„Cucerire 1453” ajunge în cinematografe

cucerirea 1453 300x184 „Cucerire 1453” ajunge în cinematografe cultura

Este ceva rar să vezi cinematografele pline în mijlocul unei zile de lucru, dar așa s-a întâmplat joi (16 februarie) în Istanbul, când mult-așteptatul film „Fetih 1453” (Cucerire 1453) a fost lansat în cinematografe la o oră foarte potrivită – 14:53.

Având un buget de 29,7 milioane de lire (12,9 milioane de euro), cel mai ridicat din istoria cinematografiei turcești, filmul prezintă cucerirea Constantinopolului de către sultanul Mehmet II, aflat în fruntea armatei otomane în 1453, un punct de cotitură important în istoria mondială.

Filmul începe cu cuvinte atribuite profetului Mohamed. „În adevăr, într-o zi Constantinopolul va fi cucerit. Ce comandant minunat este acela care îl cucerește, ce armată minunată va fi armata sa!”.

Aflat în producție timp de peste doi ani, filmul este considerat o combinație între acțiune de război și triumfalism otoman.

În calitate de producători, creăm ceva imaginativ. În special în acest caz, turnarea unui film despre cucerirea Istanbulului, care a deschis o nouă eră în istoria mondială, a fost în sine un vis”, a explicat pentru SETimes Silva Delioglu, coregizor al filmului.

Ea se așteaptă ca filmul, fiind unul realizat la nivelul standardelor de la Hollywood, să aibă un impact global.

Într-adevăr, atunci când anunțul de reclamă al filmului a fost lansat cu câteva luni în urmă a provocat proteste. Mulți greci și creștini au catalogat filmul ca agresiv și au făcut apel la boicotarea sa. Săptămânalul grecesc To Proto Thema a descris filmul drept „propagandă de cucerire din partea turcilor”.

Invadatorii turci se prezintă drept stăpânii lumii”, afirma ziarul, adăugând că „filmul nu reușește să arate uciderea în masă a grecilor și jefuirea teritoriului [săvârșite] de către turci”.

Janet Baris, un critic de film din partea Agos Daily, a dezvăluit pentru SETimes motivul acestor reacții.

În mod obișnuit, filmele istorice hrănesc sentimentele naționaliste în orice țară. Din această cauză, în loc să fie obiectivi, ei evidențiază sensibilitățile societății. Pe de altă parte, ei oferă de asemenea o oportunitate de a rememora și rediscuta la scară internațională fenomenele istorice”.

Criticii de film din Turcia au subliniat importanța ridicată pe care turnarea filmelor eroice, precum „Fetih 1453”, o are pentru începerea discuțiilor despre istoria Turciei. „Numai atunci vom putea să turnăm filme eroice bune, în care să vorbim despre rivalitatea dintre națiuni din trecut, fără a submina pacea pe care am păstrat-o astăzi”, menționa editorialistul Engin Ardic în cotidianul Sabah pe 13 ianuarie.

Potrivit lui Mustafa Irmak, un critic de film din partea Filmelestirisi.com, „dacă cineva ar da un exemplu despre istoria noastră de cuceriri glorioasă, dar sângeroasă, cel mai strălucit exemplu ar fi cu siguranță cucerirea Istanbulului.”

Filmul spune povestea unei mari victorii care a avut consecințe semnificative asupra lumii musulmane. Așadar, în mod inevitabil este în același timp povestea înfrângerii unui alt front religios major care a făcut tot ce i-a stat în putință să-și protejeze orașul”, a declarat Irmak pentru SETimes.

În ceea ce privește publicul, reacțiile sunt împărțite.

Avem un trecut otoman foarte glorios și încă o dată am fost mândru de strămoșii mei”, a declarat pentru SETimes Engin Aybay, în vârstă de 34 de ani, la lansarea filmului în Istanbul.

Sultanul Mehmet a fost cunoscut pentru toleranța religioasă cu care și-a tratat supușii, în special creștinii cuceriți, iar filmul se termină cu acea scenă magnifică”, adaugă el, făcând referire la ultima scenă în care sultanul Mehmet II spune comunității grecești că otomanii vor fi toleranți cu religia lor.

Cu toate acestea, nu toți spectatorii au o perspectivă atât de pozitivă asupra filmului.

Gozde Genc, în vârstă de 29 de ani, a criticat filmul.

Este destul de dificil să te gândești că britanicii comemorează cucerirea Londrei sau finlandezi pe cea a orașului Helsinki”, a spus ea, adăugând că rata încasărilor va arăta în ce măsură turcii sunt nostalgici în ceea ce privește trecutul lor otoman.

sursa: SETimes.com

comentariu rapcea.ro: despre toleranța arătată creștinilor de către turci cu privire la religie, amintesc doar despre martiriul domnitorului nostru Constantin Brâncoveanu, care în ziua când a împlinit 60 de ani, a fost martirizat împreună cu cei 4 copii ai săi, PENTRU CĂ NU AU VRUT SĂ SE LEPEDE DE CREDINȚA CREȘTIN ORTODOXĂ – DE HRISTOS !, și să treacă la islamism. Nu vom uita niciodată că pe 15 august 1714 acesți martiri au fost decapitați la Constantinopol din ordinul sultanului Ahmed al III-lea.
La fel, nu vom uita de un Mihai Viteazul, de un Țepeș Vodă (Vlad Dracul), un Ion Vodă cel Viteaz (numit de către turci – cel Cumplit) care își dansa vitoria împotriva turcilor ținănd un turc în dinți și câte unul la subțioară, sau un Ștefan cel Mare și Sfânt, a cărui sabie este și astăzi în panoplia Palatului Sultanului din Istambul, fiind SINGURA SABIE DIN COLECȚIE – A UNUI DOMNITOR CREȘTIN care a învins turcii.
Deci, dragi șalvaragii crăcănați, mai ușor cu pretențiile voastre de cuceritori. Dacă grecii au fost slabi și decadenți, nu înseamnă că ați cucerit lumea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *