Romni, treziti-va! Intr-o lume bezmetic, aurul este valoarea suprema! Jos labele de pe aurul Romniei!

Din 2005, Romnia nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zcmintele sunt epuizate. Totui,opt firme strineau primit licene de exploatare n zonele “epuizate”, care s-au dovedit a fi foarte bogate: conin aur n valoare de 54 de miliarde de euro. Explicaia:“Au avut hrile geologice ale statului romn”,

ne-a spus dr. ing. Florea Neagu

Zcmintele de aur din Romnia, majoritatea situate n“patrulaterul aurului”– adic perimetrul Baia de Cri, Scrmb, Zlatna i Baia de Arie, din Munii Apuseni – dar i n Maramure, sunt exploatate, cu eficien, de foarte mult timp.

“Pe timpul lui Ceauescuse scoteau ntre 14 i 20 de tone de aur pe an.Dar, dup 1990, extracia a sczut dramatic,iar n 2005, minele au fost sigilate.Oficial s-a spus c sunt epuizate”,

a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectri Miniere, omul care a proiectat i realizat mine de aur n “patrulaterul aurului”.

Uneveniment interesants-a petrecut n anul 2000, cndBanca Naional a refuzat s mai cumpere aur de la minele romnetipe motiv c nu poate avea o rezerv mai mare de metal preios dect 15% din tot ce nseamn rezerv valutar.Cum aceste mine nu aveau voie s vnd metalul extras dect Bncii Naionale, au dat, cum era de ateptat, faliment.Dac vechile firme romneti care se ocupau de metalul preios au disprut, n locul lor au venit, n mod ciudat,opt companii strinecare au cerut n concesiune parcele pentru prospeciunea i exploatarea zcmintelor de aur, tocmai de unde acestea ”se terminaser”.

250 de tone, doar la Roia Montan

Potrivit declaraiilor fcute pentru DailyBusiness. ro de reprezentanii firmei Gabriel Resources,la Roia Montan s-a gsit un zcmnt de aur n valoare de 11 miliarde de dolari, adic de aproximativ250 de tonede metal preios.De asemenea, firma Carpatian Gold a gsit la mina Barza, n Munii Zarandului,nchis pentru c “nu mai era rentabil”,unzcmnt de aurn valoare de12 miliarde de dolari! Recent, tefan Marincea, preedintele Institutului Geologic Romn, a declarat c n ara noastrmai sunt zcminte n valoare de cel puin 54 de miliarde de dolari.Interesant este i faptul ctoate firmele strine au mersla“punct ochit – punct lovit”,adicau obinut licene de prospeciuni i exploatare exact pe zonele cele mai bogate… Cum?

«nc este mult aur n subteran»

“Firmele strine nu au descoperit nimic, datele aparin colii de geologie din Romnia. Am fost directorul Institutului de Proiectri Miniere i am realizat mine de aur n Apuseni. Scoteam iproducii de 40 de kilograme de aur pe ton de minereu, ceea ce este foarte mult.Pot s spun c nceste mult aur n subteran, dar nu tiu de ce nu le exploateaz direct statul.Pe vremea mea,informaiile aveau caracter secret,dar acum le are toat lumea. Firmele strine «au gsit» metale preioase n Romnia consultnd hrile geologice realizate pe vremea lui Ceauescu. Acum,statul, prin reprezentanii si, a tiut perfect ce d n concesie”,

ne-a spus dr. ing. Neagu.

Prima hart a «bogiilor» romneti dateaz din 1925

n 1925, n Romnia s-a realizat o baz solid de date privind toate zcmintele naionale. coala romneasc de prospeciuni geologice a crescut constant.

Zcmintele din ar au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialiti i nregistrate pe “profile”, adic seciuni desenate ale ariilor prospectate geologic. n 1968, toate aceste date au fost nregistrate i ntr-un calculator adus de la americani i instalat ntr-unul din sediile ntreprinderii de Prospeciuni i Foraje “Geofizica”, n strada Biserica Amzei din Bucureti. n 1971, cei de la prospeciuni au mai cumprat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat n altsediu, n strada Coralilordin Capital,unde se gseau i profile geologice realizate n toat ara. Pe baza acestor informaii, Ceauescu fcuse un plan de extracie pn n anul 2050.Dup 1990, n imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevrul.

Ulterior, imobilul a fost cumprat de omul de afaceriOvidiu Tender, care desfoar activiti n domeniul prospeciunilor geologice etc. n fine, n 1992 a izbucnit un scandal n sediul din Coralilor:dispruser toate profilele geologice.Una dintre persoanele care au lucrat n institut ne-a spus c

preul vnzrii documentaiei secrete a fost de 10.000 de dolari…

Privatizarea rezervelor este inut «la secret»

Am cerut Ageniei Naionale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licenele primite de firmele strine pentru exploatarea aurului pe teritoriul Romniei. Rspuns:

“Informaiile solicitate nu se ncadreaz n categoria informaiilor de interes public. (…) Sunt documentaii care fac parte din categoria informaiilor clasificate”.

Iat ce scrie n Constituia Romniei, art. 136: “Bogiile de interes public ale subsolului, spaiul aerian, apele cu potenial energetic valorificabil, de interes naional, plajele, marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice i ale platoului continental, precum i alte bunuri stabilite de legea organic fac obiectul exclusiv al proprietii publice”. Iat ce spune Legea 544/2001: “Accesul liber i nengrdit al persoanei la orice informaii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaiilor dintre persoane i autoritile publice, n conformitate cu Constituia Romniei”.

Datorie extern, 92,1 miliarde €

n decembrie 1989, Romnia nu mai avea nici o datorie extern. De atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform datelor Bncii Naionale, publicate cu patru luni n urm,ara noastr a acumulat, n ultimii 20 de ani, o datorie extern de 92,1 miliarde de euro.

Record pentru preul aurului

Aurul a nregistrat un maxim istoric de 1.505,4 dolari pe uncie

(n.r.-unitate de msur egal cu 35 de grame) miercuri, fiind tranzacionat la 1.502,96 dolari, fa de 1.493,9 cu ct fusese vndut mari. Economitii apreciaz c preul aurului a crescut cu 5% n aprilie, iar trendul ar putea continua,

metalele preioase fiind considerate un plasament ferit de riscuri.

Dezvluiri Libertatea

Secretele zcmintelor de aur, vndute pe 10.000 de dolari

22 Aprilie 2011

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/dezvaluiri-libertatea-secretele-zacamintelor-de-aur-vandute-pe-10-000-de-dolari-332016.html

============================

Profesorul Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureti, unul dintre cei mai cunoscui geologi romni specializai pe zcminte de aur

======================

Un studiu recent asupra exploatrii zcmintelor de aur din Romnia arat c suntem n elita mondial a metalelor preioase. “Ocupm locul cinci n lume la extracie, n decursul istoriei”, ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureti, autorul cercetrii.Cu toate acestea, Romnia mai are 6.000 de tone de aur n zcminte.Ct nseamn asta? Dac ne raportm la cursul BNR de vinerea trecut, cnd un gram de aur a fost 180 de lei,valoarea total a zcminteloreste de aproximativ250 de miliarde de euro!i aceasta n condiiile n care poporul romn se lupt cu srcia i cu nesigurana locurilor de munc.

Mineritul aurului pe teritoriul Romniei este o tradiie multimilenar. Cele mai vechi podoabe de aur gsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeul Slaj i aparin epocii pietrei, adic au o vechime de 6.000 de ani. nc de atunci, strmoii notri cunoteau metalurgia aurului.

Suntem pe locul cinci n lume

“Din strvechime pn acum, din Carpaii Romniei s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plaseaz pe locul cinci n lume, dup Africa de Sud, Canada, Statele Unite i Australia. Dup cum se vede n grafice, cea mai mare parte a fost folosit de altcineva dect poporul romn. Vestea bun este ns c mai avem, n sediment, de trei ori ct s-a exploatat pn acum, adic vreo 6.000 de tone. Rmne de vzut cum vor fi folosite. Deocamdat, pe noi, pe specialiti, nu ne ntreab nimeni nimic”,

ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscui geologi romni specializai pe zcminte de aur.

«ara noastr primete prea puin pentru zcmintele pe care le concesioneaz»

Conform Legii minelor, modificat n 2009, Romnia primete din partea companiilor care exploateaz bunurile subterane o redeven de doar 4% din tot ce se extrage . Adic,dac se ctig 100 de milioane de euro din extracia aurului, statul ncaseaz 4 milioane, iar restul merge la firma care exploateaz mina.

“Eu cred caceste redevene sunt n defavoarea rii noastre,care primete prea puin pentru zcmintele pe care le concesioneaz. Sigur c investitorul trebuie s ctige, dar o afacere trebuie s fie reciproc avantajoas, adic trebuie s ctige i Romnia, sau Romnia n primul rnd, pentru c este proprietarul”,

ne-a spus prof. Gheorghe Popescu.
De menionat este faptul c n Africa de Sud redevena pentru aur este de 20%.

Exclusiv
Avem 6.000 de tone de aur, adic 250 de miliarde de euro!
Sorin Golea 14 Noiembrie 2011,
http://www.libertatea.ro/detalii/articol/Avem-6-000-de-tone-de-aur-adica-250-de-miliarde-de-euro-364785.html

 

Post scriptum. Periodic, domnul academician Florin Constantiniu ne pune n faț oglinda pentru a vedea cu ochii noștri n ce hal am ajuns. Este neierttor domnul academician cu defectele și tarele poporului romn. Ca n vechiul adagiu qui bene amat, bene castigat! Este ns evident pentru oricine rolul malefic și decisiv jucat de Mugur Isrescu n prbușirea Țrii și a Poporului sub toate aspectele. Mai sunt cteva nume pe care nu le poți evita cnd faci inventarul trdtorilor de Neam. ntrebare pentru dl istoric și academician Florin Constantiniu: n afara poporului romn, luat la grmad, nu exist și vinovați care pot fi identificați n persoan? Nu cumva unul dintre ei este și academicianul Mugur Isrescu, coleg de cupol cu domnul Constantiniu?! Exist vreun text al marelui istoric n care este pomenit Mugur Isrescu și alții, eiusdem farinae, cu acuzațiile pe care le merit?! Dup știința mea domnul Constantiniu evit s dea nume, numele vinovaților, și o ține una și bun, c poporul romn este vinovat, fiii de țrani, niște neamuri proaste, care s-au simțit liberi la furat dup 1990 și n-au scpat ocazia… Dar poate c m nșel! Drept care m adresez cititorilor acestui site, poate m ajut ei s gsesc textele n care domnul academician Constantiniu i pune la punct pe alde Isrescu, Emil Constantinescu, Bsescu, Iliescu etc! Le pune oglinda n fața ochilor, neierttor și lucid, așa cum ne-o pune nou, romnilor anonimi și vinovați de tot dezastrul!

sursa: Ion Coja

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *