Provocarea MUSULMANĂ

Jurnalista norvegiană Hege Storhaug lucrează la fundația Human Rights Service, un think tank independent politic, care își propune să înțeleagă societatea multietnică astfel încât politicile de integrare să fie îmbunătățite și drepturile omului respectate. Cartea But the Greatest of These Is Freedom. The Consequences of Immigration in Europe, publicată în 2011 în SUA, demonstrează că politicile de imigrare și de integrare din Europa au fost greșite și au ajuns o amenințare pentru libertatea individuală, egalitatea sexelor și armonia socială.

Compoziția etnică a Europei s-a modificat întrucât cei care astăzi mătură continentul diferă de cei de acum un secol. Problemele enclavelor musulmane din Europa, grupuri ce trăiesc în paralel cu populația majoritară, arată că imigranții nu au venit pentru libertățile de aici sau pentru a adopta alt mod de viață, ci pentru a profita de ajutorul social, destinat inițial localnicilor aflați în situații disperate sau care trec prin catastrofe, dar și pentru a-și păstra cutumele, unele ilegale în societatea europeană. O serie de comunități etnice au valori ce intră în conflict cu libertățile din Europa, în special în ceea ce privește atitudinea față de femei și copii, iar imigranții schimbă modul de viață european, lucru care poate fi influențat de autohtoni doar în ziua votului.

Cartea prezintă o serie de statistici despre dinamica migrației și a nupțialității în rândul imigranților. Norvegia are 4,5 mil. locuitori, iar imigranții sunt concentrați în Oslo. Majoritatea provin din Pakistan și Irak. La rata natalității se adaugă politicile de integrare, care favorizează influxul de imigranți; trei sferturi dintre ei ajung aici datorită legii pentru reunificarea familiei. Nepoții direcți ai primei generații de imigranți sunt trimiși în țara de origine și nu învață limba norvegiană. La 7 ani mulți dintre ei sunt înscriși la școală fără a ști limba țării de adopție. O mare parte din copii, deși cetățeni norvegieni, sunt ținuți de familie pe meleaguri îndepărtate, unde urmează școli coranice, apoi se întorc în Norvegia pentru a se căsători (mai precis a fi căsătoriți), fie cu tineri din țara de origine, fie cu cei din comunitatea lor. La trendul actual, în câțiva ani musulmanii vor deveni majoritari în capitală, iar până la sfârșitul secolului norvegienii vor fi minoritari în țara lor.

Legislația din Norvegia nu permite o statistică clară a copiilor plecați din țară întrucât pentru autorități domiciliul lor este cel declarat de părinți. Studiile HRS apreciază că în prezent circa 5.000 copii ai imigranților se află în țările de origine ale ascendenților lor, învăță o altă limbă și rareori primesc o educație care să le crească șansa de a obține locuri de muncă în Norvegia. Ei nu cunosc modul de viață european, nu li se permite să îl adopte și sunt viitorii locuitori ai enclavelor din orașele occidentale.

Printre abuzurile la care expuși tinerii și copiii din comunitățile de imigranți se află: căsătoriile forțate (victimele pot fi minori, iar căsătoriile pot fi consangvine sau poligame, ceea ce contravine legislației din Norvegia), crimele pentru onoare (comise mai frecvent împotriva femeilor ce vor să adopte modul de viață european) și mutilarea genitală a fetițelor.

În Europa căsătoriile între veri primari au crescut în a adoua generație de imigranți față de prima; ele păstrează caracteristica din țara de baștină. În Pakistan între 30 și 60% dintre căsătorii au loc între veri, în Irak 50%, în Kurdistan și Maroc – 30%. Acest obicei aduce și în Europa o problemă de sănătate publică:riscul de malformații la nou-născuți este de 4 ori mai mare pentru cei cu părinți consangvini. În Anglia circa 30% dintre malformații se înregistrează în rândul nou-născuților de origine pakistaneză.

Organizația Mondială a Sănătății apreciază că circa 140 milioane de fete și femei din lumea musulmană sunt mutilate genital, un obicei vechi de peste 6.000 de ani a o serie de de triburi din Africa și Asia. Obiceiul a fost tolerat când acestea au adoptat religia islamică, printre alte concesii menite să crească numărul de adepți. Imiganții au adus obiceiul cu ei în Europa, astfel că doar în Norvegia există circa 7.000 fete mutilate genital. Ele sunt supuse supliciului la vârste foarte mici, fără anestezie, fie pe teritoriul țării adoptive, fie în țara de baștină, unde sunt trimise doar pentru acest scop. Fetele au probleme de sănătate încă din copilărie, atunci când nu mor din cauza complicațiilor, iar cele reușesc să se vindece vor avea viața sexuală afectată.

Suedia și Marea Britanie au o lege care pedepsește mutilarea genitală a copiilor, dar nu s-a dovedit eficientă de vreme ce au avut un singur caz judecat. Un proiect francez este analizat în carte și propus ca model pentru a eradica obiceiul în Europa. Părinții primesc ajutorul social doar dacă prezintă cardul de sănătate al copiilor vizat; la bilanțul anual copiii sunt examinați și genital, ceea ce permite diagnosticarea abuzului sexual, iar părinții suspecți sunt deferiți justiției. Astfel numărul de copii mutilați din enclave a scăzut de la an la an.

Indiferența și ignoranța îi pot face pe oamenii născuți într-o societate europeană să considere libertatea un lucru gratuit, de la sine înțeles și accesibil pe toate meridianele. Politicile de imigrație și integrare din Europa și educația ateistă, pentru acum și aici, au făcut ca Europa să ajungă la 15% populație musulmană în 2020 și la 50% în 2050. În ce măsură ne vom mai bucura de libertatea de acum, dacă tendința de enclavizare și de conflict al imigranților cu populația majoritară se menține? Cartea lui Storhaug prezintă pe larg și opiniile unor specialiști în Islam, dar dezbaterea despre „provocarea musulmană” nu s-a încheiat.

De Alina Ioana Dida –Rost Online

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *