basarabia 225x300 Oare la 1900 n Regat se uitase de Basarabia? nationalCand Carol I a vizitat Rusia n vara anului 1896, Journal de Petersburg scria: “Problema basarabean și pierde din importanț pentru romni”. De ce? Pentru c se acutizase situația romnilor din Transilvania și Bucovina, așa nct privirile romnilor din Regat se ndreptasera ctre ei.

Ziarul moscovit “Svet” asocia vizita lui Carol I aceleia a guvernatorului Basarabiei la Iași n 1893, cnd acesta din urm se declarase mulțumit de primire și laud “binemeritata dispariție a acelei probleme basarabene care a fost cauza fiecarei iritri antirusești din Romnia”. La fel, ziarul Moskovskaia Vedomosti se bucura c Basarabia nu mai era privit n Romnia ca “o proprietate a ei”.

Numai c, prin vizita sa n Rusia, Carol I nu schimba orientarea politicii externe a Romniei. Corespondența diplomatic german din acei ani de la Sankt Petersburg și București, de curnd publicat de Teodor Pavel, ne aduce noi mrturii despre neuitarea romnilor unii de alții.

“Noi ne-am purtat neloial faț de Romnia, i spunea ministrul rus de finanțe Serghei Witte, n iulie 1898, ambasadorului german Radolin. Dup ce i promiseserm c nu vom lua nici o palm de pmnt romnesc, am reținut o bun parte din țar și am dispus n schimb desprinderea de Turcia a mlaștinoasei Dobroge.” Desigur, se referea la anii 1877-1878. Dincoace de Prut, se știa bine c Basarabia fusese “rpita cu forța de ctre Rusia… și menținut numai cu cnutul”, dupa cum declar mitropolitul Partenie al Moldovei, la nscaunarea sa din februarie 1902.

Se considera Basarabia pierdut pentru totdeauna? n timpul Rzboiului Ruso-Japonez, Kiderlen Wachter, ministrul Germaniei la București, l aude pe Gh. Grigore Cantacuzino, primul-ministru n funcție: “Situația n Rusia merge att de prost, nct noi ne putem gndi la redobndirea Basarabiei”. Afirmația face ocolul cabinetelor europene. Știa și liderul conservator c o astfel de redobndire nu se putea obține dect n cadrul unei mișcri generale de autodeterminare a popoarelor din vestul Rusiei.

Dar… o pipire a terenului uneori nu stric. n acest context, guvernul conservator primește n portul Constanța cruciștorul rus Potemkin, cu marinarii si rsculați. Este și contextul n care n București se formeaz un “comitet de patru” lideri politici: Gh. Grigore Cantacuzino, N. Filipescu, I.I.C. Brtianu și E. Costinescu, “n vederea sprijinirii acțiunii de autonomizare a Basarabiei”. Comitetul l nsrcineaz pe Barbu Catargiu, șeful de cabinet al primului-ministru, și pe C. Stere, exilatul basarabean din Romnia și prietenul apropiat al lui I.I.C. Brtianu, cu organizarea unor acțiuni concrete.

Sub pretextul unui proces de moștenire, C. Stere se duce n Basarabia – nu nainte de a discuta și cu Eugeniu Carada, care-i ofer, discret, sprijinul financiar al Bncii Naționale. Misiunea lui Stere era aceea de a aduna intelectuali basarabeni n jurul unui minimal program național: editarea unui ziar n limba romn, achiziționarea unei tipografii, constituirea unui nucleu politic care s stea la baza unui partid național, nființarea unei societți de cultur romneasc, deschiderea unor școli n limba romn. Și n buna msur misia lui Stere reușește, cum ne demonstreaz corespondența sa cu Barbu Catargiu, romanul sau memorialistic “n preajma revoluției” și mai ales realitatea din Basarabia (primul ziar romnesc apare la 25 mai 1906).

(Ziarul de Duminic, 16 mai 2008)

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *