Finanța Mondială vrea să ne ia și apa din puțuri!

O apreciere aparent doar tehnică și ino­fensivă, dar stârnind multe semne de întrebare și preocupare a venit, în prag de an nou, de la dl Ionuț Du­mi­tru, președintele Consiliului Fiscal, o structură impusă de FMI menită în principiu să monitorizeze politica fiscal-bugetară a Guvernului și chiar să contribuie la creionarea și derularea acesteia.

Potrivit dlui Ionuț Dumitru, ar exista un potențial de economisire de 17-18 miliarde de lei care nu este deocamdată preluat în sistemul bancar și care ar trebui valo­ri­ficat prin acest sistem în circuitul economic!
Este doar aparent o apreciere tehnică și inofensivă, căci trădează o intenție, dimpotrivă politică și agresivă, legată de interesele băncilor străine, căci nu s-ar putea cumva face abstracție de faptul că președintele Consiliului Fiscal din România este un reprezentant al uneia dintre băncile străine de top care acționează în România.

De ce aprecierea dlui Ionuț Dumi­tru nu este decât aparent tehnică și inofensivă, stârnind dimpotrivă atâta preocupare?! Răspunsul este simplu. Băncile străine au invadat România – ba, mai mult, au acaparat întregul sis­tem bancar din România – în nu­me­le unei minciuni, dar bine ticluite și pe care chiar politica lor în România a căutat s-o învedereze: România n-ar avea resurse interne de dezvoltare și, ca atare, trebuie să vină băncile străine să pună la dispoziție aceste resurse. Cu cât vor fi mai multe bănci străine, cu atât se va dispune de mai multe resurse și va exista o dezvoltare mai intensă.

Pentru a proba această ecuație, băncile străine au adus într-o primă fază masiv bani din afară, au onorat derizoriu depozitele constituite din economisire internă și au subminat încercările, de altfel firave, ale BNR de a limita expansiunea creditului intern pe bază de ban extern. Dacă creditul intern pe ban extern ar fi fost măcar îndreptat către firme pentru ca acestea să creeze locuri de muncă în România mai ieșea ceva, dar, în măsura în care acesta a fost orientat preponderent către consum, a ieșit ceea ce a ieșit, țara devenind o anexă de consum de tip bananier a țărilor de origine ale băncilor instalate în România. Totul a durat până a venit criza!

Atunci, băncile străine au sistat aducerea de bani din afară. Ba, au obligat statul român să se împrumute pe cheltuiala sa la FMI spre a înlocui pe piață finanțarea bancară sistată. Și, dintr-o dată, au „descoperit” resursele interne despre care pretinseseră că nu există! Ba, unul dintre reprezentanții băncilor străine în România a spus că „s-a schimbat paradigma în sistemul bancar”! S-a schimbat pe dracu’! Pentru același profit, băncile străine au luat acum în vizor banul, chiar dacă puțin, de pe plan intern, pe care îl onorează în prezent cu dobânzi mai rezonabile. Chiar dacă pentru a nu-și pierde marja de profit, măresc dobânzile la credite, restrângând astfel și mai mult finanțarea ecnomiei. Dar parcă totuși nu le ajunge! Și atunci au pus ochii pe cei 17-18 mi­liarde de lei pe care consideră că n-au reușit să-i atragă încă în mrejele proprii!

Este vorba de apa din fântânile adânci care salvează România de arșiță și ger. Se spune că ar fi bani din economia subterană, nefisca­li­za­tă, bani generați de evaziunea fiscală și angrenați în activitățile desfășurate sub paravanul evaziunii fiscale. Este poate adevărat, dar reprezintă resursele financiare prin a căror mișcare se creează și se retribuiesc sute de mii de locuri de muncă și deci se asigură supraviețuirea a milioane de români. Căci chestia aceea cu o țară de 20 de milioane care ființează cu numai 4 milioane de salariați este o poveste, dacă nu o bazaconie!

A bancariza însă acești bani înseamnă a omorî pur și simplu România. Pentru că în sistemul băncilor străine din România, banul, odată intrat în acesta, este ca și pierdut din punctul de vedere al dezvoltării țării, fiind reciclat doar către stat, firmele străine din țară și câțiva bogați români. Pentru băncile străine, industria, agricultura, businessul românesc în general și mai ales întreprinderile mici și mijlocii nici nu există!

sursa: jurnalul.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *