7 chestii pe care le-am văzut eu la răscoala veselă din ianuarie 2012

1. Revoluționarii de Facebook
Foarte mulți oameni au protestat extrem de vehement și plin de sentimente pe facebook. Stând la căldurică și sorbind ceiuț ca să-și păstreze spiritul revoluționar înfierbântat. M-a uimit foarte tare cum pot niște oameni să fie în așa hal de înflăcărați și, cu toate acestea, să nu-și miște curul în stradă. Cred destul de tare într-o chestie încât să fac spume la gură și să mă cert ore în șir pe net cu oamenii nepăsători din cauza cărora nu merge bine țara asta, dar mi-e silă să mă duc până la Universitate, că e frig și întuneric.

Românul are principii puternice, în care crede cu tărie și pe care și le apără cu sălbăticie, atât timp cât apărarea asta nu necesită depunerea de vreun efort real. Dar revoluția a strâns sute de mii de like-uri pe Facebook. Și toată lumea știe că like-urile sunt extrem de importante.

2. Fiecare protestarar urlă în treaba lui
Și foarte mulți care s-au dus acolo, au confundat protestul cu duhul lămpii. Fiecare cerea în treaba lui ce-l durea pe el. Era chiar unu’ cu „Legalise Marijuana”

Și na, clasicii terminați cu Roșia Montană de care s-a săturat tot universul.

Unii s-au uitat la prea mult la Lord of the Rings și vor Monarhie Constituțională. Că na, asta ar rezolva problemele țării: să-i spun eu maiestate lui Radu „the dude” Duda.

Mă mir că n-a fost unu’ care să protesteze că vrea o sacoșă de bani și un penis de 20 de cm.

Unii voiau „muie steaua”. Habar n-aveam că șomerul de peluză, care crapă semințe la derby are păreri politice. Giboni care au venit să-l susțină pe „Calafat” aruncând cu pietre în chestii.

Iar unii vor doar telefoane. NE-AM SĂTURAT DE TÂLHARII DE LA GUVERARE! JOS HOȚII! Apropo, nu-s jandarmii pe felie, hai să furăm și noi niște telefoane.

3. Hipsterii șomeri au găsit cum să se simtă social relevați
Am văzut și hipsteri care se jucau pe acolo de-a revoluția, ca să fie „implicați politic, gen”. Își luaseră fulărașele de hipsteri și-și făceau poze unii la alții, să pună pe Facebook dovada că ei trăiesc periculos. În mintea lor netedă se simțeau aproape ca la 1989.

Diferența principală e că în ăia de la 1989 se trăgea cu gloanțe adevărate, și în caz că nu le ieșea treaba cu revoluția ar fi fost împușcați toți cu tot cu familiile lor până la rude de gradul 3. Dar na, în rest, a fost fix același lucru ca în 2012. Și eu trăgeam cu cornete și aveam impresia că-s în război. Dar eu făceam asta la 7 ani. Hipsterii doar o ardeau retardat. Revoluționarii lu’ pește. Bine că era Controlul aproape, să poată bea un Grolsh din când în când.

Și evident, hipsterul s-a născut copywriter. Foarte mulți au venit să-și arate pancartele lor istețe, cu rimă și desene de pe 9gag. Poate îi observă Naumovici pe acolo, e impresionat până se cacă pe el și îi pune să scrie următoarea reclamă cu barbă-de-cur și față-pătrată la Maximia.

4. Politicieni care cred că dacă țipăm în aceeași direcție suntem prieteni
Mi-a plăcut cum, pe sistemul „poate dușmanul dușmanului meu vrea să-mi sugă pula”, o grămadă de papagali gen Orban, Lis sau Irinel Columbeanu s-au dus și ei în mulțime, să se dea bine pe lângă popor. „Daa, și noi îl urâm pe Băsescu ca și voi! Ce prieteni buni suntem cu toții, apropo, nu mă votați?”. Mă bucur că și-au luat muile pe care le meritau pentru tentativa asta jenantă de a o face pe simpaticii.

5. Boierii formatori de opinie
M-a uimit cum boieri ca Dinescu și Mihaiu, care o ard grețos de aristocrat în viața lor de zi cu zi, lipsită de griji și probleme, au avut tupeul să vină la televizor și să ne explice cât de grea e viața în România și care sunt problemele cetățeanului de rând. Cetățeanul de rând nu are probleme de genul „Furnizorul meu obișnuit de icre de sturion a fost răcit și a trebuit să cumpăr de la altcineva icre de sturion. Evident au fost mai scumpe și mai proaste.”. Să se mute într-o garsonieră în Vitan și să trăiască din 14 milioane pe lună un an. Dup-aia să-mi explice mie la televizor cum se simte românul, de ce se simte așa, și ce îi lipsește lui.

Eu cred că câștig de 10 ori mai puțin decât fiecare dintre ei și m-aș simți ultimul ipocrit să spun că viața mea în țara asta e de căcat. E ok. Nu răcnesc de fericire dar mă descurc. Și să vorbesc în numele altora, și nu doar al meu, n-aș putea absolut deloc. M-aș simți un cârnat cu ifose de formator de opinie dacă aș face asta.

6. Răscoala răzgândiților
M-a mirat și că, după față, protestatarii vehemenți de zilele trecute semănau extrem de tare cu protestatarii vehemenți de la referendum de acum 2 ani care au ieșit să țipe că Băsescu e om bun care ține țara în spate și e strigător la cer să fie suspendat. Exact aceiași fraieri care l-au votat de două ori au ieșit acum să urle „jos Băsescu”. Acum, orice redus o să spună: „da, coaie, că io-s om pasional. Mi-a plăcut determinarea lui Băsescu. Cum vorbea el despre stârpit mafioți și moguli. L-am crezut. Asta e, m-am răzgândit de atunci.”.

Nu-mi place cuvântul „răzgândi”. Asta înseamnă că ai gândit-o o dată, ai gândit-o prost, și ai fost nevoit să o gândești încă o dată. Că la prima tură te-ai aruncat în gândire ca proasta la pulă, fără să analizezi clar ce faci. Mai exact, răzgânditul e pentru reduși mintal. Oamenii normali nu se răzgândesc. O gândesc bine din prima.

7. Nimeni nu știe pasul următor
Și pe final. Pentru că știu genul de comentatori care respiră pe gură și abia așteaptă să mă facă băsist, pdl-ist și alte chestii. Nu am votat niciodată cu Băsescu. Consider că ar trebui să își plimbe hoitul de la Cotroceni și să-și ia și tot guvernul PDL cu el.

În același timp, consider că răscoala asta din ultima săptămână a fost o poponărie jenantă și inutilă, făcută de oameni care văd problema, n-au nici o idee cum ar arăta o soluție și s-au pus să țipe că stau în căcat, dar n-au nici o idee cum să iasă sau cine ar trebui să îi scoată.

Bun, să presupunem că pleacă toată guverarea PDL, în frunte cu Băsescu pe o insulă pustie și scăpăm definitiv de ei. Care-i pasul următor?

Pentru că pe mine o țară condusă de ceata lui Crin Antonescu sau de gașca glumeață a lui Ponta mă încântă la fel de mult ca și dictatura lui Băsescu. Mai țineți minte alianța portocalie? Și cum 2 ani de zile n-au făcut nimic decât să-și pună bețe în roate unii la alții cum au ajuns la guvernare? Doar nu credeți că USL-ul o să fie mai armonios.

Și acuma corul oligofrenilor: „Herp derp, n-are cum să fie mai rău!”. Ba are cum să fie mai rău. Mereu are cum. Are cum să fie și mai bine. Dar cel mai probabil o să fie exact la fel.

Și iarăși corul oligofrenilor: „Hurr, durr, măcar noi încercăm să facem ceva!”. Aici nu e serbarea de clasa a 7-a, în care și prostul clasei ia mențiune. În viața reală se pune doar cînd ai făcut ceva, nu și încercatul.

Și chiar dacă pică guvernul și/sau Băsescu, asta nu e „făcut ceva”. Făcut ceva e dacă, drept urmare a răscoalei dubioase din 2012, în 2014 situația în țară o să fie mult mai bună. Că dacă pleacă ăștia și în rest toate-s la fel, se cheamă labă-n cerc, nu „făcut ceva”.

sursa: piticigratis.ro

comentariul meu: mișto scris, amuzant ca de obicei. Și, cum nu am timp sa scriu acelasi lucru (nu zic – ca sa o fac mai bine !), iau de la tipu asta articolu.

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *