astzi am ales s public un interviu cu doctorul Florin Mtrescu, autorul lucrrii Holocaustul Roșu. Pe domnul Mtrescu l-am cunoscut personal cred c prin anul 1997-98, cnd eram secretar al Partidului Liber Democrat (PDL) condus de Nica Leon. M-a impresionat atunci suferința tcut a acelui om, compasiunea cu care ne privea noi tinerii, neștiutori, idealiști, care nu ddusem nc piept cu sistemul criminal pus la punct de ctre securiștii “de bine” ai lui Ion Iliescu.

Provenea din familia unui preot ortodox, Petre Mtrescu, era doctor n Medicin, dar a decis, n 1980, s prseasc ara. Azil politic a primit n Germania unde se consacr medicinei. n exil se implic politic i reprezint vocea tuturor romnilor rmai n ar, victime ale persecuiilor i ororilor regimului comunist. Este urmrit de securitate i acolo, iar ofierii securitii l au n vizor i dup momentul Decembrie 1989. Dr.

Florin Motrescu a vrut i s-a implicat n Romnia postdecembrist politic, moral i financiar avnd sprijinul sutelor de mii de romni din diaspor. S-a retras ns n urma ncercrii securitii de a-l otrvi, dup cum susine chiar dnsul. I-au rmas la ndemn cuvintele puse ordonat i bine documentat n volume de carte care constituie oricnd o istorie real a Romniei comuniste.

Dialog cu doctorul Florin Mtrescu din Germania

Conflictul cu socrul lui Sorin Oprescu-Schmayer

-Domnule doctor,o intrebare normala,pe care o pun toti cei care ramn celor care au plecat: nu v-a placut salamul cu soia,de ce ati plecat din Romnia? Erati deja un medic consacrat, ce v lipsea?
– Rspunsul e foarte simplu. Momentul decisiv l-a reprezentat amplificarea conflictului meu cu Vasile Fica, socrul lui Sorin Oprescu.
Fica era director general al Spitalului Municipal si general de securitate. Sigur fiica lui Fica a divorțat pna la urma de Sorin Oprescu, dar si Oprescu e fiu de general de securitate. De altfel vorbim de tovarșul Schmayer, adevartul nume al lui Oprescu.
-Unii susțin ca generalul Oprescu-Schmayer s-a ocupat de deținuții de la Canal. Ce puteți spune?
– Nu am informatii directe, dar se vehiculeaz. A lucrat cu sotia lui in spionaj, in perioada Gheorghiu-Dej. Sorin Oprescu face parte din echipa KGB reactivat in Romania, cum afirma si Andreea Pora. Eu vorbeam contra comunismului si l contram pe Vasile Fica pentru unele comportamente nesociale sau antisociale fața de studente, de personalul mediu. Se mbta și-și pierdea cumptul, avea un limbaj necivilizat. Ne fura cursurile si le dadea drept creațiile lui. Eu n-am suportat acest regim si protestam, alturi de studenți si de personal. Fica a profitat de toleranța mea scazuta fața de aceste abuzuri. Totul a culminat cu o sedinta unde am dezvaluit in public tot ce face el. Atunci a nceput un razboi inegal si nimicitor. Eram injurat zilnic. Cel mai ingrijorator era ca acest comportament al meu se datora unei boli psihice. Am tolerat zvonurile pna cand, din trei surse diferite-inclusiv un capitan de securitate (Dobrescu), medic, insa, si care facea stagiul la noi si care, vznd cum decurg lucrurile si fcnd deosebirea ntre mine medicul si Fica nemedicul, s-a destinuit c el conduce un lagr de deținuți in Bltile Brilei. Acolo se aflau numai medici. Mi-a spus ca acei doctori ajung acolo cand vrea Securitatea, prin inscenare de mita sau prin surprinderea momentului cnd primesc ceva. M avertiza c trebuie sa-mi iau msuri de precauție, dup ce a nteles raporturile mele cu Vasile Fica.
Chiar a nceput sa-mi fie fric. S-au alaturat si zvonurile c n-as fi tocmai sntos psihic. Intenționam s ma leg cu lanțuri in fața Intercontinentalului. Aveam niste studenți strini, care puteau anunța Europa Libera. Soția mea,ca toate femeile, avea o gndire mai clara in asfel de momente. Mi-a spus sa facem ceva pentru plecarea legala din țara, daca Fica nu m mai poate suporta. Au venit alte avertismente si de la fata unui colonel de securitate, o femeie extraordinara- Geta Tiron. Toți acești oameni aveau bune intenții sau poate erau mesageri ai Securitații, dar toți voiau s m conving sa plec. Geta Tiron mi-a spus clar: ” Ei sunt intr-o confrerie, pot omor oameni și se acoper apoi unii pe alții, iar dumneavoastr puteți cstiga batalia dar nu rzboiul”. Este o alt categorie de drame din perioada comunismului. Din nefericire, existau oameni printre activiști, dar si in Securitate, care desi trebuiau sa apere interesele naționale, fcea tot posibilul s-i conving pe specialiștii de elita din diverse domenii s prseasca țara. Foloseau diverse tertipuri, inclusiv amenințari, pentru a-i determina sa cedeze.
– Nu cumva acesti indivizi din Securitate erau racolati de alte servicii secrete strine?
-E foarte posibil, dar eu nu știu daca erau aprtorii altor interese. Asemenea scenarii s-au aplicat n toate fabricile importante, n toate institutele de cercetare și n spitalele mari din tara. Erau țintiți specialistii care ddeau performanțe, inventatorii din diverse domenii, erau convinsi prin toate mijloacele sa plece. E foarte posibil. Far acest sentiment de frica eu nu plecam. Nu mi se reprosa orientarea politica, atitudinea anticomunist. M temeam c voi deveni un simplu deținut in Balta Brilei sau un nesanatos psihic de la Poiana Mare.

Doctorul Ștefan Enache ddea injectia letal

-Ați cunoscut medici care au fost duși n Balta Brilei sau la Canal?
Nu. E posibil s fi fost unii pe-acolo si, de fric, nu au relatat nimic.
-Ce ați aflat despre metodele psihiatrice, folosite n anchetele Securitatii din acea perioad?
-Știu un lucru concret. Un coleg de promoție, Ștefan Enache, era chiar executorul, cel care ddea injecția finala la Poiana Mare. Acolo diagnosticul final era: bolnavii s-au ncierat ntre ei, iar trupurile lor erau duse la Universitatea de Medicina din Craiova pentru necropsiere si pentru material didactic. Acolo am vorbit cu medicul legist, care le fcea necropsia si efectua lucrri didactice pentru studenți. Se ntampla asta pna n 1980.
– S-au folosit șocuri electrice n anchetele Securitatii? Ați cunoscut medici care au practicat asemenea metode?
-Sigur ca da. Cea mai cumplit executanta care-i chinuia pe deținuți n saloanele de psihiatrie era vestita Vrabie de la Spitalul 9 din Bucuresti, agent KGB. Era celebr pentru cruzimea ei. Se pricepea sa bat la testicule inclusiv cu vergele metalice. La Poiana Mare, Enache Ștefan ddea doza letala, dup care se aplicau contuzii pentru ca moartea sa par ca a fost cauzata de niște ncierri.
– Ce substanțe foloseau?
-Cele mai frecvente erau cele din grupul diazepamelor, narcotice care dau stop respirator si care omoara imediat. Mi-era frica sa nu devin un detinut de drept comun si am fcut cerere de emigrare. Ulterior aveam s aflu c cel mai nfocat luptator pentru obținerea pașapoartelor pentru mine si pentru soție a fost chiar Vasile Fica. A avut loc o ședint la Centrul Universitar, unde Fica a fost apostrofat pentru fuga mea, iar el a replicat: “Tovarași, nu v dati seama ce periculos era doctorul Mtrescu pentru instituția noastra”. Acesta a fost alibiul lui.
-De ce nu ați cerut s lucrati in alte spitale din Romania?
Am ncercat, am tatonat și mi s-a spus c am ușile nchise peste tot. Devenisem o oaie neagr, așa cum, dupa publicarea Holocaustului Roșu, eu m consider mort civic, din moment ce s-a omis orice prezentare a carții.
Ion Rațiu: “Fr legionari”

-Cu excepția revistei Lumea…Și totuși, de ce v mirați? La Consiliul Europei nu s-a putut candamna comunismul, iar cnd Adunarea Parlamentara a OSCE a pus semnul egalului ntre stalinism si nazism, au ieșit scntei. Ce eminențe cenușii ați cunoscut n exil?
-ntre cei care fceau ceva pentru exilați n zona Koln era Alexandru Șuga, un legionar. El organiza aniversrile importante: Unirea Principatelor, diverse comemorri, demonstrații anticomuniste. Era socotit un bun cunoscator al vieții din Germania. Fugise acolo imediat dup cderea guvernului legionar din 1941, cu trenurile organizate de Berlin. Ei bine, acest om mi spunea, n 1985, c “imperiul sovietic va cdea”. Sigur, circulau zvonuri, erau carti, dar totul ni se parea o fantezie. Atunci domnul Șuga mi-a spus c știe ce știe de la serviciile secrete elvețiene, dar avea legaturi si cu serviciile secrete germane. Erau oameni care traiser n estul Europei și puteau furniza informații interesante. “Cei de la KGB au fcut primele liste de 250 miliardari dup prbușirea imperiusui sovietic”. Vznd acum n ce fel au aprut oligarhii, mi se pare perfect adevrat ce mi-a spus Șuga. n 1985, serviciile secrete stabileau deja listele cu oligarhi.
-Cum v-ați organizat lupta in exil?
-Congresul Mondial Romanesc s-a format oficial ca o federație a romnilor din exil, in 1988.
-Aveați vreo legtura cu Ion Rațiu?
-Nu. Uniunea Mondial a Romnilor Liberi a fost creat de Rațiu, la Geneva.
Printre condițiile puse de el a fost “Fr legionari”. Or “Fr legionari”, nsemna s ai n sal 10 oameni. Așa erau relațiile. Congresul Mondial Romnesc a fost foarte permisiv. Pantazi a vrut așa, iar eu am vrut o organizație care sa-i reprezinte pe romnii anticomuniști. Congresul a luat ființ n 1988, la Paris, n 1987, la inițiativa mea, pe strada Jean de Beauvais, unde era sediul biserici Romano-Catolice din Paris, s-a stabilit locul de adunare a romnilor din capitala Frantei, unde au venit Comniciu, fost legionar trecut la țaraniști, Ion Rațiu, Doru Novacovici, Tudor Bompa, devenit apoi președinte al Congresului Mondial Romnesc. naintea congresului, și face apariția un personaj care s-a prezentat drept “profesorul Martinescu”. Avea o faț mai mult de securist, dect de profesor. El ne-a povestit cum a ajuns in RFG pe aeroportul din Berlin, cum a srit niște obstacole. Prea incredibil. A venit ținta la mine: auzise c sunt un bun organizator, c aș fi un lider. Aflnd c mergem la Paris, m-a ntrebat dac poate clatori cu mine cu masina. Am acceptat. Mai erau cu mine soția, Andrei Makarov, un lupttor din Bucovina. Am ajuns la Paris. ncepea adunarea.
-Cam cti romni strnseser?
-Cam 150 de persoane. Cei mai reprezentativi, care doreau s ne organizam si s ne opunem solidari la tot ce fceau comuniștii si agenții. Rațiu avea o atitudine destul de “constipata”, nu-i convenea ce se intampla. Nu dorea o asemenea organizație, fiindc se crease deja Uniunea Mondiala a Romnilor Liberi, iar el considera ca e suficient. Noi voiam o federație care s cuprind organizații, formații, nu numai indivizi, s-i dam aspect de mișcare național. Așa s-a fcut in 1988: 66 de organizații politice, culturale, religioase din Europa, America de Nord și Australia. O federație nu este organizație! Rațiu nu voia sau se fcea c nu ntelege. n mijlocul acestei adunri, cere cuvntul Martinescu. Se aseaz n genunchi n fața slii, spre stupefacția privitorilor, și cere s pstrm un moment de reculegere și de rugaciune pentru cei trei martiri ai neamului romnesc: Iuliu Maniu, Maresalul Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu. Eu stiam ce va spune, dar inima lui Rațiu se fcuse ct un purice. Acesta era foarte prudent, și nu era cotat, n exil, ca un om de dreapta. Era considerat liberal, se știa c a fost nepotul lui Viorel Tilea de la Londra și l bnuiam de cochetrie cu masoneria. N-aveam dovezi, dar știam c nu-i de-al nostru, nu-i ca noi.
Moment de reculegere pentru Corneliu Codreanu

-n exil, toat lumea bnuia pe toat lumea. Nu-l banuiați pe Ion Rațiu de cochetrie cu securitatea, așa cum am auzit?
-Mulți l bnuiau. Cnd Martinescu a propus sa ne rugam pentru cei trei martiri ai neamului romnesc, mulți au fost contrariați: cnd au auzit de Maresal, multora din sala nu le-a plcut. S ne rugam pentru Iuliu Maniu era o propunere acceptata mai ușor, mai ales c erau pe acolo si ctiva țrniști. Dar a urmat lovitura de ciocan: “s ne rugm pentru Corneliu Zelea Codreanu”. La care Rațiu a albit, n-a mai putut s scoata o vorb.
– Dar chiar erau toți trei niște martiri. De ce s albeasc?
-Era vorba nu de o estimare istorica corect, ci de un limbaj politic corect. Iar punerea celor trei martiri alturi pentru un moment de reculegere, nu le-a premis nici lichelelor din sal s riposteze.
-Este semnificativ faptul c nici unul din acesși martiri nu a avut parte mcar de un mormnt.
– Ca dovad c sunt martiri…Eu am fost la Pitești și am propus realizarea unei plci comemorative cu cei omorți acolo, pentru a spla mcar o parte din rușinea c acolo nu exist un monument al Mareșalului, iar strada unde s-a nscut și a trit Ion Antonescu, se chiam Strada Zmeurei! Așa ne cinstim martirii!
S-a pstrat momentul de reculegere pe stupoarea lsat n sal și nimeni nu știa cum s reacționeze. S-au gngurit cteva lucruri și adunarea și-a reluat lucrrile. La sfrșitul adunrii, acelasi Martinescu vine la mine: “Domnu’ doctor vreau s vorbesc cu dumneavoastr ceva pentru c sunteți fermentul acestei dorințe de coagulare a exilului romnesc”. El a fcut un test n adunare. A vrut s vad cum organizez lucrurile. Adusesem oamenii, deși nu eram o personalitate, dar nimeni nu putea nega bunele mele intenții. ”Trebuie s reflectați la un scenariu pe care vi-l prezint. In curnd vor avea loc n țara mari mișcari, iar exilul trebuie s organizeze la granița Ungariei cu Romnia o mare demonstrație anti-Ceaușescu”.
”Noi suntem n legtur cu cercuri ale Securitații”

-Exact ce avea s fac Ion Rațiu.
-Da. ”Domnu’ profesor, poate noi ne-om duce, pentru c suntem suficient de patrioți, dar cum ne vor lsa s trecem attea țari și ce va face Ungaria cnd vom lansa o asemenea demonstrație la frontierele ei?”. ”Ne ocupm noi…” ”S zicem ca v ocupați, dar ce certitudini avem c se ntampla ceva in ara? Va fi un efort financiar mare și un risc sporit”. ”n același timp n mai multe orașe vor fi mari demonstrații”. Era Decembrie 1987-am venit pe zapada de la Paris.
”Noi suntem n strnsa legtur cu cercuri ale securitții”, ale armatei si chiar ale Partidului Comunist Romn. n țar se aprinde flacra, n timp ce dumneavoastr demonstrați la granița cu Ungaria. Acțiunile trebuie conjugate, pentru a arta ca romnii din țara și cei din strinatate s-au saturat de regimul Ceaușescu”. Scenariul mi s-a prut extraordinar. Era ceva fabulos, incredibil și m-am confesat lui Doru Novacovici. Aveam relații foarte bune cu el. Lucrase la Spitalul Brncovenesc ca inginer,dup ce a facut detenție politic. El a renovat Spitalul Bncovenesc dupa ce l-a demolat Ceaușescu.
El nu știa cine era Martinescu, un nume de nprumut. ”M dpșeste, e costumul prea mare,dar voi vorbi cu cei de la serviciile secrete franceze. Am s te sun la o cabina telefonica”. Securitatea venise deja la mama și la sora mea, le ameninta ca se știe unde sunt si cum uneltesc eu contra Romniei. Securistii știau exact unde stteam, la un hotel periferic din Paris. ”Franțujii mi-au spus c acest individ ori e nebun, ori Securitatea și cei care conduc la București pregtesc rsturnarea lui Ceaușescu. Stm cu ochii pe el”. Așa s-a terminat episodul Martinescu.
-Pna cnd nsusi Mitterrand a fcut campanie n URSS pentru nlturarea lui Ceaușescu de la care primise bani grei n campania electoral prezidențial…
Exact. Prin urmare, episodul Martinescu aduce o dovada peremptorie, nu suplimentat, ca oameni, nu din nalte structuri ale complotului care a organizat apoi asa-zisa revoluție, dar oameni de la periferia complotului erau implicați ntr-o mrsavie care se pregtea. A fost-n-a fost complot n Decembrie 1989? Cum auzim la televizor. Este o copilarie. Fr ndoial c ei au pregtit ani de zile aceast spontana porcrie, iar pe Tokes nimeni nu-l crede c nu era racolat, nafara de copii și de oligofreni. El a fcut totul pentru incitarea serviciilor secrete, a lojilor masonice. Cazul Martinescu este un nou argument foarte clar pentru mine ca a fost un complot n Decembrie.

A consemnat Viorel Patrichi – IonCoja.ro

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *