Ajutorul providențial dat Poloniei de către România – în cel de-al doilea război mondial

mentar

     

Intre zvastica germana si steaua rosie sovietica - Documentar
Inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial s-a repercutat in tara noastra printr-un act de o neasemuita demnitate. Incoltiti de armatele germane si sovietice, peste 100.000 de soldati si civili polonezi au fost adapostiti intre granitele regatului romanesc. Guvernul a primit atunci in pastrare si intreg tezaurul tarii cotropite, pe care l-a protejat cu sfintenie in anii ce au urmat.

Acesta este un episod rar amintit, dar crucial prin semnificatia lui pentru statul polonez, a carui granita in anii interbelici ajungea pana in nordul Regatului Romaniei.

Inca de la sfarsitul Primului Razboi Mondial intre cele doua tari a existat o buna intelegere, tinand cont ca au antagonizat noua putere bolsevica de la Moscova prin actiunile decisive ce au avut ca finalitate stavilirea raspandirii comunismului pe continentul european.

O prietenie consolidata

Dupa ce polonezii au invins armatele bolsevice in batalia pentru Varsovia, cunoscuta si ca “Miracolul de pe Vistula”, iar romanii au ocupat Budapesta si au rasturnat regimul comunist al lui Bela Kun, diplomatii au depus eforturi pentru intarirea pozitiei fata de Kremlin prin cultivarea intre cele doua state a unor bune relatii de vecinatate.

Regatul Romaniei a sprijinit atunci eforturile poloneze de razboi, permitand trecerea trupelor, precum si aprovizionarea lor si din pricina agresiunilor sovietice de-a lungul noii granite romanesti care se formase odata cu unirea Basarabiei si care nu era recunoscuta de bolsevici.

Incheierea conflictului polonez in 1921 cu Rusia Sovietica aduce cu sine semnarea primului tratat de alianta cu Romania in care era specificata obligatia interventiei militare in cazul unei agresiuni la granitele estice. Cativa ani mai tarziu, in 1926, un nou tratat este incheiat prin care cele doua state isi asigurau ajutor militar in cazul oricarei actiuni militare inamice.

Aliante si tratate semnate de guvernul polonez

Desi aceste relatii s-au racit in urmatorii ani, presiunea germana a facut ca ele sa se innoade mai mult ca oricand, polonezii cautand sa-si asigure frontierele in iminenta unui atac.

In 1939 Polonia si Franta se angajeaza sa se ajute reciproc in cazul unui atac din partea celui de-Al Treilea Reich, iar cu cateva zile inaintea inceperii invaziei germane, pe 25 august se incheie o intelegere si cu Regatul Unit. In prealabil se semnase un pact de neagresiune si cu Uniunea Sovietica.

Incepe razboiul

Pe 1 septembrie trupele germane, dar si slovace ataca Polonia, iar in urma bataliei de la Bzura intreaga parte de vest a tarii cade sub steagul Reich-ului. Polonezii au inceput sa se retraga inspre sud-vest, aproape de granita cu tara noastra, unde terenul avantaja operatiunile de aparare si unde urmau sa continue lupta.

Ajutorul militar romanesc a fost refuzat, maresalul Ridz-Smigly preferand ca armata poloneza sa fie aprovizionata constant prin regiunea Bucovinei si Maramuresului prin legaturile cu portul Constanta si sa reziste pe propriile forte ofensivei germane, pana cand trupele franco-engleze ar fi urmat sa inceapa campania in vestul continentului.

Invazia sovietica

Lovitura de gratie a fost data de Uniunea Sovietica care a invadat Polonia pe 17 septembrie 1939 sub pretextul ca situatia din tara sa vecina ar fi amenintat integritatea securitatii statului sovietic. Maresalul Edward Ridz-Smigly este nevoit sa ordone retragerea in Romania si Ungaria si mai cere sa se evite contactul cu sovieticii.

Principalul obiectiv era acum regruparea pentru a lupta in alta zi. Toate unitatile militare poloneze, insumand aproape doua zeci de divizii, au fost nevoite sa paraseasca si aceasta ultima reduta, alaturi de un numar impresionant de civili. In seara de 17 septembrie si dimineata de 18 septembrie, marele cartier general, alaturi de guvernul polonez trec in tara noastra.

Capul de pod romanesc

Astfel a inceput un exod care a angrenat peste 100.000 de oameni. Zeci de mii de refugiati au trecut granita, Regatul Romaniei asumandu-si si responsabilitatea financiara datorata acomodarii trupelor si cetatenilor polonezi.

Forte importante ale armatei poloneze s-au refugiat in Franta si Marea Britanie prin vasele puse la dispozitie in Constanta, contribuind la reformarea armatei poloneze, recunoscandu-se apoi valoarea si importanta ei in efortul concentrat al Aliatilor impotriva celui de-Al Treilea Reich.

Adapostirea tezaurului

In afara de acest lucru o buna parte a tezaurului polonez, aproape 88 de tone, a fost transportat pe un vas comercial pentru a fi preluat si tinut in siguranta in Occident pana la sfarsitul razboiului. Pana la Bosfor vasul a fost escortat de nave militare romanesti, pentru a impiedica un eventual atac al submarinelor sovietice.

Mai ramasesera inca trei tone ce au fost depozitate la Manastirea Tismana si care au fost inapoiate Poloniei, la 17 septembrie 1947.

Pentru incredibila sustinere primita intr-un moment negru moment al istoriei lor, ambasada polona a multumit oficial intregii noastre tari, pe 20 septembrie 1939, pentru ospitalitatea si generozitatea de care am dat dovada.

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *