cucerirea 1453 300x184 „Cucerire 1453” ajunge n cinematografe cultura

Este ceva rar s vezi cinematografele pline n mijlocul unei zile de lucru, dar aa s-a ntmplat joi (16 februarie) n Istanbul, cnd mult-ateptatul film „Fetih 1453” (Cucerire 1453) a fost lansat n cinematografe la o or foarte potrivit – 14:53.

Avnd un buget de 29,7 milioane de lire (12,9 milioane de euro), cel mai ridicat din istoria cinematografiei turceti, filmul prezint cucerirea Constantinopolului de ctre sultanul Mehmet II, aflat n fruntea armatei otomane n 1453, un punct de cotitur important n istoria mondial.

Filmul ncepe cu cuvinte atribuite profetului Mohamed. „n adevr, ntr-o zi Constantinopolul va fi cucerit. Ce comandant minunat este acela care l cucerete, ce armat minunat va fi armata sa!”.

Aflat n producie timp de peste doi ani, filmul este considerat o combinaie ntre aciune de rzboi i triumfalism otoman.

n calitate de productori, crem ceva imaginativ. n special n acest caz, turnarea unui film despre cucerirea Istanbulului, care a deschis o nou er n istoria mondial, a fost n sine un vis”, a explicat pentruSETimesSilva Delioglu, coregizor al filmului.

Ea se ateapt ca filmul, fiind unul realizat la nivelul standardelor de la Hollywood, s aib un impact global.

ntr-adevr, atunci cnd anunul de reclam al filmului a fost lansat cu cteva luni n urm a provocat proteste. Muli greci i cretini au catalogat filmul ca agresiv i au fcut apel la boicotarea sa. Sptmnalul grecesc To Proto Thema a descris filmul drept „propagand de cucerire din partea turcilor”.

Invadatorii turci se prezint drept stpnii lumii”, afirma ziarul, adugnd c „filmul nu reuete s arate uciderea n mas a grecilor i jefuirea teritoriului [svrite] de ctre turci”.

Janet Baris, un critic de film din parteaAgos Daily, a dezvluit pentruSETimesmotivul acestor reacii.

n mod obinuit, filmele istorice hrnesc sentimentele naionaliste n orice ar. Din aceast cauz, n loc s fie obiectivi, ei evideniaz sensibilitile societii. Pe de alt parte, ei ofer de asemenea o oportunitate de a rememora i rediscuta la scar internaional fenomenele istorice”.

Criticii de film din Turcia au subliniat importana ridicat pe care turnarea filmelor eroice, precum „Fetih 1453”, o are pentru nceperea discuiilor despre istoria Turciei. „Numai atunci vom putea s turnm filme eroice bune, n care s vorbim despre rivalitatea dintre naiuni din trecut, fr a submina pacea pe care am pstrat-o astzi”, meniona editorialistul Engin Ardic n cotidianulSabahpe 13 ianuarie.

Potrivit lui Mustafa Irmak, un critic de film din partea Filmelestirisi.com, „dac cineva ar da un exemplu despre istoria noastr de cuceriri glorioas, dar sngeroas, cel mai strlucit exemplu ar fi cu siguran cucerirea Istanbulului.”

Filmul spune povestea unei mari victorii care a avut consecine semnificative asupra lumii musulmane. Aadar, n mod inevitabil este n acelai timp povestea nfrngerii unui alt front religios major care a fcut tot ce i-a stat n putin s-i protejeze oraul”, a declarat Irmak pentruSETimes.

n ceea ce privete publicul, reaciile sunt mprite.

Avem un trecut otoman foarte glorios i nc o dat am fost mndru de strmoii mei”, a declarat pentruSETimesEngin Aybay, n vrst de 34 de ani, la lansarea filmului n Istanbul.

Sultanul Mehmet a fost cunoscut pentru tolerana religioas cu care i-a tratat supuii, n special cretinii cucerii, iar filmul se termin cu acea scen magnific”, adaug el, fcnd referire la ultima scen n care sultanul Mehmet II spune comunitii greceti c otomanii vor fi tolerani cu religia lor.

Cu toate acestea, nu toi spectatorii au o perspectiv att de pozitiv asupra filmului.

Gozde Genc, n vrst de 29 de ani, a criticat filmul.

Este destul de dificil s te gndeti c britanicii comemoreaz cucerirea Londrei sau finlandezi pe cea a oraului Helsinki”, a spus ea, adugnd c rata ncasrilor va arta n ce msur turcii sunt nostalgici n ceea ce privete trecutul lor otoman.

sursa:SETimes.com

comentariu rapcea.ro: despre toleranța artat creștinilor de ctre turci cu privire la religie, amintesc doar despre martiriul domnitorului nostru Constantin Brncoveanu, care n ziua cnd a mplinit 60 de ani, a fost martirizat mpreun cu cei 4 copii ai si, PENTRU C NU AU VRUT S SE LEPEDE DE CREDINȚA CREȘTIN ORTODOX – DE HRISTOS !, și s treac la islamism. Nu vom uita niciodat c pe 15 august 1714 acesți martiri au fost decapitați la Constantinopol din ordinul sultanului Ahmed al III-lea.
La fel, nu vom uita de un Mihai Viteazul, de un Țepeș Vod (Vlad Dracul), un Ion Vod cel Viteaz (numit de ctre turci – cel Cumplit) care și dansa vitoria mpotriva turcilor ținnd un turc n dinți și cte unul la subțioar, sau un Ștefan cel Mare și Sfnt, a crui sabie este și astzi n panoplia Palatului Sultanului din Istambul, fiind SINGURA SABIE DIN COLECȚIE – A UNUI DOMNITOR CREȘTIN care a nvins turcii.
Deci, dragi șalvaragii crcnați, mai ușor cu pretențiile voastre de cuceritori. Dac grecii au fost slabi și decadenți, nu nseamn c ați cucerit lumea.
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.