganesti halesc milioane de euro. Activistii tigani o duc ca-n sanul lui Avram pe bani europeni

Nicolae Păun, deputatul romilor care a declarat că țiganii sunt ca lăcustele, adică invadatori. În dreapta, Ilie Dincă, omul care a interzis bârfa în mod oficial

Pe măsură ce Bruxellesul presează Bucureștiul să îmbunătățească condițiile de viață ale romilor, sute de mii de euro din fondurile UE și ale Guvernului român sunt aruncați pe cheltuieli anapoda, salarii exorbitante sau pe chirii fictive. Activiști de frunte ai romilor și șefi de ONG-uri își bagă în buzunar sume imense din bani publici și nu îi deranjează atât timp cât Guvernul plătește.

De exemplu, Ioan Gruia Bumbu a închiriat o parte din casa sa din Alba Iulia Agenției Naționale pentru Romi (ANR), al cărei președinte a fost, pentru 52.000 de euro pe o perioadă de doi ani, în condițiile în care prețul pieței era undeva la 500 de euro pe lună. Ioana Viorica Dumitru, șefa Asociației Femeilor Rome, locuiește cu părinții într-un apartament la etajul nouă într-un bloc din Colentina. ANR a plătit din bani publici 2.754 de euro în fiecare lună pentru a închiria acel apartament în cadrul unui program național strategic pentru romi. Când am întrebat-o de chirie, Dumitru s-a arătat surprinsă și a negat că ar fi închiriat acel apartament, cu toate că datele oficiale o contraziceau.

“Nu știu ce s-a întâmplat! De unde aveți informațiile astea?”, a răspuns indignată șefa femeilor rome. Apoi a refuzat să mai discute dacă nu este prezent și președintele ANR, Ilie Dincă. Managerul programului în cadrul căruia s-a închiriat acest apartament a fost dispus să lămurească chestiunea în cinci minute. Nu a mai dat un răspuns niciodată, la fel ca și șeful său Ilie Dincă, personaj care la numirea în funcție a și dat un ordin scris ca toate discuțiile des­pre președintele ANR, atât între angajați, cât și cu persoane din afara instituției, sunt interzise. Cele două exemple oferite sunt doar vârful unui aisberg pe care autoritățile se fac că nu-l văd. Și precum aisbergul se topește, tot așa dispar și fondurile UE. Iar asta ar trebui să dea de gândit Parchetului și altor instituții abilitate să verifice cum s-au evaporat aproape 23 de milioane de euro cheltuite de ANR.

Salariile pe care le iau cei care muncesc în cele șase programe naționale pentru romi coordoante de ANR sunt exorbitante. Pe când salariul mediu este undeva la 400 de euro lunar, șmecherii care lucrează în proiectele coordonate de ANR câștigă 250 de lei pe oră, adică peste 60 de euro. Un manager de proiect câștigă 62.000 de euro în trei ani. Poate nu pare mult, dar trebuie avut în vedere că pentru acești bani muncește doar o zi și jumătate pe săptămână. De exemplu, Claudia Vușdea, sora fostului șef al ANR Gruia Bumbu, a condus asociația Pakiv din Alba Iulia pe perioada cât fratele ținea frâiele ANR. Ea a fost angajată timp de 15 luni ca expert de monitorizare în cadrul proiectului Împreună pe Piața Muncii și lua aproape 6.000 de euro lunar, dar nu muncea mai mult de patru ore pe zi. Din decembrie 2008 până în martie 2010, Pakiv a plătit 200.000 de euro salarii, bani publici. Un fost angajat a dezvăluit, sub protecția anonima­tului, că a descoperit că a fost plătit în acte timp de două luni și nu una, cât lucrase. Alți angajați ai Pakiv cu salarii grase sunt Ivan Plebis – expert în cadrul ANR, Simona Voicescu – fost șef de cabinet la Secretariatul General al Guvernului, Andreea Gergely – angajată la Cancelaria Guvernului.

Exemple de cum se aruncă banii pe fereastră se găsesc în toate cele șase proiecte. Aurel Pascu este liderul Fundației Roma Unitate și membru al Partidei Romilor. El este fiul lui Aurel Roșianu, vicepreședintele Partidei și șeful câtorva ONG-uri pentru romi. Conform unor localnici care s-au ferit să-și dea numele, pentru că le este frică de Roșianu și familia acestuia, anul trecut, de Paști, cei doi Aurel au strâns 100 de țigani din Gilău și le-au dat diplome de culegători calificați de ciuperci. Oamenii, supărați că Roșianu a dat diplome membrilor propriei familii, au confirmat că atunci când au primit diplomele s-au trezit și cu 1.000 de euro în buzunar. În cadrul programului “Împreună, pentru o societate mai bună” s-au cheltuit 2.800 de euro lunar pentru un avocat cu numai cinci ani experiență, în timp ce ANR are propriul departament juridic. Ilie Dincă a refuzat să facă public numele și salariile angajaților care lucrează în aceste șase proiecte, deși sunt bani publici. Dincă consideră că aceste date nu sunt o chestiune de interes public.

Sancțiuni pentru achiziții suspecte

Uniunea Europeană și Guvernul României finanțează în comun șase proiecte strategice naționale pentru îmbunătățirea situației unei populații marginalizate. Cele șase proiecte au în vedere printre altele excluderea socială, abandonul școlar. În timp ce pe hârtie proiectele arată bine, în realitate, așa cum o arată documente oficiale ale ANR, experții care lucrează în aceste proiecte habar nu au pe ce lume trăiesc, deși sunt plătiți cu sume cuprinse între 100 și 250 de lei pe oră. Contractele de achiziție încheiate pentru aceste proiecte ajung pe mâna unor firme necunoscute, fără experiență. În unele cazuri, sumele plătite pentru computere, mobilier sau servicii erau mai mari decât pe piață. Tocmai de aceea, Autoritatea pentru Monitorizarea Achizițiilor Publice a amendat ANR pentru nerespectarea legislației achizițiilor publice.

ONG-urile își cosmetizează rezultatele

În 2010, ERGO – European Roma Grassroots Organisations a publicat un raport în care arăta tendința Comisiei Europene de a se axa numai pe exemple pozitive când vine vorba de fonduri alocate romilor. Este interesul direct al tuturor celor implicați în proiecte pentru romi, de succes sau nu, să-și prezinte proiectul ca unul reușit, se arată în raport: “ONG-urile depind de fondurile UE pentru proiecte. Pentru a face angajări, eu nevoie să primească continuu bani. De aceea, eu un interes direct să înfrumusețeze rezultatele, pentru că numai proiectele de succes sunt premiate sau promovate de Comisia Europeană”. După expulzările romilor din Franța, UE a fost nevoită să analizeze mai atent modul în care statele membre cheltuiesc banii pentru romi. László Andor, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, a refuzat să comenteze modul în care ANR gospodărește banii.

Răsfăț funcționăresc pe banii PHARE

Pentru a înțelege de ce bugetele pentru aceste proiecte nu sunt atent investigate, trebuie să mergem înapoi în timp cu vreo zece ani când în cadrul unor proiecte Phare unii angajați primeau și 12.000 de euro lunar. Se pare că există o cultură a modului de cheltui acest bani în mod netransparent. Dan Oprescu Zenda este consilier superior în cadrul ANR. A fost managerul unui program Phare, dar a demisionat din cauza lipsei de transparență. “Modul în care aceste fonduri au fost cheltuite poate fi comparat cu ceea ce se întâmplă în prezent. În unele proiecte, managerul era plătit cu 5.000 de euro lunar. Chiar și un simplu angajat avea un salariu cuprins între 1.000 și 2.000 de euro. Evident, aceste sume impresionante aveau un impact demoralizator asupra funcționarilor publici care nu erau destul de «norocoși» să lucreze în aceste proiecte finanțate de UE”, a precizat Zenda.

Consilier afacerist

În Iași, spațiul închiriat romilor, de pe strada Elena Doamna, aparține firmei Development Trading Consulting (DTC), care se ocupă cu formarea de manageri, experți, de exemplu “expert în achiziții publice”, consultanță în finanțări europene. DTC este a lui Anghel Ficu, consilier local PNL la Iași din 2004 până în prezent, fost director până anul trecut la Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperații. La cealaltă adresă din Iași, ANR a răspuns că a închiriat un spațiu de 151,5 mp pe strada Păcurari 59-62-65 parter cu 1.300 de euro plus TVA pentru 14 luni. Locația este oarecum ciudată pentru că la numărul 59 sunt și la etaj birouri de închiriat. Locația aparține lui Demostene Olariu, consilier pe probleme de romi. La numărul 65 este o vopsitorie-tinichigerie auto, iar la 62 este imposibil de ajuns.

Țiganii la putere

În Timișoara, spațiul închiriat în cadrul proiectului Împreună pentru o Societate mai Bună a costat 1.000 de euro lunar în condițiile în care un apartament similar de 60 de mp de lângă se închiria cu 220 de euro. Negociabil. În același imobil a mai fost închiriat un alt apartament pentru un alt program, dar cu 1.300 de euro lunar timp de doi ani. Clădirea aparține clanului Cârpaci din Timișoara, despre care presa a scris că este“mafia imobiliară din Timișoara”. La Cluj, pe strada Republicii 88, la parter pe partea dreaptă este spațiul închiriat pentru romi. De la cine? Aurel Pascu, fiul lui Aurel Roșianu, cel care a coordonat programul, a declarat că spațiul este închiriat de la o familie maghiară care este plecată din țară. Celălalt spațiu de pe Bdul 21 Decembrie aparține Partidei Romilor și este închiriat de la Primărie.

100 milioane de euro

În România există 89 de proiecte pentru romi, fondurile alocate fiind de aproape de 100 de milioane de euro. Din această sumă, 22,76 milioane reprezintă suma alocată pentru șase proiecte strategice la nivel național, 19,09 milioane de euro fiind contribuția UE, restul fiind fonduri alocate de Guvernul român. Cele șase proiecte strategice sunt: “Împreună pe piața muncii” – 4,2 milioane de euro; “Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială” 3,2 milioane de euro; “Formarea rețelei naționale a experților romi” – 4,5 milioane; “Educația copiilor romi – calea spre un loc de muncă stabil” – 4,3 milioane; “Împreună, pentru o societate mai bună” – 4,2 milioane; “Școala – o șansă pentru fiecare” – 2,2 milioane. Conform unui raport al Guvernului legat de programul “Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013″ în cadrul proiectelor finanțate din Fondul Social European – FSE și de la bugetul de stat este de aproximativ 86.327.930 de euro, numărul de romi preconizat a fi sprijinit a fost de aprox. 64.397.

 De Adrian Mogos – Jurnalul National

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *