Creierul, o mașină care descifrează automat coduri pornind de la contextualizare

Creierul uman este o sofisticată mașină de descifrat coduri, pornind de la capacitatea sa de a contextualiza și a de defini diferitele fragmente disparate care sunt supuse atenției, așa cum ar fi în cazul unor fraze ortografiate greșit, dar pe care le înțelegem fără probleme, de cum ne aruncăm ochii pe ele, conform unui material publicat de LiveScience.com.

“Srpe exelmpu, nu cnteoază în ce odrine arap leiterle” unui cuvânt, ci important este ca prima și ultima literă să se afle în locurile corecte pentru a înțelege cuvântul respectiv, fără nicio problemă. În mod similar, “M1N73A N0ASTRĂ P0A73 C171 S1 AC3S73 CUV1N73” fără niciun fel de probleme.

Această capacitate a creierului i-a pus pe gânduri pe oamenii de știință. Conform lui Marta Kutas, un specialist în neurologie cognitivă și director al Centrului pentru Studiul Limbajului de la University of California, San Diego, pe scurt, nu există un răspuns concret la întrebările legate de această capacitate. În schimb, susține ea, oamenii de știință au niște bănuieli întemeiate.

“Eu cred că în aceste cazuri contextul este foarte, foarte important”, susține ea.

Noi folosim contextualizarea pentru a pre-activa acele zone din creier care corespund stimulilor care încă nu s-au produs, dar pe care îi așteptăm pentru că știm din experiență că se vor produce. Spre exemplu, cu ajutorul computerului tomograf s-a observat că un subiect care aude un sunet despre care știe că este precursorul altui sunet, își activează creierul în așa fel încât poate auzi sunetul următor chiar înainte ca acesta să se producă. În mod similar, dacă observăm o anumită înșirurire de litere, cifre sau cuvinte, creierul nostru contextualizează informația și identifică ceea ce este probabil să urmeze. Cu alte cuvinte, “folosim contextualizarea pentru a percepe”, după cum explică Marta Kutas.

Astfel, în primul exemplu de aparentă “păsărească” prezentat mai sus,.creierul identifică literele corect amplasate (în general prima și ultima) și le folosește pentru a contextualiza următoarele litere, formând în mod corect cuvântul. În acest caz, o literă este folosită ca și un context pentru a o identifica pe următoarea și așa mai departe.

În cazul celui de-al doilea pasaj, cel cu majuscule și cifre în locul unor litere, conform unui studiu din 2007 s-a demonstrat că lectura unui astfel de pasaj activează foarte puțin regiunile creierului legate de înțelegerea cifrelor. Conform Martei Kutas, aparența de literă a acestor cifre, precum și contextul în care se află, au o influență mai puternică asupra creierului nostru decât faptul că este chiar vorba de niște cifre. Cercetătorii susțin că ar fi vorba de un tip de mecanism de feedback (conștiența noastră le transmite centrelor de analiză senzorială ce să facă) care normalizează inputul vizual, permițându-ne să ignorăm forma ciudată și să înțelegem cu ușurință mesajul. AGERPRES

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *