97 de ani de la masacre: Genocidul împotriva armenilor, comemorat la București

Genocidul împotriva armenilor, comemorat la București

Pe 24 aprilie va fi comemorat genocidul săvârșit împotriva armenilor în 1915, în cadul unei slujbe de pomenire ținută la Catedrala Armeană din București. Genocidul armean rămâne, la aproape o sută de ani, un subiect de dispută politică între Turcia, Armenia și statele occidentale.

Cu ocazia Zilei Comemorării Genocidului săvârșit împotriva armenilor în 1915 se va oficia, pe data de 24 aprilie, la ora 13.00, la Catedrala Armeană din București, o slujbă de pomenire pentru sufletele celor 1.500.000 de armeni uciși de autoritățile Imperiului Otoman în timpul Primului Război Mondial. În aceeași zi, la ora 14.00, în Piața Roma va a vea loc o manifestare prilejuită de Ziua Comemorării Genocidului săvârșit împotriva poporului Armean, se arată într-un comunicat al Uniunii Armenilor din România.

Recunoașterea genocidului împotriva armenilor este considerată faptă penală în Turcia. Ankara consideră că nu mai mult de 500.000 de armeni și-au pierdut viața in perioada 1915-1918, ca victime colaterale ale tulburărilor ce au premers căderii Imperiului Otoman. Beneficiind de o diaspora impresionantă (din totalul de 12 milioane de armeni, circa 8 milioane trăiesc peste hotare), Armenia susține însă că au fost uciși 1,5 milioane de armeni, în cadrul unui genocid programat.

În 1915, armata armeană, ajutată de Franța, a inițiat o revoltă împotriva noi puteri republicane din Turcia, deținută de Junii Turci. Folosindu-se de acest pretext, guvernul turc a executat 300 de membri ai elitei armene, iar în anii care au urmat peste un miluion de armeni au murit în timpul masacrelor și deportărilor populației din Anatolia către deserturile Orientului Mijlociu.

În 2007, Camera Reprezentanților de la Washington a adoptat o rezoluție care recunoaște genocidul comis de Turcia otomană împotriva armenilor, în 1915-1918. Cu un an mai devreme, în Franța a fost adoptat un text similar, la fel și în Suedia.

Cutremurul s-a produs însă în ianuarie anul acesta, când Adunarea Națională a Franței a votat o lege care incriminează negarea genocidelor împotriva evreilor și armenilor. Turcia a replicat prin retragerea ambasadorului la Paris. “De acum încolo, valorile europene sunt amenințate. Dacă fiecare parlament va adopta judecăți asupra istoriei și le va aplica, în Europa va începe o nouă perioadă a Inchiziției”, a spus Davutoglu, ministrul de Externe de la Ankara. Ankara consideră că legea care pedpsește negarea genocidului comis de Imperiul Otoman împotriva armenilor este una oportunistă, președintele Nicolas Sarkozy dorind astfel să-și asigure voturile comunității armene din Franța, care numără circa 600.000 de persoane.

Ulterior, Consiliul Constituțional al Franței a declarat ca neconstituțională legea care incriminează negarea genocidului armean din 1915, a cărei adoptare a provocat o criză diplomatică între Paris și Ankara. Consiliul a apreciat că legea, susținută de președintele Nicolas Sarkozy, aduce atingere „libertății de exprimare și de comunicare”.

sursa: cotidianul.ro

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *