scris de Av Rapcea Mihai

Ținuta profesional a acestui site (ADSA.RO) precum și ambianța intelectual a tematicii abordate m oblig la o redactare pretențioas, mai cizelat aș spune, a materialelor pe care urmresc s le public pe ADSA.ro. Asta mi cam taie din avnt și spontaneitate – deși acestea sunt principalele mele atuuri att n profesia de avocat, ct și n articolele pe care le scriu.

Astzi doresc s abordez un subiect extrem de “fierbinte” n blogosfer: restrngerea libertții de a folosi produse contrafcute – n special prin intermediul internetului.

Cu toții am auzit de faptul c reprezentanții Romniei au semnat ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement), pe romnește Acordul comercial de combatere a contrafacerii. Acest tratat comercial este considerat ca find un rspuns la „creșterea global a comerțului cu bunuri contrafcute și lucrri protejate dedrepturi de autor”.

De ce este att de important acest tratat ? Pentru c dorește s dea naștere unui fel de Interpol al drepturilor de autor, cu tot ce nseamn asta (autoritate supra-național n domeniu, modalitți efective de implementare a msurilor de control și sancționare, etc.).

Ideea nu este nou. Marile companii multinaționale, dețintoarele de brevete și mrci (cu cifre e afaceri mai mari dect Produsul Intern Brut al unor țri de talie medie) au pierderi uriașe datorit comerțului cu bunuri contrafcute și lipsei eficiente a unei protecții a drepturilor de autor.

A intrat deja n obișnuința noastr a tuturor, s ne cumprm lucruri “de firm” (haine, ceasuri, etc.) n vacanțele din Turcia.

China copiaz orice, indiferent ct de avansat tehnologic este acel produs (vezi cazul magazinului Apple – clonat integral – cu produse chinezești !). Singurele lucruri chinezești care ajung la noi și nu sunt copiate/clonate dup patente occidentale – se pare c sunt pisicuțele de plastic, purttoare de noroc, care dau din lbuța stng, și broaștele de bronz cu monezi n gur… halal influenț cultural !

n materie de tehnologie informatic, m ntreb oare cți dintre noi nu am decodat mcar odat “la bieți” un telefon mobil, sau am folosit un sistem de operare windows sau programe “crcuite” (cuvnt care a intrat deja n bagajul de neologisme al limbii romne !) !?

Mai cumpr cineva ultimele CD-uri cu hit-urile n vog, scoase de mamuții corporatiști – din categoria Sony Music, cnd le poți dowloada direct pe telefon, laptop sau, MP3 player de pe net ?

La fel stau lucrurile și cu filmele, acele producții de zeci de milioane de dolari. Ne-am cumprat cu toții plasme imense, cu sloturi usb sau Sdcard, mai nou televizoarele se pot conecta și direct la internet, de unde downloadm ultimele noutți n materie de filme – multe care nici mcar nu au apucat s apar la cinematograful din orașul n care locuim !

Ne-am obișnuit s nu dm bani pe distracție (muzic și filme), și mai nou, pe cultur (fenomenul bibliotecilor virtuale explodnd n ultima vreme). Totul de pe internet !

n fața acestui nou tip de consumatorism, productorii, autorii și dețintorii de mrci nregistreaz pierderi uriașe – n vreme ce state ntregi și datoreaz avntul economic fr precedent pirateriei și contrafacerii de produse.

Dintr-o perspectiv istoric, asistm la un nou tip de confruntare dintre “lumea civilizat” – productoare de valori, capabil de cercetare, inovație și avans tehnologic și “slbaticii” care fur scnteia prometeic a civilizației – și triesc gratis de pe urma ei.

ACTA ar putea schimba la modul fundamental lumea – așa cum o știm. Evoluția tehnologic, ritmul din ce n ce mai trepidant al vieții de zi cu zi, dislocarea forței de munc autohtone n cele 4 zri – la care se adaug criza profund a societții – economic, politic și chiar identitar, au creat o stare de dezechilibru și nesiguranț la nivel global. Paradigmele specifice fiecrei culturi sau popor s-au topit n acel meltpotting proorocit de Alvin Toffler, cu consecința pierderii oricrui tip de rezistenț comunitar n fața unor schimbri radicale – a lumii zilei de mine.

Dac ACTA va fi pus n aplicare așa cum doresc multinaționalele care o impun din umbra guvernelor marionet, probabil c n cțiva ani vom folosi cu toții sisteme de operare linux, pentru c nu ne vom putea permite riscul de a fi prinși cu sisteme Windows crcuite, ne vom ntoarce la teneșii de Drgșani, mai accesibili dect originalii Puma sau Adidas, vom vedea mult mai puține genți Louis Vuitton pe strad, ns vom ști cu certitudine c sunt originale.

Vom plti prețul curiozitții vizionrii unui film nou, iar mulți se vor ntoarce la oferta imbecilizant a posturilor TV, la care renunțaser n favoarea libertții de informații și creație audio video – de pe internet.

Lumea de dup ACTA va fi o lume sumbr, n care pltești pentru orice. ACTA este doar o mic pies dintr-un puzzle atent gndit de ctre arhitecții viitorului lumii. Trebuie privit din perspectiva unei dinamici legislative tot mai restrictiv și opresiv la adresa drepturilor individului. Statele se afl n plin proces de cedare a suveranitții ctre structuri regionale, continentale sau chiar planetare. Sub pretextul luptei mpotriva terorismului, cetțenii accept pierderea intimitții, msuri de control și urmrire fr precedent n istorie.

Avntul tehnologic folosit n direcția controlului total, ofer unui grup restrns de indivizi posibilitatea creerii unui sistem social, cultural, juridic și economic care s impun un control cvasi-total asupra vieții oamenilor de pe ntraga planet.

Se fac pași mici, dar siguri ctre implementarea unei guvernri electronice (a se vedea platforma E-Romania), reducerea și n final abolirea folosirii n tranzacții a banilor fizici, n favoarea tranzacțiilor exclusiv electronice.

Dincolo de beneficiile confortului oferit de aceste tehnologii, rmne totuși temerea ca acest sistem s nu conduc Umanitatea ctre o nou Er Totalitar, n care puterea s fie exercitat tiranic, cu nclcarea drepturilor fundamentale ale omului. Cci, n final, totul se rezum la vechea ntrebare pe care și-o puneau latinii – n fața paradoxului ultim al democrației: Cine i va controla pe cei care vor controla totul ?

Știu c oamenilor nu le plac scenariile sumbre. Cu toții cutm binele și evitm, pe ct se poate, neplcerile. Din acest motiv, probabil c mulți dintre cititori vor fi tentați s considere aceste rnduri drept o exagerare ce se nscrie n categoria teoriilor conspiraționiste ce mpnzesc internetul. Și eu mi-aș dori s fie așa. ns am pretenția c suntem oameni formați n contactul cu legea, obișnuiți s judecm faptele și nu teoriile.

Iat deci n continuare cteva argumente n sprijinul celor artate mai sus. Nu doresc s fac aici o analiz a textului ACTA. Fiecare dintre voi l poate lectura și trage o concluzie personal, potrivit pregtirii și experienței n domeniu.

Documentul ACTA disponibil n limba romn – ct și n celelalte limbi ale UE, pe site-ul Comisiei Europene, din data de 23 august 2011, are 51 de pagini (scrise rsfirat – v recomand s le citiți integral, nu v ia mult timp).

Interesant este geneza acestui document, precum și mecanismul prin care a fost impus spre semnare.

Ca avocați, avem noțiuni un pic mai vaste dect cetțeanul obișnuit, despre procesul legislativ, cu tot ceea ce nseamn el: inițiativ a unui organ competent, consultare public, transparenț. Toate aceste noțiuni au fost implementate prin Carta ONU și – n ceea ce ne privește – de legislația comunitar european.

Deci, ne-am fi așteptat ca acest tratat comercial s fie adoptat conform principiilor mai sus enunțate.

Sub aspectul inițiatorului acestui tratat precum și al conducerii negocierilor, nu exist pn n prezent informații publice relevante. Pare un acord aprut din neant, la a crui redactare nu putem identifica aportul niciunui stat semnatar.

Ce este și mai ciudat este faptul c ACTA a fost anunțat c “va fi negociat” din septembrie 2007, ns negocierile nu au fost publice. Abia n 22 mai 2008, dup publicarea de ctre Wikileaks a unui document privind ACTA, o anumit parte independent a presei a nceput s scrie n strintate – despre acest tratat.

Pentru ca lucrurile s fie și mai clare, n septembrie 2008 un numr de grupuri de interese (ONG-uri n special) au solicitat prților negociatoare ale ACTA s fac public textul acordului. n noiembrie 2008FFII(Fundația Pentru o Infrastructur Liber a Informației) a nominalizat n clar un numr de 12 documente a cror publicare o cere. Cererea a primit rspuns negativ de la consiliul UE, cu motivația c „publicarea informației ar pune piedici desfșurrii eficiente a negocierilor și ar putea afecta relațiile cu prțile implicate”. Cu asta, s-a dus și ultima pretenție de pstrare a unei aparențe democratice a consultrilor publice și transparenței decizionale.

Ceea ce vreau s punctez este urmtorul lucru: faptul c o entitate (fizic sau juridic) necunoscut (ne-nominalizat) propune – fr consultare public㠠 prealabil sau ulterioar, un proiect de tratat comercial ce vizeaz controlul și sancționarea contrafacerii bunurilor fizice ct și „distribuirea prin internet și tehnologia informației” – contravine tuturor normelor democratice cunoscute !

Statele membre ale acestui acord, pe lng cele ale Uniunii Europene, sunt Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeeland, Republica Singapore, Confederaia Elvetian si Statele Unite ale Americii.

Acordul va intra n vigoare pentru Romnia dup ce vor fi parcurse mai multe etape. Cronologic, Parlamentul European va trebui s-i dea avizul conform n vara anului 2012, apoi consiliul Uniunii Europene l va adopta, independent de ratificarea n parlamentele naionale, iar ulterior acordul va trebui ratificat de Parlamentul Romniei i doar dup aceti pai va putea intra n vigoare.
Tarile care nu au semnat actul sunt Germania, Olanda, Estonia, Cipru si Slovacia.

In ciuda vastei sustineri internationale, ACTA nu va intra in vigoare ca lege a UE daca Parlamentul European va vota impotriva actului intre 11-14 iunie 2012.

Dac vrem s lsm copiilor noștri o lume cel puțin la fel de liber ca cea pe care am moștenit-o de la prinții și strbunii noștri, trebuie s ne implicm activ n acest sens. ACTA este un document care poate schimba fața lumii, așa cum o trim azi.

Consider c noi, elita unei categorii de intelectuali – poate singura care poate propune o modificare rezonabil a tratatului ACTA, trebuie s facem demersurile necesare pentru modificarea textului acestui tratat aducnd un echilibru ntre drepturile consumatorului și drepturile dețintorilor de licențe și patente protejate.

Exist un foarte mare interes pe aceast tem din partea publicului ne-specialist. Se ntocmesc liste de semnturi, se scriu memorii, dar toți așteapt o direcție viabil de acțiune pentru a prentmpina excesele la care poate aduce ACTA.

Dintre aceste posibile excese, enumr doar cteva (identificate și de ctre pres):
– legalizeaz practic mijloace de presiune si controale din partea companiilor si organizatiilor, fara mandat judecatoresc prealabil.
– include o clauza de obligare a furnizorilor de servicii internet sa ofere informatii despre suspectii de incalcare a copyright-ului fara mandat judecatoresc, facilitind astfel industriei muzicale intentarea de procese si suspendarea siturilor necomerciale precum The Pirate Bay.

ACTA poate duce si la controale pe aeroporturi asupra laptop-urilor si telefoanelor mobiledupa “fisiere si documente care ar incalca drepturile de autor”, acest lucru putand sa contravina dreptului la viata intima.

sursa: ADSA.ro

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *