Secretele zăcămintelor de aur, vândute pe 10.000 de dolari

Din 2005, România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate. Totuși, opt firme străine au primit licențe de exploatare în zonele “epuizate”, care s-au dovedit a fi foarte bogate: conțin aur în valoare de 54 de miliarde de euro. Explicația: “Au avut hărțile geologice ale statului român”, ne-a spus dr. ing. Florea Neagu (foto mic).

Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în “patrulaterul aurului” – adică perimetrul Baia de Criș, Săcărâmb, Zlatna și Baia de Arieș, din Munții Apuseni – dar și în Maramureș, sunt exploatate, cu eficiență, de foarte mult timp. “Pe timpul lui Ceaușescu se scoteau între 14 și 20 de tone de aur pe an. Dar, după 1990, extracția a scăzut dramatic, iar în 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus că sunt epuizate”, a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectări Miniere, omul care a proiectat și realizat mine de aur în “patrulaterul aurului”.

Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, când Banca Națională a refuzat să mai cumpere aur de la minele românești pe motiv că nu poate avea o rezervă mai mare de metal prețios decât 15% din tot ce înseamnă rezervă valutară. Cum aceste mine nu aveau voie să vândă metalul extras decât Băncii Naționale, au dat, cum era de așteptat, faliment. Dacă vechile firme românești care se ocupau de metalul prețios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, opt companii străine care au cerut în concesiune parcele pentru prospecțiunea și exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde acestea ”se terminaseră”.

250 de tone, doar la Roșia Montană

Potrivit declarațiilor făcute pentru DailyBusiness. ro de reprezentanții firmei Gabriel Resources, la Roșia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal prețios. De asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina Barza, în Munții Zarandului, închisă pentru că “nu mai era rentabilă”, un zăcământ de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Ștefan Marincea, președintele Institutului Geologic Român, a declarat că în țara noastră mai sunt zăcăminte în valoare de cel puțin 54 de miliarde de dolari. Interesant este și faptul că toate firmele străine au mers la “punct ochit – punct lovit”, adică au obținut licențe de prospecțiuni și exploatare exact pe zonele cele mai bogate… Cum?

«Încă este mult aur în subteran»

“Firmele străine nu au descoperit nimic, datele aparțin școlii de geologie din România. Am fost directorul Institutului de Proiectări Miniere și am realizat mine de aur în Apuseni. Scoteam și producții de 40 de kilograme de aur pe tonă de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot să spun că încă este mult aur în subteran, dar nu știu de ce nu le exploatează direct statul. Pe vremea mea, informațiile aveau caracter secret, dar acum le are toată lumea. Firmele străine «au găsit» metale prețioase în România consultând hărțile geologice realizate pe vremea lui Ceaușescu. Acum, statul, prin reprezentanții săi, a știut perfect ce dă în concesie”, ne-a spus dr. ing. Neagu.

Prima hartă a «bogățiilor» românești datează din 1925

În 1925, în România s-a realizat o bază solidă de date privind toate zăcămintele naționale. Școala românească de prospecțiuni geologice a crescut constant.

Zăcămintele din țară au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialiști și înregistrate pe “profile”, adică secțiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. În 1968, toate aceste date au fost înregistrate și într-un calculator adus de la americani și instalat într-unul din sediile Întreprinderii de Prospecțiuni și Foraje “Geofizica”, în strada Biserica Amzei din București. În 1971, cei de la prospecțiuni au mai cumpărat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat în alt sediu, în strada Coralilor din Capitală, unde se găseau și profile geologice realizate în toată țara. Pe baza acestor informații, Ceaușescu făcuse un plan de extracție până în anul 2050. După 1990, în imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevărul. Ulterior, imobilul a fost cumpărat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfășoară activități în domeniul prospecțiunilor geologice etc. În fine, în 1992 a izbucnit un scandal în sediul din Coralilor: dispăruseră toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat în institut ne-a spus că prețul vânzării documentației secrete a fost de 10.000 de dolari…

Privatizarea rezervelor este ținută «la secret»

Am cerut Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licențele primite de firmele străine pentru exploatarea aurului pe teritoriul României. Răspuns: “Informațiile solicitate nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public. (…) Sunt documentații care fac parte din categoria informațiilor clasificate”. Iată ce scrie în Constituția României, art. 136: “Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietății publice”. Iată ce spune Legea 544/2001: “Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României”.

Datorie externă, 92,1 miliarde €

În decembrie 1989, România nu mai avea nici o datorie externă. De atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform datelor Băncii Naționale, publicate cu patru luni în urmă, țara noastră a acumulat, în ultimii 20 de ani, o datorie externă de 92,1 miliarde de euro.

Record pentru prețul aurului

Aurul a înregistrat un maxim istoric de 1.505,4 dolari pe uncie (n.r.-unitate de măsură egală cu 35 de grame) miercuri, fiind tranzacționat la 1.502,96 dolari, față de 1.493,9 cu cât fusese vândut marți. Economiștii apreciază că prețul aurului a crescut cu 5% în aprilie, iar trendul ar putea continua, metalele prețioase fiind considerate un plasament ferit de riscuri.
sursa: Libertatea

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *