n ajunul morii neleptuluiSocrate, un prieten se duce la nchisoare s-l viziteze i ddu acolo peste un profesor de muzic, care l nva pe filozof un cntec la lir.- Pi cum – exclam prietenul – mine vei muri i astzi mai nvei un cntec nou?!Iar Socrate i-a rspuns:- Darcnds-l mai nv, dragul meu?

*
Intr-o zi, ducele Jacques-Henri de Duras, vazandu-l pe filozofulDescartescum se delecta cu niste specialitati culinare, ii zise in batjocura:-Cum, si filozofii mananca lucruri atat de bune?-De ce nu?– ii raspunse Rene Descartes –iti inchipui poate ca natura a creat lucruri delicioase numai pentru prosti?
*
In carnetele sale,Leonardo da Vincisi-a notat, alaturi de numeroase schite, studii, informatii, si unele anecdote spuse prietenilor. Iata una din ele:Un pictor care avea niste copii foarte urati, fiind intrebat cum e cu putinta ca el, care a pictat tablouri atat de frumoase, are astfel de copii, a raspus ca:“Tablourile le-am pictat ziua, in timp ce pe copii i-am facut noaptea!”
*
Cea mai importantadescoperireatribuita luiPitagoraeste celebrateoremacare-i poarta numele: patratul lungimii ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este egal cu suma patratelor lungimilor catetelor.Legenda spune ca, dandu-si seama de importanta extraordinara a descoperirii sale, de bucurie, el a dat un mare ospat in cinstea zeilor, pentru care a sacrificat o suta de boi, la care au fost invitati atat bogatii, cat si saracii.Despre aceasta imprejurareHegela facut o observatie ironica:“A fost o veselie si o sarbatoare a spiritului… pe socoteala boilor!”
*
Sotiafilozofului si matematicianului grecPitagoraera o femeie instruita si inteligenta.Fiind intrebata dupa cat timp se purifica o femeie care s-a impreunat cu un barbat, a raspuns:“Cu propriul sot, imediat, cu altul, niciodata”.
*
Talleyrandsttea ntr-o zi ntredoamna de Staelidoamna Rcamier, galant cu amndou, totui cu o nuan destul de pronunat pentru cea de-a doua.-n sfrit– spuse d-na de Stael, oarecum dezamgit –dac am cdea amndou n ap, pe care ai salva-o mai nti?-O, doamn baroan– rspunse Talleyrand –sunt sigur c notai ca un nger.
*
Filosoful francezFontenelle(1657-1757), nepotul luiCorneille, se duce intr-o zi dis-de-dimineata in vizita la o doamna cu care era prieten. Doamna il primeste in capot si se scuza:–Vedeti, domnule Fontenelle, ma scol pentru dvs.!Da, doamna, dar va culcati pentru altul!– mormai suparat filosoful.Obiceiul marelui dramaturg francezJean Racineera s-i declame versurile plimbndu-se. Nu de puine ori uita unde se afl i le recita cu glas tare. Patetismul cu care le spunea mica de multe ori pe muncitorii care lucrau la palatul Tuilleries. Acetia credeau despre dnsul c e un om dezndjduit, care avea de gnd s se sinucid!
*
Henric VIII, regele Angliei, hotr s trimit un episcop laFrancisc I, regele Franei, ntr-o vreme cnd relaiile dintre cei doi monarhi erau foarte ncordate.Episcopul i obiect c misiunea ncredinat i punea viaa n primejdie.-S nu-i fie team!ripost Henric.Dac Francisc te va ucide, voi pune s fie decapitai francezii aflai n puterea mea.-V cred, spuse episcopul.Mi-e team ns c nici unul din capetele lor nu se va potrivi pe umerii mei!
*
Napoleonavea o formul favorit pentru a-i exprima dispreul pentru cineva:– E penultimul dintre oameni!ntrebat de ce penultimul, mpratul a rspuns:– Ca s nu descurajez pe nimeni.
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *