ACTA – tratatul care ar putea schimba fundamental lumea în care trăim

scris de Av Rapcea Mihai

Ținuta profesională a acestui site (ADSA.RO) precum și ambianța intelectuală a tematicii abordate mă obligă la o redactare pretențioasă, mai cizelată aș spune, a materialelor pe care urmăresc să le public pe ADSA.ro. Asta îmi cam taie din avânt și spontaneitate – deși acestea sunt principalele mele atuuri atât în profesia de avocat, cât și în articolele pe care le scriu.

Astăzi doresc să abordez un subiect extrem de “fierbinte” în blogosferă: restrângerea libertății de a folosi produse contrafăcute – în special prin intermediul internetului.

Cu toții am auzit de faptul că reprezentanții României au semnat ACTA ( Anti-Counterfeiting Trade Agreement), pe românește Acordul comercial de combatere a contrafacerii. Acest tratat comercial este considerat ca find un  răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”.

   De ce este atât de important acest tratat ? Pentru că dorește să dea naștere unui fel de Interpol al drepturilor de autor, cu tot ce înseamnă asta (autoritate supra-națională în domeniu, modalități efective de implementare a măsurilor de control și sancționare, etc.).

Ideea nu este nouă. Marile companii multinaționale, deținătoarele de brevete și mărci (cu cifre e afaceri mai mari decât Produsul Intern Brut al unor țări de talie medie) au pierderi uriașe datorită comerțului cu bunuri contrafăcute și lipsei eficiente a unei protecții a drepturilor de autor.

A intrat deja în obișnuința noastră a tuturor, să ne cumpărăm lucruri “de firmă” (haine, ceasuri, etc.) în vacanțele din Turcia.

China  copiază orice, indiferent cât de avansat tehnologic este acel produs (vezi cazul magazinului Apple – clonat integral – cu produse chinezești !). Singurele lucruri chinezești  care ajung la noi și nu sunt copiate/clonate după patente occidentale – se pare că sunt pisicuțele de plastic, purtătoare de noroc, care dau din lăbuța stângă, și broaștele de bronz cu monezi în gură… halal influență culturală !

În materie de tehnologie informatică, mă întreb oare câți dintre noi nu am decodat măcar odată “la băieți” un telefon mobil, sau am folosit un sistem de operare windows sau programe “crăcuite” (cuvânt care a intrat deja în bagajul de neologisme al limbii române !) !?

Mai cumpără cineva ultimele CD-uri cu hit-urile în vogă, scoase de mamuții corporatiști – din categoria Sony Music, când le poți dowloada direct pe telefon, laptop sau, MP3 player de pe net ?

La fel stau lucrurile și cu filmele, acele producții de zeci de milioane de dolari. Ne-am cumpărat cu toții plasme imense, cu sloturi usb sau Sdcard, mai nou televizoarele se pot conecta și direct la internet, de unde downloadăm ultimele noutăți în materie de filme – multe care nici măcar nu au apucat să apară la cinematograful din orașul în care locuim !

Ne-am obișnuit să nu dăm bani pe distracție (muzică și filme), și mai nou, pe cultură (fenomenul bibliotecilor virtuale explodând în ultima vreme). Totul de pe internet !

În fața acestui nou tip de consumatorism, producătorii, autorii și deținătorii de mărci înregistrează pierderi uriașe – în vreme ce state întregi își datorează avântul economic fără precedent pirateriei și contrafacerii de produse.

Dintr-o perspectivă istorică, asistăm la un nou tip de confruntare dintre “lumea civilizată” – producătoare de valori, capabilă de cercetare, inovație și avans tehnologic și “sălbaticii” care fură scânteia prometeică a civilizației – și trăiesc gratis de pe urma ei.

ACTA ar putea schimba la modul fundamental lumea – așa cum o știm. Evoluția tehnologică, ritmul din ce în ce mai trepidant al vieții de zi cu zi, dislocarea forței de muncă autohtone în cele 4 zări – la care se adaugă criza profundă a societății – economică, politică și chiar identitară, au creat o stare de dezechilibru și nesiguranță la nivel global. Paradigmele specifice fiecărei culturi sau popor s-au topit în acel meltpotting proorocit de Alvin Toffler, cu consecința pierderii oricărui tip de rezistență comunitară în fața unor schimbări radicale – a lumii zilei de mâine.

Dacă ACTA va fi pusă în aplicare așa cum doresc multinaționalele care o impun din umbra guvernelor marionetă, probabil că în câțiva ani vom folosi cu toții sisteme de operare linux, pentru că nu ne vom putea permite riscul de a fi prinși cu sisteme Windows crăcuite, ne vom întoarce la teneșii de Drăgășani, mai accesibili decât originalii Puma sau Adidas, vom vedea mult mai puține genți Louis Vuitton pe stradă, însă vom ști cu certitudine că sunt originale.

Vom plăti prețul curiozității vizionării unui film nou, iar mulți se vor întoarce la oferta imbecilizantă a posturilor TV, la care renunțaseră în favoarea libertății de informații și creație audio video – de pe internet.

Lumea de după ACTA va fi o lume sumbră, în care plătești pentru orice. ACTA este doar o mică piesă dintr-un puzzle atent gândit de către arhitecții viitorului lumii. Trebuie privită din perspectiva unei dinamici legislative tot mai restrictivă și opresivă la adresa drepturilor individului. Statele se află în plin proces de cedare a suveranității către structuri regionale, continentale sau chiar planetare. Sub pretextul luptei împotriva terorismului, cetățenii acceptă pierderea intimității, măsuri de control și urmărire fără precedent în istorie.

Avântul tehnologic folosit în direcția controlului total, oferă unui grup restrâns de indivizi posibilitatea creerii unui sistem social, cultural, juridic și economic care să impună un control cvasi-total asupra vieții oamenilor de pe întraga planetă.

Se fac pași mici, dar siguri către implementarea unei guvernări electronice (a se vedea platforma E-Romania), reducerea și în final abolirea folosirii în tranzacții a banilor fizici, în favoarea tranzacțiilor exclusiv electronice.

Dincolo de beneficiile confortului oferit de aceste tehnologii, rămâne totuși temerea ca acest sistem să nu conducă Umanitatea către o nouă Eră Totalitară, în care puterea să fie exercitată tiranic, cu încălcarea drepturilor fundamentale ale omului. Căci, în final, totul se rezumă la vechea întrebare pe care și-o puneau latinii – în fața paradoxului ultim al democrației: Cine îi va controla pe cei care vor controla totul ?

Știu că oamenilor nu le plac scenariile sumbre. Cu toții căutăm binele și evităm, pe cât se poate, neplăcerile. Din acest motiv, probabil că mulți dintre cititori vor fi tentați să considere aceste rânduri drept o exagerare ce se înscrie în categoria teoriilor conspiraționiste ce împânzesc internetul. Și eu mi-aș dori să fie așa. Însă am pretenția că suntem oameni formați în contactul cu legea, obișnuiți să judecăm faptele și nu teoriile.

Iată deci în continuare câteva argumente în sprijinul celor arătate mai sus. Nu doresc să fac aici o analiză a textului ACTA. Fiecare dintre voi îl poate lectura și trage o concluzie personală, potrivit pregătirii și experienței în domeniu.

Documentul ACTA disponibil în limba română – cât și în celelalte limbi ale UE, pe site-ul Comisiei Europene, din data de 23 august 2011, are 51 de pagini (scrise răsfirat – vă recomand să le citiți integral, nu vă ia mult timp).

Interesantă este geneza acestui document, precum și mecanismul prin care a fost impus spre semnare.

Ca avocați, avem noțiuni un pic mai vaste decât cetățeanul obișnuit, despre procesul legislativ, cu tot ceea ce înseamnă el: inițiativă a unui organ competent, consultare publică, transparență. Toate aceste noțiuni au fost implementate prin Carta ONU și – în ceea ce ne privește – de legislația comunitară europeană.

Deci, ne-am fi așteptat ca acest tratat comercial să fie adoptat conform principiilor mai sus enunțate.

Sub aspectul inițiatorului acestui tratat precum și al conducerii negocierilor, nu există până în prezent informații publice relevante. Pare un acord apărut din neant, la a cărui redactare nu putem identifica aportul niciunui stat semnatar.

Ce este și mai ciudat este faptul că ACTA a fost anunțat că “va fi negociat” din septembrie 2007, însă negocierile nu au fost publice. Abia în 22 mai 2008, după publicarea de către Wikileaks a unui document privind ACTA, o anumită parte independentă a presei a început să scrie în străinătate – despre acest tratat.

Pentru ca lucrurile să fie și mai clare, în septembrie 2008 un număr de grupuri de interese (ONG-uri în special) au solicitat părților negociatoare ale ACTA să facă public textul acordului. În noiembrie 2008 FFII (Fundația Pentru o Infrastructură Liberă a Informației) a nominalizat în clar un număr de 12 documente a căror publicare o cere. Cererea a primit răspuns negativ de la consiliul UE, cu motivația că „publicarea informației ar pune piedici desfășurării eficiente a negocierilor și ar putea afecta relațiile cu părțile implicate”. Cu asta, s-a dus și ultima pretenție de păstrare a unei aparențe democratice a consultărilor publice și transparenței decizionale.

Ceea ce vreau să punctez este următorul lucru:  faptul că o entitate (fizică sau juridică) necunoscută (ne-nominalizată) propune – fără consultare publică    prealabilă sau ulterioară, un proiect de tratat comercial ce vizează controlul și sancționarea contrafacerii bunurilor fizice cît și „distribuirea prin internet și tehnologia informației” – contravine tuturor normelor democratice cunoscute !

Statele membre ale acestui acord, pe lângă cele ale Uniunii Europene, sunt Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvetiană si Statele Unite ale Americii.

Acordul va intra în vigoare pentru România după ce vor fi parcurse mai multe etape. Cronologic, Parlamentul European va trebui să-și dea avizul conform în vara anului 2012, apoi consiliul Uniunii Europene îl va adopta, independent de ratificarea în parlamentele naționale, iar ulterior acordul va trebui ratificat de Parlamentul României și doar după acești pași va putea intra în vigoare.
Tarile care nu au semnat actul sunt Germania, Olanda, Estonia, Cipru si Slovacia.

In ciuda vastei sustineri internationale, ACTA nu va intra in vigoare ca lege a UE daca Parlamentul European va vota impotriva actului intre 11-14 iunie 2012.

Dacă vrem să lăsăm copiilor noștri o lume cel puțin la fel de liberă ca cea pe care am moștenit-o de la părinții și străbunii noștri, trebuie să ne implicăm activ în acest sens. ACTA este un document care poate schimba fața lumii, așa cum o trăim azi.

Consider că noi, elita unei categorii de intelectuali – poate singura care poate propune o modificare rezonabilă a tratatului ACTA, trebuie să facem demersurile necesare pentru modificarea textului acestui tratat aducând un echilibru între drepturile consumatorului și drepturile deținătorilor de licențe și patente protejate.

Există un foarte mare interes pe această temă din partea publicului ne-specialist. Se întocmesc liste de semnături, se scriu memorii, dar toți așteaptă o direcție viabilă de acțiune pentru a preântâmpina excesele la care poate aduce ACTA.

Dintre aceste posibile excese, enumăr doar câteva (identificate și de către presă):
– legalizează practic mijloace de presiune si controale din partea companiilor si organizatiilor, fara mandat judecatoresc prealabil.
– include o clauza de obligare a furnizorilor de servicii internet sa ofere informatii despre suspectii de incalcare a copyright-ului fara mandat judecatoresc, facilitind astfel industriei muzicale intentarea de procese si suspendarea siturilor necomerciale precum The Pirate Bay.

ACTA poate duce si la controale pe aeroporturi asupra laptop-urilor si telefoanelor mobile dupa “fisiere si documente care ar incalca drepturile de autor”, acest lucru putand sa contravina dreptului la viata intima.

sursa: ADSA.ro

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *