Membrii Sfatului rii Republicii Democratice Moldovenești, succesoarea guberniei Basarabia, dup votarea Unirii cu Patria Mam Romnia, 27 martie / 9 aprilie 1918
Membrii Sfatului rii Republicii Democratice Moldovenești, succesoarea guberniei Basarabia, dup votarea Unirii cu Patria Mam Romnia, 27 martie / 9 aprilie 1918

Autor:Cristian Negrea

Deja ctre sfritul lui ianuarie 1918, teritoriul Basarabiei era aproape complet curat de plaga bolevic. Armata romn disciplinat, motivat, dornic de revan, a reuit cu preul unor lupte grele s curee ntreg teritoriul pn la Nistru, oblignd bandele ruseti s fug dincolo de ru, aducnd linitea i pacea att de necesar populaiei basarabene greu ncercate. Nu mai erau bande de soldai care jefuiau, violau, incendiau i omorau totul n calea lor. n locul lor veniser soldaii romni care aveau ordine stricte s nu se amestece n disputele politice. Au fost primii prin sate cu pine i sare, au fost invitai pe la cumetrii sau nuni, ofierii romni au nit cupluri sau copii basarabeni, i pretutindeni s-au comportat cu onoare, fcnd cinste armatei romne. ranii basarabeni erau lmurii acum, nu le mai trebuiau demonstraii, se nelegeau perfect n limba romn cu aceti soldai despre care lise spunea c sunt moieri. De fapt, n discuiile, eztorile la care au participat n comun, a fost limpede pentru toat lumea c sunt acelai popor, spre deosebire de stpnii rui de pn atunci care nici nu vorbeau limba lor, ba mai mult, i tratau cu dispre ca i pe un popor inferior.

Despre cultura romnilor

n aceast idee trebuie menionate scrierile autorilor rui care permanent ncercau s acrediteze ideea conform creia moldovenii, i prin extensie romnii, sunt un popor inferior care au avut norocul s fie „civilizai“, prin cucerire bineneles, de cultura superioar a poporului rus. Aici sunt mari semne de ntrebare. n primul rnd, nu cred c mujicul rus de rnd era cultural superior ranului basarabean sau romn, ba dimpotriv. De sute de ani cercettorii continu s descopere noi i noi comori artistice din sufletul ranului romn, nu degeaba folclorul nostru este poate unic n lume. „Venicia s-a nscut la sat” spunea Lucian Blaga, i avea mare dreptate. Iar noi nc tot mai descoperim buci din aceast venicie, din acest patrimoniu unic i nepieritor al poporului romn. Toi marii autori, scriitori, compozitori romni, i-au extras inspiraia de la rdcini, din arborele imens al creaiei populare, care nc este departe de a-i fi epuizat tainele. Folclorul nostru este unic n lume la fel ca i poporul romn, „o enigm i un miracol“, dup cum spunea istoricul Gheorghe Brtianu, ucis de comuniti n nchisoarea de la Sighet n 1953.

Marii notri savani, Mircea Eliade, cel mai mare istoric al religiilor, marii notri filozofi, mndria universitilor din lume, Eugen Ionesco, Cioran i muli alii, i-au extras seva din acest arbore al culturii populare, att de vie i att de necunoscut chiar i astzi. S mai spunem c riturile noastre de srbtori nc sunt enigme pentru cercettori din ntreaga lume? C DOINA, acest cuvnt sfnt pentru orice romn, nu are echivalent n nicio limb a pmntului?

Grecii au un folclor populat de zei, grecii sunt unul dintre cele mai vechi popoare din Europa, cu o civilizaie nfloritoare. Legendele Olimpului au fost i sunt studiate n ntreaga lume. Spre deosebire de ei, romnii au un folclor poate mai bogat, populat de eroi. Sunt eroi care lupt pentru biruina binelui, printre personaje fantastice care ar putea s fac s pleasc clieele preluate cu elfi, dragoni, orci sau alte nchipuiri mitologice. Noi i avem pe Ft Frumos, Ileana Cosnzeana, Greuceanu, Harap Alb i muli alii. Folclorul nostru este populat cu balauri, iele, vrjitoare, pitici, spni, dar i cu personaje din cretintatea timpurie, ca i Sfnta Vineri. Nu prea tiu s fi dat ceva comparativ cultura popular rus, chiar i n materie de legende i balade cred c le suntem superiori.

Tot timpul ruii, n cursul expansiunii lor i-au motivat tendinele cum au putut mai bine, sub semnul eliberrii cretinilor de sub jugul pgn, apoi cnd au cotropit cretini, n numele ortodoxiei, cnd au ajuns s cotropeasc popoare ortodoxe, n numele civilizrii lor de ctre cultura ruseasc superioar. A aprut comunismul, un alt pretext spre expansiune, n numele „eliberrii” proletariatului mondial. Dup cderea comunismului, este coapt ideea panslavist. n momentul n care Rusia a cotropit teritorii poloneze sau romneti, ideea civilizatoare a ocupaiei nu prea a stat n picioare, deoarece att nobilii polonezi, ct i boierii romni aveau un nivel cultural net superior nobilimii ruse. Acesta este unul dintre motivele tendinei continue de rusificare a elitelor, iar mai apoi, n timpul comunismului, cnd s-a vzut c aceast politic nu d rezultate, pur i simplu de masacrare a acestor elite. Preoi, nvtori, crturari, intelectuali, toi cei ce aveau rolul de a lumina poporul, inclusiv rani nstrii au fost exterminai. Katyn, Gulag, cuvinte devenite comune acum.

De ce nu au reuit ruii, cu aa zisa lor civilizaie superioar fa de cea a basarabenilor, s asimileze populaia basarabean, inferioar cultural cum ziceau ei comparnd-o cu cea a samoazilor? Mai mult, erau nvai rui care susineau c limba moldoveneasc, respectiv cea romn, nu are mai mult de 200 de cuvinte! Atunci, de ce nu au fost asimilai basarabenii de marea cultur rus n mai mult de o sut de ani de stpnire crud, la fel cum au fcut cu alte popoare siberiene, printre care i cel mai sus menionat, al samoazilor, despre care nimeni nu a mai auzit nimic?

Rspunsul este simplu. O civilizaie poate fi asimilat doar de o alta superioar, la fel cum romnii i-au asimilat pe migratorii care s-au stabilit aici, fie c vorbim de rmiele cumanilor sau ale slavilor. O civilizaie inferioar nu poate asimila una superioar, o poate doar extermina. Iar romnii, ca i polonezii, erau cultural superiori ruilor, aa se explic rezistena lor constant. Un singur exemplu. La nceputul secolului XX, n Imperiul Rus funcionau nou universiti (Petersburg, Moscova, Kiev, Kazani, Odessa, Harkov, Varovia, Tartu, Tomsk) dintre care patru erau nfiinate de romni.

Unirea

Dar romnii basarabeni erau deja lmurii de ascendena i apartenena lor la nceputul lui 1918. Proclamarea independenei fa de Rusia a venit firesc, prin actul Sfatului rii de la 24 ianuarie 1918, o dat cu rezonan istoric n inima tuturor romnilor. Era logic i firesc, Basarabia nu mai avea frontier comun cu Rusia n urma faptului c Ucraina se declarase deja independent. La 16 martie 1918, apare a doua pretenie a Ucrainei fa de Basarabia (prima, din vara lui 1917, a fost respins de adunrile moldovene cu indignare) a premierului ucrainean Golubovici. Deputaii din Sfatul rii o resping i pe aceasta, se poate ca aceast pretenie direct s fi grbit actul de la 27 martie 1918.

ntre timp, guvernul romn condus de generalul Averescu ncepe negocieri cu Rumcerodul de la Odessa prin intermediul colonelului Boyle. Scopul principal al lui Averescu era fr ndoial eliberarea romnilor arestai de bolevici la Odessa. Vorbim aici de oficiali nali, inclusiv de generalul Coand, fostul ataat romn la curtea arului pe timpul rzboiului. Se schimb o serie de propuneri, printre care bolevicii cer evacuarea de ctre romni a Basarabiei, n etape, i lsarea doar a unei garnizoane de 10 000 de oameni pentru paza depozitelor i cilor de transport. Dei au fost unele acorduri n faza iniial pe timpul negocierilor, pn la urm tratativele au picat odat cu ocuparea Odessei de ctre austro-germani. Delegaiile romne ntre timp au fost eliberate. Aceste negocieri au fost folosite ulterior de ctre istoriografii sovietici pentru a demonstra „ocuparea samavolnic” a Basarabiei de ctre Romnia. Este un fals, au fost negocieri pe mai multe paliere, inclusiv eliberarea ostaticilor romni, regimul de transport i multe altele. Sunt mai multe aspecte care n mod sigur Averescu le-ar fi urmrit. Odat, dorea s-i liniteasc pe Aliai c armata romn nu-i mprtie forele i va pstra pe linia frontului suficiente trupe contra germanilor, mai ales dup ce ruii nu mai contau pe frontul romnesc, ba dimpotriv, eram nevoii s luptm i mpotriva lor. Apoi, innd cont c eram silii s pornim negocierile de pace cu Germania i Austro-Ungaria deoarece i ruii fceau la fel, Averescu nu dorea s dea de neles c ar accepta Basarabia ca i o compensaie pentru o eventual pierdere a Dobrogei ctre bulgari la tratativele de pace. Indiferent, dup alungarea Rumcerodului din Odessa de ctre austro-germani, negocierile deveneau caduce, la fel cum s-a ntmplat i cu pacea de la Buftea-Bucureti dup nfrngerea Austro-Ungariei i Germaniei.

Timpul se grbea, evenimentele se succedau cu repeziciune. Ofensiva austro-german n Ucraina care a ajuns pn la Odessa ne-a fcut s fim total nconjurai de Puterile Centrale, ce a mai rmas din Romnia i Basarabia, dou insule nconjurate de inamici, dar menite s devin una singur. nc de la nceputul anului zemstvele (adunrile de reprezentani) din diferite pri ale Basarabiei trimiteau Sfatului rii telegrame cu rezoluii n care se cerea unirea cu ara mam Romnia. La 27 martie 1918, n edina Sfatului rii, acesta a decis cu 86 de voturi pentru i 3 mpotriv (Balmez tefan, bulgar, Osmolovski Arkadie i Starenki Mihail, ucraineni), 36 abineri i 13 abseni, unirea Basarabiei cu Romnia. Idealul spre care nzuiser generații de patrioți mai bine de o sut de ani a devenit realitate prin vot, n mod democratic, n ziua de 27 martie 1918.

n numele poporului Basarabiei, Sfatul rii declar: Republica Democratic Moldoveneasc (Basarabia) n hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunre, Marea Neagr i vechile granie cu Austria, rupt de Rusia acum o sut i mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. n puterea dreptului istoric i dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure s-i hotrasc soarta lor de azi nainte i pentru totdeauna se unete cu mama ei Romnia.

Triasc unirea Basarabiei cu Romnia de-a pururi i totdeauna!

Preedintele Sfatului rii, Ion Incule

Vice-preedinte, Pantelimon Halippa

Secretarul Sfatului rii I. Buzdugan

Recunoașterea Unirii

Rusia bolșevic, la fel cum ar fi fcut și Rusia țarist, nu s-a mpcat niciodat cu pierderea Basarabiei, ci a ncercat prin orice mijloace s o recupereze. Pentru nceput, a confiscat tezaurul Romniei depus la Petersburg cu garanția Aliaților, pentru a nu fi nsușit de germani n cazul n care aceștia ar fi ocupat nordul Moldovei. Aceast sechestrare nerezolvat nici pn astzi reprezint un act de brigandaj, de tlhrie internațional. Spre comparație, n 1939, Polonia este atacat și ocupat din dou prți, de Germania lui Hitler și U.R.S.S.-ul lui Stalin. O parte din populație, chiar și din armata nfrnt, guvernul și alți ofciali se refugiaz n Romnia. Oficialitțile vor pleca mai departe, ctre Marea Britanie, dar o mare parte dintre civili vor rmne n Romnia pn la sfrșitul rzboiului. Odat cu guvernul, prin Romnia a trecut și o mare parte din tezaurul polonez. Oficialitțile romne au avut grij s nu se ntmple nimic pe timpul transportului, astfel c tezaurul polonez a fost mbarcat la Constanța și expediat cu bine n Anglia, cu concursul generos al oficialitților romne.

n 1918, bolșevicii fac mai mult dect confisc tezaurul, dar la intrarea trupelor romne n Basarabia l aresteaz pe ministrul Diamandi la Petrograd, dar acesta este eliberat la intervenția insistent a celorlalți ambasadori aliați. Bolșevicii nu mai respectau nici imunitatea diplomatic a ambasadorilor. Radiograma lui Troțky anunț confiscarea tezaurului, ruperea relațiilor cu Romnia și expulzarea diplomaților, cnd de fapt ei au fost arestați, la fel cum s-a ntmplat cu generalul Coand și ai lui la Odessa. La 1 mai, Lenin ne va da ultimatum, ca n trei zile s evacum Basarabia și Bucovina (pe care nu o stpniser niciodat).

La Conferința de Pace de la Paris, rușii, de fapt reprezentanții vechii Rusii, ai țarismului, deoarece bolșevicii nu erau recunoscuți ca reprezentanți legitimi ai Rusiei, au ncercat s conteste prin toate mijloacele valabilitatea unirii, dar fr succes. De aici se vede convergența de preri și aspirații internaționale ale țarismului și comunismului, ambele nclinate spre expansiune și dominație regional, chiar global, prin intermediul ideologiei, n cel din urm caz.

La Paris, rușii albgardiști au ncercat fr succes s acrediteze ideea anexrii Basarabiei de ctre Romnia, jugul sub care zcea poporul basarabean sub ocupația romneasc și multe altele. Au adus chiar și cțiva “țrani basarabeni“, dovediți ulterior ca ucraineni, care s se plng de ocupația romneasc. Acești ruși i aveau n frunte pe A.N. Krupenski (dintr-o familie de polonezi moldovenizați n secolul XVII, apoi rusificați n secolul XIX, fost mareșal provincial al nobilimii din Basarabia pn n 1918), pe A.K. Schmidt (evreu de origine german, fost primar al Chișinului) și pe Vladimir N. Țiganco (rus, fost conductor al fracțiunii țrnești din Sfatul Țrii, s-a abținut de la votarea unirii). Lor li s-a opus delegația basarabean, pe lng delegația romneasc la negocieri. Aceast delegație basarabean, format din Ion Pelivan, Ion Codreanu, Sergiu Victor Cujb (scriitor cunoscut mai mult sub pseudonimul Ștefan Basarabescu) și Emanoil Catelli. Ei au demonstrat romnitatea Basarabiei și au demontat propaganda rus prin conferințe, articole de pres, editarea de broșuri, discuții cu factorii responsabili ai Aliaților, care, n final, au recunoscut unirea Basarabiei cu Romnia.

Bolșevicii nu au recunoscut noile granițe ale Romniei Mari, dar acestea au fost recunoscute de aliați. Nu au recunoscut unirea Basarabiei, deși la 1920, n preajma și timpul rzboiului sovieto-polonez, cnd aveau nevoie de neutralitatea Romniei erau gata s o fac, doar pentru aceast neutralitate. Ar fi sacrificat Basarabia pentru asta, dar de fapt nu este așa. Romnii care au participat la luptele din Siberia n cursul rzboiului civil dintre albi și roșii spuneau c ncheiau acorduri de ncetare a focului cu bolșevicii, pentru ca a doua zi s fie atacați de aceștia spunnd c nu recunosc nicio nțelegere cu burjuii. La fel au procedat rușii și mai aproape de zilele noastre, n anii 90, n timpul conflictelor din Georgia și Transnistria.

U.R.S.S. a recunoscut granițele țrilor baltice, ale Poloniei și ale Finlandei. Au mpiedicat-o cu ceva aceste tratate s le ocupe, pe unele total, pe unele parțial, ncepnd cu 1939? L-a mpiedicat pe Stalin s ia teritorii pe care rușii nu le-au stpnit niciodat, cum ar fi Rutenia subcarpatic, Bucovia de nord sau ținutul Herța? Pe Stalin, care spunea c tratatele nu valoareaz nici mcar ct bucata de hrtie pe care sunt scrise? n concluzie, chiar dac U.R.S.S. și Stalin ar fi recunoscut unirea Basarabiei și granițele Romniei Mari, asta nu i-ar fi mpiedicat s le cotropeasc atunci cnd momentul le-ar fi fost favorabil. Și asta indiferent dac este vorba de Stalin, Brejnev sau Gorbaciov, dac este vorba de U.R.S.S., Rusia țarist sau cea postcomunist. Ce dovad mai bun dect faptul c Rusia nu las nici astzi Republica Moldova pe drumul ei, ba mai mult și-a pus și trupele ntr-o regiune smuls din teritoriul recunoscut de O.N.U.?

Rusia nu s-a mulțumit cu nerecunoașterea unirii, ci a ncercat s o reocupe prin forț, n același timp n care fcea același lucru de-a lungul fostului imperiu al țarilor: Siberia, Ucraina, Georgia, Armenia și multe altele. Atunci, de ce nu și Basarabia?

Dar ambițiile sovietice erau mai mari. Cu ajutorul bolșevicilor unguri, urmreau ntreaga Europ central. Un atac masiv, concomitent, din dou prți, de la est prin Basarabia de ctre bolșevicii ruși, și de la vest, prin Transilvania, de bolșevicii unguri, ar fi avut drept rezultat dezmembrarea Romniei, noua graniț ntre bolșevicii unguri și cei ruși devenind Carpații Orientali. Schimbul de telegrame ntre Lenin și Bela Kuhn este edificator, dar romnii vor rezolva problema bolșevismului maghiar prin rzboiul din 1919 ocupnd Budapesta.

Atacuri bolșevice dup unire

Frontul de est a rmas problematic dup desființarea Ungariei bolșevice de trupele romne, aici luptele și provocrile vor continua fr ncetare. Voi da numai cteva exemple.

Noaptea de 6 spre 7 ianuarie 1919, județul Hotin, 83 de soldați bolșevici narmați trec Nistrul, mpart arme populației rusofone și ndeamn la rscoal, n zona localșitții Atachi. Coductorii sunt Liscun și Tocan. Noi treceri de trupe și de arme fac s se extind mișcarea antiromneasc și la Brnova, Romancuți, Ocnița (Lipnic), sub conducerea unui anume Maievski. Regimentul 40 Clugreni, regimentul 35 Matei Basarab și un batalion condus de ofițerul Lascr intervin. Luptele dureaz mai multe zile, bolșevicii fiind aruncați peste Nistru. n aceste lupte cade generalul Stan Poetaș, eroul de la Topraisar, Neajlov și Mrșești. Ulterior i s-a ridicat o statuie la Atachi, disprut dup 1940.

Dup cteva zile, un nou atac prin surprindere asupra Hotinului. Bolșevicii, trecuți peste Nistru, mbrcați ca și oamenii locului, surprind pichetele de grniceri. Soldații romni schingiuți, mutilați, cu limbile tiate și ochii scoși sunt spnzurați de copacii nghețați. Șeful siguranței din Hotin a fost aruncat n puțul fortreței. Armata romn condus de generalul Davidoglu intervine și arunc bolșevicii care au scpat napoi dincolo de Nistru.

Tactica bolșevicilor se diversific, mbinnd activitatea subversiv, atacurile armate cu presiunile internaționale. Permanent, n Basarabia, Siguranța statului descoperea și aresta nuclee teroriste care depozitau arme și mprțeau materiale de propagand bolșevic. Dup calculul ministrului de interne Gheorghe Ttrscu, n perioada 1919 – 1924 au fost descoperite 118 filiale teroriste și efectuate 3 002 de arestri. Odat la cteva zile se producea cte un incident n care erau implicați agenții bolșevici, așa cum a fost de exemplu aruncarea n aer la 10 decembrie 1922 a cldirii siguranței din Tighina. n rest acești agenți asasinau, aruncau n aer poduri și alte obiective, jefuiau, provocau deraieri de trenuri, atacau pichete de grniceri sau patrule romnești. Ciocnirile la graniț cu teroriștii ce ncercau s treac Nistrul deveniser ceva obișnuit. n grupuri de 15 – 30, uneori mai mulți, treceau narmați cu pistoale, grenade, explozivi, chiar cu mitraliere. Deseori se ddeau adevrate lupte de durat variabil, pn la cteva zile, ntre grnicerii, jandarmii romni sau chiar unitți ale armatei cu aceste bande. Un exemplu al unei astfel de lupte a fost publicat n ziarul Timpul (Atacuri bolșevice dup unire) sub forma raportului prefectului județului Cetatea Alb referitor la atacul bolșevic din 6 – 7 octombrie 1921.

Cea mai spectaculoas acțiune terorist bolșevic a fost plasarea unei bombe n Senatul Romniei la 8 decembrie 1920. Bomba, plasat cu o sear nainte ntre scaunul prezidențial și cel al principelui moștenitor a explodat la ora 14.30 naintea nceperii ședinței, mai devreme dect era programat, și a ucis pe episcopul greco-catolic de Oradea Demetru Radu, pe ministrul justiției Dimitrie Greceanu și pe senatorul Spirea Gheorghiu, ultimii doi cteva zile mai trziu n urma rnilor. Șeful anarhiștilor bolșevici care au pus bomba era Max Goldstein, care ncercase n luna precedent asasinarea lui Constantin Argetoianu, unul dintre cei mai anticomuniști politicieni romni ai vremii, dar atentatul a eșuat, srind n aer doar o parte a vagonului cu care se deplasa Argetoianu. Max Goldstein a fost arestat și a murit de pneumonie la nchisoarea Doftana n 1924.

Tatar Bunar

O alt acțiune de referinț a bolșevicilor n Basarabia a fost tentativa de organizare a unei rscoale la Tatar Bunar, n sudul Basarabiei, n 1924, cea mai mare acțiune subversiv bolșevic.

Inițial, bolșevicii au tatonat terenul, mai nti n reginea de nord, care avea avantajul pentru ei c era populat n parte cu ucraineni. n noaptea de 3 spre 4 iunie 1924, o barc sprijinit de soldații bolșevici din stnga Nistrului a trecut la Lopatna, atacnd postul de grniceri romni cu 15 grenade și peste 400 gloanțe trase din stnga Nistrului. Atacatorii au fost respinși. La 13 august 1924, un detașament de 150 de clreți sovietici, deci Armata Roșie, trece Nistrul la 30 kilometri de Hotin și jefuiește satul Ianouți. Sunt respinși dup o lupt cu cavaleria romn.

Se tatoneaz și n sud, la Limanul Nistrului, la sfrșitul lunii iulie, trei tentative respinse de grnicerii romni. Pn la urm se decide asupra sudului, datorit amestecului etnic considerat favorabil de conducerea sovietic. n secret sunt transportate arme și muniții pe mare sau pe lacul Srțica și sunt depozitate n ascunztori, mai ales n zona localitții Tatar Bunar. Acțiunea trebuia coordonat cu una din nord, dar la 1 septembrie 1924 este descoperit de Siguranț o organizație terorist la Chelmenenț, n județul Hotin. Dup o lupt aprig, teroriștii sunt arestați și este descoperit o mare cantitate de armament, aceast acțiune anihilnd acțiunea bolșevic din nord.

Conductorii acțiunii subversive de la Tatar Bunar au fost Andrei Kliușnikov (cunoscut sub pseudonimul Ninin, rus nscut n gubernia Reazan, fost sanitar pe frontul moldovean, apoi conductor al mișcrii bolșevice din sudul Basarabiei n 1917-1918), Iustin Batiscev (pseudonim Almazov), Alexandru Dobrovolski (Gromov), Simion Koba (Krasni), Statstenco (rus din Ucraina), Barbalat (evreu) și Kolțov (rus).

Acțiunea a nceput la 11 septembrie 1924. O band narmat condus de Kolțov a ocupat satul Nicolaevna, 30 km de Cetatea Alb. Au fost uciși primarul, soția lui, un țran și doi jandarmi. Au nceput jafurile și distrugerile. Nenin a ocupat Tatar Bunarul, un trg de vreo 10 000 de locuitori și localitțile mprejmuitoare, și a anunțat c Rusia a pornit rzboiul mpotriva Romniei și el este aici s porneasc revoluția. A mprțit arme populației rusești și lipovene, silindu-i s ia parte la revolt. Unii au luat parte de bunvoie, alții siliți. Au fost tiate firele de telefon și telegraf, pentru a izola localitatea și s-au dispus patrule pentru ca nimeni s nu poat fugi. Cruzimea a fost fr margini, sediul primriei a fost incendiat pentru a carboniza cadavrele. Au fost jefuiți comercianții, mrfurile, banii și mijloacele de transport au fost “rechiziționate“. Postul de jandarmi a fost atacat de un grup de bandiți conduși de Grigorie Cernenco, comandantul și doi jandarmi fiind uciși. Nenin a rspndit vestea c urmeaz s soseasc dou regimente de cavalerie sovietice, dinspre Tighina și Cetatea Alb.

Un grup de teroriști este trimis la Acmanghit, dar șeful postului de jandarmi a reușit s fug la Srata, de unde a adunat 40 de civili voluntari și mpreun cu ei a pornit mpotriva teroriștilor. I-a blocat cteva ore pn la sosirea a dou companii de soldați romni nsoțiți de țrani voluntari. n lupta de la Acmanghit, Kolțov a fost ucis.

Armata romn și teroriștii s-au confruntat la Tatar Bunar la 17 septembrie 1924. Cnd rndurile teroriștilor s-au mai rrit, Nenin a dat ordin de retragere spre Nerusai, apoi n dimineața urmtoare spre Galilești, de unde s ajung la Vlcov, pe Dunre. Un detașament de soldați romni i-a ncercuit și a capturat 120 dintre ei. Nenin și Batișcev s-au ascuns ntr-un cmp de porumb, iar n timp ce Nenin dormea, Batișcev i-a furat o valiz cu 200 000 lei și a fugit. n timp ce Nenin se strecura printre saline, un jandarm l-a recunoscut și l-a mpușcat. Mai trziu a fost arestat și Batișcev.

Au fost arestate peste 500 de persoane, dintre care doar 9 romni. Au fost inculpate 279 de persoane, procesul ncepnd la 24 august 1925 și ncheindu-se la 2 decembrie 1925. Sentința a fost confirmat n 1926. Printre avocați au fost prezenți și Henri Barbusse și Henri Torres. Din 279 de inculpați, 85 au fost condamnați la nchisoare de la 6 luni la 6 ani, 2 persoane la 15 ani munc silnic și una (Batișcev) la munc silnic pe viaț.

Dup eșecul de la Tatar Bunar, Stalin decide nființarea R.S.S. Moldoveneasc la 11 octombrie 1924, n stnga Nistrului, pentru a servi ca un punct de referinț la pretențile sovietice asupra Basarabiei și a Romniei. 8 434 kmp cu o populație de 576 306 locuitori, 60% moldoveni, chiar dup statisticile sovietice, care ddeau o populație de peste 500 000 de moldoveni la stnga Nistrului. Capitala a fost inițial la Balta, apoi la 1928 la Brzula (Kotovsk) și mai trziu la Tiraspol. Chiar la prima ședinț a Comitetului Central, la 9 noiembrie 1924, secretarul general al acestei republici, un ucrainean a dezvluit sensul ntemeierii acestei republici sovietice moldovenești: “Triasc Republica Moldoveneasc autonom, leagnul Romniei Sovietice“.

Basarabia a rmas a Romniei pn la 1940, cnd tot echilibrul european s-a prbușit prin alianța dintre Stalin și Hitler. Iar rzbunarea bolșevic pentru umilințele ndurate prin blocarea att timp a ptrunderii comunismului spre centrul și sudul Europei de ctre eroica Romnie va fi cumplit și nu va ocoli pe nimeni.

Profiluri de eroi

Dup cum spuneam mai devreme, unirea a fost votat la 27 martie 1918 cu trei voturi mpotriv, un bulgar și doi ucraineni. Pantelimon Halipa ne spune de soarta unuia dintre cei doi ucraineni, Mihail Starenki. Dup cțiva ani, a plecat n Ucraina lui, la stnga Nistrului, n raiul comunist. Halipa spune c a revenit dup nici doi ani, ntr-un hal de nerecunoscut, slab, cu mbrcmintea zdrențuit. Halipa l-a ntreținut pn și-a gsit un serviciu. n mod sigur c s-a lmurit de binefacerile comunismului, din moment ce a venit napoi, cum a putut, și nu a fost singurul. Au fost cazuri de evrei, ruși, lipoveni, care n 1940 aruncau cu pietre n armata romn ce se retrgea n urma ultimatumului, iar dup un an de stpnire comunist, au primit armata romn cu flori, apoi la a doua retragere, n 1944, s-au retras n Romnia numai s nu ajung din nou n raiul comunist. Nu este de mirare atunci c, la 1940, bolșevicii i-au ucis pe membrii Sfatului Țrii pe care i-au gsit, nu numai pe cei care au votat pentru unire, ci și pe cei care au votat mpotriva unirii.

Voi enumera doar o mic parte dintre patrioții basarabeni care au luptat din rsputeri pentru unire și soarta lor.

Anton Crihans-a nscut la 1893 n satul Sngerei, județul Blți. La Universitatea din Odessa se ntreține lucrnd corector ntr-o tipografie. Izbucnirea revoluției l aduce la Chișinu, deputat n Sfatul Țrii, lider al Blocului Moldovenesc. Ministru adjunct al agriculturii a prezidat comisia care a elaborat instrucțiunile pentru comitetele agrare din Basarabia privitor la mprțirea pmnturilor. Arestat de bolșevici la 6 ianuarie 1918, este eliberat de soldații basarabeni și fuge la Iași pentru a chema armata romn. Voteaz unirea și devine deputat de Blți n Parlamentul Romniei Mari. Doctor n economie politic la Sorbona (1932). n guvernul țrnist din 1932-1933 a fost subsecretar de stat n ministerul agriculturii, n acre calitate a fcut ca Facultatea de Agronomie s se transfere de la Iași la Chișinu. Conferențiar, apoi profesor la aceast facultate. n 1948 pleac n strintate, avnd soția din Paris. S-a stabilit n Saint Louis, S.U.A., unde a militat constant pentru scoaterea Basarabiei de sub tutela U.R.S.S. și reintegrarea n cadrul statului romn. A murit la 9 ianuarie 1993, anul n care ar fi mplinit 100 de ani.

Vasile Gafencua nvțat s scrie n armat. A votat unirea n 1918, apoi s-a nscris la Universitatea din Iași pe care o abandoneaz din lipsa banilor. Accept postul de nvțtor n satul natal, Sngerei. A fost arestat de sovietici n 1940 și nu se mai știe nimic de el.

Emanoil Catelli, nscut 1883, Zgrdești, județul Blți. Școala militar din Odessa, la 1917 cpitan n armata rus. Tot la 1917, președinte al Comitetului Național Moldovenesc din Odessa. Membru n delegația basarabean de la Conferința de Pace de la Paris. n perioada interbelic a fost prefect de Blți și apoi senator, dup care s-a retras n zona natal mproprietrit cu 50 ha de pmnt, datorit faptului c a fcut parte din Sfatul Țrii. La 28 iunie 1940 nu a vrut s plece dincolo de Prut, cu toate rugmințile prietenilor. Spunea c „mișcarea noastr național trebuie s aib și martiri“. Doamne, dar cți martiri a avut! Arestat de N.K.V.D. la 5 iulie 1940, ucis n Gulag, la Sverdlosk, 18.02.1943.

Teodor Neaga, nscut la 1880, Dnceni, județul Lpușna. La 1917 a fost președinte al Congresului nvțtorilor și Profesorilor moldoveni din Basarabia la care s-a hotrt introducerea alfabetului latin și naționalizarea nvțmntului n Basarabia. A votat unirea, deputat ntre 1926-1927. Arestat de N.K.V.D. și ucis n Gulag, la Penza, 20.05.1943.

Daniel Ciugudeanu, nscut la 1885, Șiruți, județul Hotin. Absolv Facultatea de Medicin din Kiev la 1913. Arestat n mai 1912 de ohrana țarist pentru activitate național n cadrul societții Deșteptarea din Kiev. n ianuarie 1918 este nsrcinat cu formarea unui guvern acceptat de Sfatul Țrii la 16 ianuarie. A salutat unirea, a fost ministru fr portofoliu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, senator și președinte al Senatului. n vara lui 1940 fondeaz Cercul basarabenilor, cu scopul de a ajuta refugiații din Basarabia. Din 1941 este mobilizat ca medic militar, pensionat n 1946. Arestat n 1950, moare n nchisoare n ziua urmtoare.

Ion Pelivan, nscut la 1876, Rzeni, județul Chișinu. Facultatea de drept a universitții din Dorpat (1903). Arestat și condamnat de autoritțile ruse la un an de nchisoare și cinci ani de deportare n nordul Rusiei, dincolo de Cercul polar, la Viatka și Arhanghelsk. n colaborare cu Constntin Stere, Emilian Gavriliț și alții fondeaz primul ziar de limba romn Basarabia (1906 – 1907), n timpul revoluției ruse de atunci. Particip la fondarea Partidului Național Moldovenesc n 1917. A fost propus la președenția Sfatului Țrii, dar i-a cedat locul lui Ion Inculeț, mai agreat de minoritțile din Basarabia. A votat unirea și a fost membru al delegației basarabene la Conferința de Pace de la Paris, unde a publicat ziarul Viața Basarabiei n limba francez, precum și o serie de broșuri pentru popularizarea cauzei basarabene. Participant la Conferința de la Geneva (1922), ministru de justiție (1919 – 1920), deputat n mai multe legislaturi. Arestat de comuniștii romni și nchis la Sighet alturi de generația unirii, ca și Iuliu Maniu sau Gheorghe Brtianu. A murit la 25.01.1954.

Ion Codreanu, numit și Moș Ion Codreanu, nscut la 1879 n Ștefnești, județul Soroca, pe malul Rutului, a fost un personaj deosebit, un adevrat fenomen, apropiat mai mult de legend, la fel ca și un alt Moș de la alt unire, Moș Ion Roat. Viața lui Moș Ion Codreanu este att de extraordinar, nct pare desprins dintr-un roman, dar nu este așa. Moș Ion Codreanu a fost numit așa de ctre Constantin Stere, mai mare cu 14 ani, dar a fost att de fermecat de nțelepciunea profund a acestuia și de dragostea sa de neam nct i-a dedicat și un personaj din cartea sa “n preajma revoluției“, cel al lui Ion Coman.

Moș Ion Codreanu era complet analfabet cnd a fost nrolat n armata țarist. A nvțat carte n armat, de la ofițerii ruși revoluționari. Și-a fcut o cultur rar, de autodidact, nvțnd germana ca s-i poat citi pe filozofii germani.

n 1905 a luat parte la rscoala de la Brest-Litovsk, nbușit n snge. Cnd s-a tras n rsculați, s-a trntit la pmnt, fiind descoperit mai trziu teafr printre cadavre. n Sfatul Țrii a votat unirea, apoi a fost delegat la Conferința de Pace de la Paris. A fost deputat, dar n adncul su a rmas același țran ndrgostit de pmntul romnesc. Toți cei cu care sttea de vorb erau fermecați de glasul su și de nțelepciunea vorbelor sale, fie c era vorba Sfatul Țrii sau de Parlamentul Romniei. De exemplu, n Parlament, dup o polemic cu Nicolae Iorga, n timp ce vorbea, unii din partizanii lui Iorga au nceput s vocifereze, dar marele istoric s-a ntors spre ei strigndu-le “Ascultați-l bine pe țranul acesta, aveți multe de nvțat de la el!” Apoi, cnd a cobort de la tribun, Nicolae Iorga l-a ntmpinat și l-a mbrțișat.

La 28 iunie 1940, era la cmp, a fost arestat de NKVD, btut cu cruzime, schingiuit și torturat, totul numai pentru a recunoaște n scris c unirea de la 1918 s-a fcut sub presiunea și amenințarea baionetei romnești. A refuzat cu ncpțnare. A stat n celul o vreme cu Teodor Neaga. La 25 mai 1941 a fost schimbat cu Ana Pauker, fiind unul dintre cei doi foști deputați din Sfatul Țrii arestați de sovietici și care au reușit s scape (cellalt a fost Ion Bivol). A murit la București, la 5 ianuarie 1949.

O vorb a lui merit a fi amintit: „Cu arma, cu vorba, cu condeiul, cu sapa, noi trebuie s ne aprm Țara“.

_________________________

Bibliografie:

  1. tefan Ciobanu, Unirea Basarbiei, Editura Alfa, Iai, 2001;
  2. Pantelimon Halipa, Anatolie Moraru – Testament pentru urmai, Editura Hyperion, Chiinu, 1991;
  3. Vasile Harea, Basarabia pe drumul unirii, editura Eminescu, 1995;
  4. Alexandru Boldur, Imperialismul sovietic i Romnia, Editura Militar, Bucureti, 2000;
  5. Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, ediia a doua, Editura Victor Frunz, Bucureti, 1992;
  6. Iurie Colesnic, Moș Ion Codreanu, o veșnic cluz a țrnimii, editura Ulysse, chișinu, 2009.

de Cristian Negrea, http://www.istoria.md

 

,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *