Doamne ajută ! Se împlinește profeția ! 2012, anul Unirii !!! Se apropie Unirea Basarabiei cu România. Declarația Consiliului Unirii

Miercuri, 22 februarie 2012, mai mulți reprezentanți ai societatii civile printre care Partidul Național Român, Partidul Național Liberal, Mișcarea Național-Creștină Noua Dreaptă, Societății scriitorilor români din Basarabia, Societatii ”Limba Noastră cea Română”, Asociația Veteranilor de Război din 1992 ”Tiras-Tighina”, ex-deputati membrii al Consiliului Național al Unirii din 1991 de pe ambele maluri ale Prutului, oameni de bună credință din Republica Moldova, din România și de peste hotare au semnat Manifestul Consiliului Unirii.

Aceasta a avut loc urmare a discuțiilor avute pe parcursul ultimelor săptămîni între mai mulți aderenți din spațiul românesc și din afara granițelor României la ideea semnării unui document prin care să fie sensibilizată societatea și autoritățile celor două state românești asupra imperativului unificării acestora.

Declaratia Consiliului Unirii

Parlamentul Republicii Moldova, exprimînd voința Mișcării Democratice de Eliberare Națională a românilor de la est de Prut, a proclamat, pe 27 august 1991, Independența, dorind, în acest fel, să scuture jugul colonial ruso-sovietic și să deschidă calea spre reîntregirea neamului românesc. Anii ce s-au scurs după proclamarea Independenței, au demonstrat, însă, că noul stat nu numai că nu-și realizează obiectivele fixate în Actul din 27 August 1991, ci se îndepărtează de acestea.

Federația Rusă nu ne recunoaște, de fapt, Suveranitatea și Independența. Ea a creat, pe teritoriul RepubliciiMoldova, o enclavă separatistă, pe care o apără cu forțele sale armate de ocupație. Rusia consideră că acest pămînt face parte din „lumea rusă”, adică din sfera sa de dominație. Rusia sprijină, prin toate mijloacele, forțele șovine din interiorul Republicii Moldova și încurajează trădătorii infiltrați în Mișcarea de Eliberare Națională la sfîrșitul anilor ’80 – începutul anilor 90 ai secolului al XX-lea. Denaturîndu-ne istoria națională, forțele neoimperiale continuă politica regimului totalitar comunist de a ne impune o identitate falsă.

Înfrîngerea suferită de guvernarea democratică de la Chișinău în războiul din 1992, declanșat de Kremlin împotriva integrității teritoriale a Republicii Moldova, a schimbat raportul de forțe în societatea moldovenească în favoarea forțelor proimpeiale, rusofile, antiindependentiste și antiromânești. Acestea blochează cursul strategic stabilit de RepublicaMoldovaprin Declarația de Independență. In asemenea situație, Consiliul Unirii consideră că salvarea identității naționale, a limbii și a culturii noastre românești poate fi asigurată doar prin reunirea RepubliciiMoldovacu România.

De douăzeci de ani RepublicaMoldovase zbate între Est și Vest, căutîndu-și identitatea națională, ideea națională, calea și modelul de dezvoltare. Temelia politico-juridică, pusă la baza statului prin Declarația de Independență de la 27 august 1991, nu a fost consolidată din cauza guvernărilor antireformatoare, antieuropene, antinaționale și românofobe, ce au dominat societatea timp de circa un deceniu și jumătate. Guvernele democratice, care vin greu la Putere, se dovedesc fragile, incapabile să fortifice fundamentul statului. Guvernările vădit prorusești au creat regimuri autoritare, dictatoriale, iar anii 1991-93,1998-1999 și 2009-2012, cu forțe democratice Ia Putere, au fost marcați de tensiuni geopolitice, agravate de ingerința directă sau indirectă a cercurilor imperiale de la Kremlin, care nu doresc apropierea celui de-al doilea stat românesc de România. Adevărata Istorie a Românilor este mereu atacată și nu-și mai găsește locul în sistemul educațional.

Declarația de Independență a Republicii Moldova a consemnat că, fără consultarea populației din Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herta, ocupate prin forță la 28 iunie 1940, precum și a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcînd chiar prerogativele sale constituționale, a adoptat, la 2 august 1940, “Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldovenești unionale”, iar Prezidiul său a emis, la 4 noiembrie 1940, “Decretul cu privire la stabilirea graniței între R.S.S.Ucraineană și R.S.S.Moldoveneasca”, acte normative prin care s-a încercat, în absența oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii și apartenența noii republici la U.R.S.S.

Declarația de Independență a Republicii Moldova a luat act de faptul că, în declarațiile lor, Parlamentele multor state au considerat înțelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. și Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio și au cerut lichidarea consecințelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat și de Conferința internaționala „Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale pentru Basarabia”, prin Declarația de la Chișinău, adoptată la 28 iunie 1991.

Pornind de la aceste adevăruri, noi, cei care constituim Consiliul Unirii, considerăm că a sosit momentul să declarăm deschis că nu mai dorim să existăm în această nedreptate istorică, de aceea cerem recunoașterea de către politicienii de pe ambele maluri ale Prutului a dreptului românilor de a fi din nou împreună. Starea în care ne aflăm nu poate dura la infinit.

Consiliul Unirii este o organizație de larg consens național, care își propune să continue efortul Consiliului Național al Unirii, fondat la 1 decembrie 1991, ca act de voință al unui grup de parlamentari de la Chișinău și București, și care se declară deschis persoanelor fizice, partidelor politice, asociațiilor, fundațiilor și altor entități ale societății din întreg spațiul românesc de pe ambele maluri ale Prutului, precum și din comunitățile românești existente în toată lumea. Consiliul Unirii va promova ideea unității naționale românești și va depune eforturi pentru a convinge guvernanții de la Chișinău, de la București și factorii politici decidenți din Vest că această unitate românească înglobează și interesele strategice ale lumii euroatlantice.

Anul 2012 este un an simbolic – se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus. Noi, cei care pledăm pentru revenirea teritoriilor istorice românești la Patria-mamă România, vrem să le redăm conaționalilor încrederea că viața lor, împreună cu frații români, va fi una bună, sigură, iar copiii lor vor avea un viitor demn.

Unirea trebuie să fie opera noastră, în baza voinței românilor și a Declarației de Independență a Republicii Moldova, care ne spune univoc: „REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE.”

Chișinău, 29 februarie 2012

În continuare lista persoanelor care au semnat pentru formarea Consiliului Unirii:

S E M N E A Z Ă:

Mircea Druc, membru-fondator și președintele CNU-CNR (Chișinău-București 1991- 1992), fondat la 1 decembrie 1991, ca act de voință a unui grup de parlamentari de la Chișinău și București

Ilie Ilascu, ex-deputat în Parlamentele de la Chișinău și București, ex-deținut al regimului separatist de la Tiraspol

Ștefan Maimescu, ex-deputat, membru al Consiliului Național al Unirii-1991, membru al Consiliului ,,Asociației Parlamentul 90”, președintele Asociației socio-culturale ”Maluri de Prut” din Italia, Republica Moldova

Vladimir Beșleagă, ex-deputat, membru al Uniunii Scriitorilor, membru-fondator al Consiliului Național al Unirii-1991,Republica Moldova

Ion Mărgineanu, ex-deputat, membru al Consiliului Național al Unirii-1991, membru al ,,Asociației Parlamentul 90”, Republica Moldova

Lidia Dicusar, ex-deputat, membru al Consiliului Național al Unirii-1991, membru al ,,Asociației Parlamentul 90”, Republica Moldova

Marin Beleuță, ex-deputat, membru al Consiliului Național al Unirii-1991, membru al ,,Asociației Parlamentul 90”, Republica Moldova

Valentin Dolganiuc, ex-deputat, membru al Consiliului Național al Unirii-1991, membru al Consiliului ,,Asociației Parlamentul 90”, Republica Moldova

Vasile Sajin, ex-deputat, membru al Consiliului Național al Unirii-1991, membru al ,,Asociației Parlamentul 90”, Republica Moldova

Ion Madan, ex-deputat, membru al Consiliului Național al Unirii-1991, membru al Consiliului ,,Asociației Parlamentul 90”,Republica Moldova

Tudor Negru, ex-deputat, doctor în drept, membru al Consiliului Național al Unirii-1991, membru al ,,Asociației Parlamentul 90”,Republica Moldova

Ion Munteanu, doctor în filozofie, ex-deputat, membru-fondator al Consiliului Național al Unirii- 1991, Republica Moldova

Gheorghe Slabu, ex-deputat, membru al Consiliului Național al Unirii-1991, membru al ,,Asociației Parlamentul 90”, Republica Moldova

Mihai Patraș, doctor în economie, ex-deputat, membru al Consiliului Național al Unirii-1991, membru al ”Asociației Parlamentul 90”, Republica Moldova

Mihai Druță, ex-deputat, membru al ”Asociației Parlamentul 90”, Republica Moldova

Ion Tănase, ex-deputat, membru al Consiliului Național al Unirii-1991, Republica Moldova

Alexandra Raiu, ex-deputat, membru al Consiliului Național al Unirii-1991, membru al ”Asociației Parlamentul 90”, Republica Moldova

Mihai Dimitriu, ex-deputat, membru al Consiliului Național al Unirii-1991, membru al ”Asociației Parlamentul 90”, Republica Moldova

Nicolae Misail, ex-deputat, membru al ”Asociației Parlamentul 90”, Republica Moldova

Valentin Mîndîcanu, ex-deputat, membru al Consiliului Național al Unirii-1991, Republica Moldova

Alexandru Moșanu, membru de onoare al Academiei Române, președintele Parlamentului care a proclamat Independența, redactor-șef-fondator al revistei de istorie și cultură ”Destin Românesc”, Republica Moldova

Constantin Tanase, ex-deputat, membru al Consiliului Național al Unirii ‘91, membru al Asociației “Parlamentul ‘90”, Republica Moldova

Vitalia Pavlicenco, ex-deputat, președinte, Anatolie Revenco, medic, vicepreședinte, Alexandra Can, vicepreședinte, ex-ministru, Iuri-Apostol Andrei, ex-deputat, Partidul Național Liberal, Republica Moldova

Valeriu Ciubotaru, președinte, Partidul Național Român, Republica Moldova

Anatol Caraman, Sergiu Tătaru, AVR-1992 ”Tiras-Tighina”, Republica Moldova

Mircea Rusu, ex-deputat, președintele Asociației ”Libera inițiativă”, Republica Moldova

Valentina Butnaru, publicistă, președintele Societatii ”Limba Noastră cea Română”, Republica Moldova

Sergiu Lașcu, președintele Mișcării Național-Creștine “Noua Dreaptă”, Republica Moldova

Gheorghe Viță, președintele Uniunii Românilor din Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța, Republica Moldova

Iulia Deleu, directorul Fundației ,,Dreptul și Democrația”, Republica Moldova

Sergiu Afanasiu, președintele Asociației Ziariștilor Liberi, Republica Moldova

Ludmila Bolboceanu, președintele ”Mișcării femeilor din Moldova pentru combaterea Sărăciei”, Republica Moldova

Alexandru David, președintele Comunității regilioase ,,Filiala Floreni a Frăției ortodoxe Române”, Republica Moldova

Tatiana Balacci, președintele Asociației ”Realitate și Adevăr”, Republica Moldova

Mihai Ciubotaru, președintele ”Societății scriitorilor români din Basarabia”, Republica Moldova

Eugenia Duca, președintele ”Asociației femeilor de afaceri”, Republica Moldova

Vlad Ciorici, președinte, Gheorghe Mârzencu, membru ai Asociației obștești ”Memoria victimelor regimului totalitar comunist”, Republica Moldova

Maxian Gheorghe, ”Asociația oamenilor de știință, cultura și artă din Orhei”, Republica Moldova

Victor Zugravu, președintele Mișcării Populare ”Solidaritatea”, Republica Moldova

Luminița Dumbrăveanu, Asociația ”Justice-Studio”, Republica Moldova

Val Butnaru, publicist, scriitor, director al portalului www.union.md, Republica Moldova

Palade Gheorghe, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Republica Moldova

Anton Moraru, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Republica Moldova

Strîmbeanu Andrei, ex-deputat, membru al Uniunii Scriitorilor, Republica Moldova

Traian Vasilcău, scriitor, Republica Moldova

Mîndîcanu Virgil, profesor universitar, doctor habilitat, Republica Moldova

Țurcanu Timotei, inginer, Republica Moldova

Ion Stafi, istoric, Republica Moldova

Tărnă Nicolae, actor, musician, Republica Moldova

Sergiu Pîrgaru, Accent TV, Republica Moldova

Dembițchi Mihai, pensionar MAI, Republica Moldova

Moisei Iurie, pensionar militar, Republica Moldova

Marin Anatol, profesor de istorie, Republica Moldova

Anatol Vidrașcu, directorul grupului editorial ”Litera”, România-Republica Moldova

Eugen Mihalache, vicepreședinte, Partidul Poporului-Dan Diaconescu, România

Tudor Ionescu, președintele Asociației „Noua Dreapta” România

Bogdan Țicală, reprezentantul Asociației „Eternul Maramureș”, România

Marian Clenciu, președintele ”Asociația culturală Pro Basarabia și Bucovina”, România

Ion Maldarescu, Revista “Vatra Noastră Românească”, România

Bagiu Ovidiu Ilie, președintele ”Asociatiei ”FAPTE”, România

Alexei Paluța, președintele Asociației ”Tighina”, România

Dan Ioan Mariuța, președintele Asociației ”Realitate și Adevăr”, Alba Iulia, România

Dacian Dumitrescu, ziarist independent, consilier de presa la “Asociația culturală PRO Basarabia si Bucovina”,www.probasarabiasibucovina.ro și administrator al site-urilorwww.romaniacarnavalului.com și www.romaniataranoastra.eu, România

Istrate Ioan Emilian, fotoreporter independent, Reșița, județul Caraș-Severin, România

Dumitru Ilinca, președintele Asociației moldo-române ”Maluri de Prut”, Italia

Mircea Popescu, Consilier Onorific al Președintelui Comisiei de Politică Externă a Senatului României, fost presedinte al Consiliului Mondial Român, SUA

LISTA RĂMÎNE DESCHISĂ

Frontpress

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *