Mintea uman funcioneaz cel mai eficient n jurul vrstei de50de ani, nu n tineree. Corpul i creierul nu mbtrnesc n acelai ritm. Dimpotriv, puterea minii crete odat cu vrsta, arat studiile.
Chiar este creierul condamnat la degradare?, se ntreab Barbara Strauch, jurnalist la “The New York Times” i autoare a crii“Viaa secret a creierului adulilor: Descoperii talentele surprinztoare ale minii de la vrsta mijlocie”.
A descoperit c este nconjurat de oameni de vrst similar care, dei nu-i puteau aminti numele restaurantului la care au mncat sau al crii pe care tocmai o terminaser de citit, puteau s coordoneze afaceri pe continente diferite, scrie Strauch n cartea ei, citat de “The Daily Mail”.
Cercettorii – sociologi, psihologi i neurologi – au descoperit ns c, n cazul unei persoane ajuns la vrsta a doua, creierul nu se comport ca restul corpului. Este adevrat c memoria este afectat, la fel i alte funcii ale creierului legate de motricitate. Pe de alt parte, crete abilitatea de a lua decizii corecte despre lumea din jur.
Cercettorii au folosit rezonana magnetic pentru a analiza efectele mbtrnirii i au constatat c celulele creierului nu se mpuineaz subit. Dimpotriv, creierul se adapteaz i le permite persoanelor trecute de 50 de ani s-l foloseasc mult mai eficient. Astfel, dac tinerii folosesc pe rnd cele dou emisfere ale creierului, persoanele n vrst reuesc s le utilizeze simultan.
De asemenea, se mbuntesc capacitile cognitive, dup cum demonstreaz un studiu care a urmrit evoluia vieii a 6.000 de americani timp de 40 de ani.
Testele de vocabular, memorie, aritmetic, orientare spaial, vitez de reacie i logic au demonstrat c oamenii cu vrste ntre 40 i 60 de ani au obinut rezultate mai bune dect cei de 20 de ani.
Brbaii au avut cele mai bune rezultate n jurul vrstei de 50 de ani, pe cnd la femei, abilitile s-au mbuntit i dup vrsta de 60 de ani. Chiar i abilitile sociale i capacitatea de a judeca corect oamenii i situaiile cresc odat cu vrsta.
Partea creierului responsabil cu emoiile umane se micoreaz mai lent dect celelalte zone.
Un studiu realizat de Universitatea Harvard demonstreaz c oamenii trecui de 50 de ani iau i cele mai bune decizii financiare.

Nu n ultimul rnd, studiile contrazic i teoria conform creia mbtrnirea aduce dup ea dezamgire i depresii.
Se pare c, pe msur ce mbtrnim, reacionm altfel la necazuri, creierul reuete s se programeze s accentueze aspectele pozitive i s le elimine pe cele negative.
Vrei s avei o minte clar i la btrnee ?
Exista metode de a va mentine creierul tanar. Din pacate, mintea mai buna nu se poate obtine odata cu varsta, ci din contra, pierdem din ea, cu fiecare an ce trece.
Cercetatorii au aflat insa ca exista diverse metode prin care putem opri declinul mintii. Iata cateva dintre acestea:
Dansai.”Putine activitati stimuleaza creierul asa de bine ca dansul!”, spune doctorul Daniel Amen, autorul cartii “O minte minunata la orice varsta”. “Dansul necesita totul, de la coordonare si organizare, la planificare si judecata”, a mai scris acesta.
Acelasi lucru este valabil si pentru artele martiale. Ambele cer pozitionarea diferitelor parti ale corpului simultan si in sincron.
Mergei la fitness.Sportul creeaza celule noi intr-o zona a creierului vitala memoriei. Cercetatorii de la Universitatea Columbia au masurat volumul sangelui din creierul adultilor care merg la sala de patru ori pe saptamana, timp de patru luni si au descoperit ca toata aceasta activitate duce la producerea mai multor neuroni.
Mncai ou. Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului Larry McLeary, autorul programului “Incredere in creier”. Oul contine vitamina B, care obliga celulele nervoase sa arda glucoza, cea mai importanta sursa de energie a creierului. Oul mai contine si antioxidanti, care protejeaza neuronii de stricaciuni si acizi grasi omega-3, care mentin impulsurile nervoase la ritmuri optime.
Mncai, de asemenea, multe fructe i legume i evitai mncrurile grase, care diminueaza abilitatea celulelor nervoase de a comunica intre ele.
Fii activi.Nu deveniti lenesi, pentru ca dauneaza grav sanatatii. Implicati-va tot timpul in diverse activitati, pentru a va mentine mintea alerta.
Hidratai-v mintea.Un studiu al Universitatii South Florida din 2006 a aratat ca oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc proaspat pe saptamana aveau cu 76% mai putine sanse sa se imbolnaveasca de Alzheimer. Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti in fructe, protejeaza creierul de boala. Opt pahare de apa pe zi sunt si ele extrem de benefice pentru minte, intrucat creierul este 80% apa si daca nu este hidratat, neuronii nu pot sa functioneze corect.
Rdei.Luati-va o pauza de la problemele cotidiene si radeti. Cititi bancuri, uitati-va la filmulete amuzante. Chiar si anticiparea rasului scade stresul cu 39% pana la 70%! Rasul este extrem de bun si pentru inima.
Dormii suficient.Somnul este important pentru o stare mentala buna. Memoria se organizeaza in creier, in timpul somnului. Un studiu al Facultatii de Medicina de la Harvard arata ca mintea aduna bucati separate de informatie si le tese impreuna in timpul somnului. Doctorii ne sfatuiesc sa dormim fix 7 ore!
Nu v mai uitai la TV.O ora de privit la televizor creste riscul de a capata Alzheimer cu 1,3%. Asa ca doctorii recomanda sa va relaxati la TV maxim doua ore pe zi.In schimb, ei propun sa cititi cat mai multe carti.
Folosii mirodenii.Atunci cand gatiti, folositi cat mai multe mirodenii la mancare.Rozmarinul, de exemplu, contine acid carnozic, care reduce riscul de atac cerebral cu 40%!Folositi cu incredere condimentele, mai ales scortisoara, sofranul, busuiocul, oregano, cimbrul si salvia.
Studiai o limb strinNu ezitati sa invatati o limba straina, pentru a evita dementa la batranete. Un studiu al Universitatii York din Toronto arata ca oamenii in varsta care vorbesc mai multe limbi straine au o minte mai clara decat ceilalti.
Spalai-v bine pe dini.O gingie inflamata, sangeranda, poate sugera o problema a sanatatii. In plus, toate bacteriile care se strang in gura ajung in sange si apoi la organele vitale, inclusiv la creier. De aici, si o stare mentala extrem de proasta.
Bei ceai verdesi veti castigati cu 20% mai multa sanatate mentala, potrivit unui studiu prezentat in The American Journal of Clinical Nutrition.
CategoryUncategorized
Tags
Write a comment:

*

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer

                

Shares