de Mihai Rapcea

M gndesc de ceva vreme s pun pe hrtie (sau – m rog, pe “hrtia” electronic) cteva gnduri despre schimbarea de perspectiv asupra relațiilor cu femeile – pe care o experimentez de niște ani ncoace.

E un subiect tabu, despre care n general brbații prefer s nu vorbeasc.

n societate, brbatul și dobndește prestigiu și statut (chiar și n ochii femeilor !) dac este ct mai “umblat”, cu ct mai mult “experienț” la activ. Cu alte cuvinte, un brbat, chiar cstorit, dac are o amant sau “calc pe alturi”, e brbat, bravo lui ! Și asta n opoziție cu brbatul singur (despre care imediat se bnuiește c e fie poponar, fie ftlu), sau chiar cel cstorit (despre care se va spune c e “ținut sub papucul nevestei”).

n schimb femeia, indiferent de statutul ei, e “curv” prin definiție, cu att mai mult dac ncearc mai multe relații (indiferent de statutul social – cstorit sau nu).

Deci, trim ntr-o societate profund misogin, n care – la nivel de percepție a libertții sexuale, brbatul este net avantajat.

n tot acest tablou al concepțiilor despre gradul de libertate sexual al fiecrui gen (masculin și feminin), evident c tot brbații sunt cei care se victimizeaz cu chestii de genul “ne omorți cu zile” și “statistic, trim mai puțin, c noi ducem greul”. n categoria asta intr și bancurile de genul: “Copilul ntreab: tati, noi bieții, de ce nu avem voie s ne cstorim cu mai multe femei ? La care tatl rspunde: fiule, cnd ai s crești mare, ai s nțelegi de ce legea ne protejeaz !

Revenind la libertatea femeii și a brbatului n societate, nu poți s nu fii copleșit de tristețe, nu att datorit inechitților mai sus amintite (n defavoarea femeilor) ct datorit destinelor frnte pe care le ntlnești la tot pasul.

Am ocazia (prin natura profesiei) s iau contactul cu foarte mulți oameni, de multe ori la nivel profund, n sensul c ajung s le cunosc poveștile de viaț, secretele, problemele cu care se confrunt. Și mi se ntmpl de prea multe ori – din pcate, s cunosc femei singure, care nu au cunoscut iubirea, și care așteapt – ca niște flori pe cmp, un trector care s se ndrgosteasc de frumusețea și parfumul lor – și s le “culeag”.

Cnd eram mai tinerel și mai yoghin (a la MISA), obișnuiam s “culeg” astfel de flori, fr nici o ezitare, ghidndu-mi viața dup principiile libertine de tipul celui enunțat de Zorba Grecul n romanul și filmul cu același nume – Alexis Zorba (de Nikos Kazantzakis): “Mi-am amintit cuvintele pline de tlc, pe care le-am auzit odat din gura unui musulman btrn: “Dac o femeie te cheam s te culci cu ea i tu nu te duci, e pcat, Dumnezeu nu te iart i o s ajungi lng Iuda, n fundul Iadului.

O astfel de concepție are dou beneficii: odat, te auto-convinge (dac mai era nevoie !) c ceea ce faci este o “datorie sfnt” (de genul Jihad-ului la musulmani) pe care Natura a nscris-o n genele brbatului – dndu-i instinctele de vntor, ce nu vine n prea mare contradictie nici cu perceptele biblice (cci nu se spune oare acolo c Dumnezeu a dat porunc omului: “nmulțiți-v și stpniți Pmntul” !?).

Pe de alt parte, ai parte și libertatea de a-ți satisface dorințele, bucurndu-te de ceea ce este mai frumos (cci, “ce este frumos, și lui Dumnezeu place” spune o vorb), fr a duce o viaț ncorsetat n frustrile unor bariere morale impuse de societate.

 

Am trit și eu acea dorinț de a aduna cu disperare toatr frumusețea Universului, disperarea de a nu m putea bucura de ea, n totalitatea ei, trire descris n mod genial de scriitorul Pascal Brukner n prologul la “Iubirea faț de aproapele”, pe care l redau integral:

Tocmai mplinisem douzeci de ani, umblam pe strzi ca un nebun, cu ochii ari de trupuri. Sub rochii, sub cmi, se aflau piei incredibil de catifelate pe care nu le voi atinge niciodat. Eram mai bolnav din cauza acestor fpturi inaccesibile dect satisfcut de partenerele deja avute. M simeam ca un srac aezat n faa unui miliardar, pntecele cel mai nensemnat era pentru mine un lux de care eram lipsit. Aveam dou zeci de ani, eram timid, iubirile-mi reale reflectau doar o infim proporie din dorinele mele.

ntr-o zi, mergnd pe bulevarde, emoionat mai mult dect de obicei de diversitatea chipurilor, de graia femeilor care se plimbau, am avut o revelaie: toate aceste trupuri mi se datorau tot aa cum eu eram dator s-l ofer pe-al meu cui l voia. Pofta mi ricoa de la o siluet la alta, le strngea pe trectoare n combinaii tot mai vaste, mai improbabile. Le vedeam deja clare pe mine, punndu-mi-se pe fa, nbuindu-m ntre coapsele lor. Ca s nu cad din picioare, am fost nevoit s m aez pe o banc. Prea multe minunii erau pe lume: refuzam s fiu izgonit de la acest festin.

Un domn n vrst, nelinitit de starea mea, m-a abordat:
– Ce e cu dumneata, tinere, nu te simi bine?

I-am rspuns cu un ton exaltat, artndu-i mulimea ce se scurgea pe lng noi:
– Uitai-v i dumneavoastr, sunt attea… la care s rvneti, pe care s le-atingi.

A ntors capul, nencreztor. Nu vedea aceleai splendori. Cum s-i exprim ncntarea ce m cuprinsese? Am stat acolo aproape o or, timpul necesar ca s-mi treac ameeala. Cnd n sfrit m-am sculat de pe banc, nelesesem totul.
Am jurat s rmn credincios adevrului acelor clipe uluitoare.

 

Citindu-l pe Brukner, m-am regsit pe mine la vrsta primelor iubiri, cnd totul era cu putinț, cci nu cunoșteam noțiunea de imposibil. Probabil c aș putea scrie multe zeci de volume despre iubirile mprtșite (sau nemprtșite), despre chipurile, trupurile, gndurile și frumusetea femeilor ce mi s-au druit – n special n perioada mea de yoghin la MISA. Comparativ cu alți brbați, de la MISA, a fost puțin. Raportndu-m la brbații din afara MISA, e mult. Ceea ce vreau s spun este c acel sentiment ardent al dorinței de a m bucura – palpabil de frumusețile ntlnite, nu m-a prsit precum pe eroul lui Brukner, care mai apoi (imediat dup prolog) afirm cu amrciune:

Bineneles m-am grbit s-mi trdez jurmntul, s mi-l ascund n strfundul memoriei. Era o promisiune de beiv care n-a rezistat la proba realitii. M-au nhat reuita social i familial, aceste dou capcane colective. M-am cstorit la douzeci i unu de ani, am fcut trei copii, m-am angajat ntr-o carier de invidiat. Pe scurt, am comis, un pic mai devreme dect ceilali, prostiile pe care le face toat lumea.

 

Brukner vorbește despre “prostiile pe care le face toat lumea”. Viziunea lui se oprește (din pcate) la acel “Jihad masculin” de a tvli n pat orice femeie frumoas, de a-i drui ceea ce credem noi c și dorește, dup chipul și asemnarea dorințelor noastre masculine: un trup, o rsuflare cald, plcerea și intimitatea comuniunii cu un brbat dorit. Un fel de “triește clipa”. Dar oare asta și doresc cu adevrat femeile ? O grmad de brbați se grbesc s ne asigure c DA, și evident, s le conving și pe ele, dac se poate, demers deloc dezinteresat din partea lor (a brbaților respectivi), desigur !

 

Nu neg faptul c orice femeie poate avea acel moment de “nebunie”, de atracție spontan și irezistibil ctre un brbat ce pare ntruchiparea visurilor ei. Pe care, de cele mai multe ori, l va regreta mai trziu. Culmea este c, undeva, n fundul minții lor, ele știu asta. Dar totuși sper. Sper c vor putea modela acel brbat dup chipul, asemnarea și dorințele lor, tipic feminine, c vor mblnzi slbticiunea, c vor lega la stlpul casei lor fiara liber ce obișnuiește s bntuie prin lume.

 

Din pcate, realitatea le mplinește prea rar așteptrile femeilor. “Sunt pline cimitirele de optimiste” – spune o vorb din popor. De regul, odat Cetatea cucerit și porțile deschise, brbatul trece la alte cuceriri, lsnd n urm lacrimi și suspine.

 

Mrturisesc c ntotdeauna m-a fascinat capacitatea de regenerare emotional a femeii, puterea ei de a-și ascunde sub un zmbet (ușor fardat) decepțiile din dragoste, așteptrile nșelate și regretele. Puterea lor de a se reinventa, de a o lua de la un mare zero, de la nceput.

 

Vzute din aceast perspectiv, recunosc deschis c femeile sunt mult mai puternice dect brbații: și la propriu, și la figurat. Am cunoscut brbați (și nu puțini !) care nu și-au mai revenit toat viața dup o decepție sentimental, devenind niște misogini frustrați și traumatizați, ce și plng eșecul n dragoste oricui vrea s i asculte. Femeile n schimb, n marea lor majoritate, gsesc puterea de a merge mai departe.

 

n viața de zi cu zi, rolul tradițional al brbatului se limiteaz la activitatea de la locul de munc și cte ceva pe lng cas (mici reparații casnice, dac e vorba de o familie urban). Femeia n schimb, cu toat modernizarea societții și emanciparea “democratic” prin care a trecut, a fost de fapt pclit s și asume noi ndatoriri – peste cele tradiționale pe care le avea deja: ngrijirea cminului, pregtirea hranei, curțenia, nașterea și creșterea copiilor.

Astzi, femeile muncesc la fel de mult ca și brbații (de multe ori chiar mai mult) la locul de munc, iar acas și preiau ndatoririle tradiționale, fr pic de odihn. Unde mai pui ducerea unei sarcini de 9 luni, și responsabilitatea creșterii unui copil (sau mai mulți), care le “mnnc” și ultimul strop de timp și energie ?!

Brbatul n schimb, dac și ndeplinește “datoria sacr” de a mai da pe acas cu salariul (sau mcar banii necesari ntreținerii familiei), se cheam c și-a ndeplinit obligațiile – n mare msur.

La romni, ca femeie, dac ai brbat care nu te bate, nu e bețiv, nu te njur (prea des), și mai d și cu banii pe acas, se cheam c ești norocas ! n rest, treaba lui pe unde umbl, important e s gseasc drumul spre cas n ziua de salariu. Asta, n cazul n care ești norocoas s ai un brbat ! Pentru c sunt mult prea multe femei triste, ce se ofilesc ncet, precum florile la venirea toamnei, fr a-și fi gsit mplinirea alturi de un soț.

Unele (nu foarte multe), se pstreaz ntr-un idealism demn de o lume mai bun, pentru alesul lor, care cu siguranț va veni, și cruia i vor oferi totul. De foarte multe ori ele seamn cu acele flori minunate nflorite ntr-o poieniț ascuns n creierii munților, unde nu a clcat și nu va clca vreodat picior de brbat care s se bucure de frumusețea lor – dar-mi-te s le mai și culeag ! Nu e nedreapt Natura, Dumnezeu ?! Cum risipește El darurile sale, bogția și frumusețea Sa, fr a-i da posibilitatea s și realizeze adevratul potențial !? La ce bun toat aceast risip ?

La fel cum noi, brbații, avem nscrise n gene lupta pentru supremație, competiția și vntoarea, ele, femeile au jocul cu ppușile, nfrumusețarea lor și a locuinței, ce se transform mai trziu n dorința de a fi dorite pentru a-și ntemeia o familie, de a deveni mame. Ceasul biologic bate inexorabil pentru orice femeie, iar ele l simt ori de cte ori sngele le pulseaz n tmple, de fiecare dat cnd se privesc ntr-o oglind.

Desigur, emanciparea femeii a adus și “libertți” care, combinate cu acea curiozitate caracteristic stirpei femeiești, a dus la un anumit gen de libertinaj, prost nțeles.

Majoritatea adolescentelor și tinerelor din ziua de astzi, din familii normale (exclus cele cu tați autoritari sau familii de talibani ortodocși !) gndesc ceva la genul: “sunt tnr, frumoas, am tot timpul din lume s mi gsesc ursitul. Pn atunci, sunt liber s m distrez, s experimentez…” Și nc ce mai experimenteaz unele dintre ele !!!! Apoi, n jurul vrstei de 30 de ani, se trezesc c nu au pe nimeni lng ele, un brbat care s le iubeasc și care s le ofere stabilitatea pe care ncep s și-o doreasc. De altfel, se creeaz un obicei prost de a lega relații numai cu brbați de aceeași natur ca și ele, interesați doar de plcerea momentului, fr planuri serioase pentru viitor. Te și umfl rsul cnd le vezi fete btrne, cum se vait c nu și pot gsi un “biat serios”, cu care s și ntemeieze o familie… pi unde l-ai cutat, mi femeie !? n cluburi de noapte te așteptai s l ntlnești !? Despre genul sta de brbați, era și o glum, care i compara cu fierul de clcat: “Barbatii sunt ca fierul de clcat: te aburesc pana te ard.

Și atunci merit s ne ntoarcem la nțelepciunea strbunilor noștri, care prețuiau iubirea tinereții, cstoria tinerilor: ,,Izvorul tu s fie binecuvntat, i bucur-te de nevasta tinereii tale. Cerboaic iubit, cprioar plcut: fii mbtat tot timpul de drgliile ei, fii ndrgostit necurmat de dragostea ei!“. (Prov5.18-19)

Exist chiar argumente de ordin biologic ce pledeaz n defavoarea relațiilor cu foarte mulți brbați, la femeie.

Statistic, s-a constatat c numrul femeilor cu multe relații la activ ce sufer de boli cronice, este cu mult mai mare dect numrul femeilor monogame cu boli cronice. Și aici vorbim inclusiv de cancer, rspunznd ntr-un fel și ntrebrilor pe care și le pun unii, cu privire la epidemia de cancere, tumori și probleme de sntate de tot felul ce parc au lovit n ultimii ani femeile de la MISA. Trebuie spus totuși c nc nu exist o explicație științific pentru acest rezultat statistic, ns el este clar obiectivat. Mai trebuie spus c la brbați, statisticile nu relev aceleași probleme de sntate cronice, n relație cu numrul de partenere sexuale. Este ca și cum Natura nsși a fcut femeia cu un organism pregtit pentru relația monogam.

Revenind la femeile care totuși și doresc un brbat alturi, un partener de viaț, nu poți s nu remarci numrul mare de femei singure, precum și numrul foarte mare de brbați care triesc celibatari, refuznd s și asume o csnicie, cu tot ce nseamn asta (responsabilitți, dedicare, consecvenț, fidelitate, sprijin). Majoritatea brbaților trecuți de prima tinerețe, ce nu s-au cstorit și nici nu au de gnd, au dezvoltat “tehnici” de amgire a femeilor pe care le “cuceresc”, prin care le momesc n patul lor, dup care le abandoneaz, sub diferite pretexte. Toate astea se petrec pe fondul unei superficialitți pregnante att din partea “vntorilor” ct și a potențialelor “victime”. Analiznd totuși comportamentul unui brbat de acest gen, devine evident un anumit egoism n relația acestuia cu femeia pe care o curteaz, egoism ce nu face n nici un caz dovada iubirii pentru femeia respectiv. M refer aici la faptul c, dac ai cunoscut o femeie care ți place, de care te-ai ndrgostit, și pe care vrei s o cucerești, dac o iubești cu adevrat, vei dori s vii n mod natural n ntmpinarea dorințelor ei, s o faci fericit, s o mplinești din toate punctele de vedere, nu doar sexual, cum gndesc majoritatea brbaților. Asta nsemnnd s i oferi un sprijin cnd are nevoie, s i fii alturi n viaț, s te vezi avnd copii cu ea, familie, mbtrnind alturi de ea.

Fie vorba ntre noi, puțini oameni au maturitatea de a-și accepta vrsta, cu att mai puțin ideea de a mbtrni, deci ideea de a “mbtrni” alturi de cineva, pare scandaloas multora. Majoritatea tinerilor sper c știința va descoperi ntre timp un vaccin pentru btrnețe, sau c vor muri nainte s mbtrneasc (motiv s triasc intens acum !).

Cnd iubești cu adevrat o femeie, vei dori s o cunoști cine este ea cu adevrat, cu visele, speranțele, preferințele ei. De unde vine și ncotro se ndreapt. Am cunoscut și cunosc femei remarcabile, de care cu siguranț sunt atras, și uneori, chiar ndrgostit, și care au și ele aceeași “tragere de inim” ctre mine. Femei lng care te poți vedea o viaț, iubindu-le, trind fericit. Și totuși, avnd deja o femeie alturi de mine, cu care vreau s m cstoresc, aleg s nu fac pasul decisiv ctre o astfel de relație, știind c nu i pot oferi ceea ce și dorește: acel brbat care s i fie alturi pe termen lung. Știu c peste extazul primelor ntlniri, s-ar așterne amrciunea, lacrimile și tristețea singurtții momentelor importante (srbtorile n special) cnd eu aș fi n alt parte, alturi de familia mea. Se spune c “brbații nu știu cum s termine o relație, pe cnd femeile nu știu CND s o termine…”. Este plcut pentru un brbat s aib o relație extra-conjugal, o amant, dar pentru femeie, acest lucru este un chin. Aceast agonie se poate lungi ani de zile, cu consecința c ea ar pierde poate șansa de a-și ntlni brbatul visurilor ei, care poate a trecut pe lng ea fr s l observe, obsedat de o relație distructiv cu mine. De obicei astfel de relații se termin cu reproșuri și injurii amare din partea ei, de genul “mi-am pierdut tinerețea alturi cu tine, așteptndu-te.” Știu aceste lucruri pentru c le-am experimentat și am rnit – din pcate – de prea multe ori.

Desigur, exist și acele rare femei, rupte de aceast lume, ce triesc n propriul lor Univers, refuznd orice atingere cu materia și destinul hrzit de natur femeii pe Pmnt, femei surde la glasul maternitții și al legturilor de familie, ce și urmeaz visele cu ardoare, trind dragostea precum o hran cu care se satur pe moment, n drumul lor spre un orizont doar de ele vzut. Ele rscolesc mediul prin care trec, tulburnd inimile brbaților ce intuiesc libertatea de care se bucur. Din aceast categorie de “frumoase nebune” am cunoscut cteva femei, care mi-au lsat amintiri luminoase…,

Concluzionnd, pot spune c un zmbet, o strngere de mn, o atingere sau chiar o srutare, se opresc pentru mine aici, la o monogamie bazat pe dorința de a nu rni, cci știu – de cele mai multe ori, unde se va ajunge, dup cuvintele poetului Rainer Maria Rilke:

 

IARêI I IAR

Iari i iar, chiar de cunoatem privelitea dragostei,
i cimitirul cel mic cu inscripiile lui tnguitoare,
i ngrozitor de tcutul abis unde sfresc
Ceilali : iari i iar, noi pornim cte doi mpreun,
Sub copacii btrni, iari i iar, ne ntindem
Alturi n mijlocul florilor, cu faa la cer.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *