E scriitor, traductor, vorbitor a apte limbi, vorbete impecabil romna i maghiara, a lsat cariera universitar european i mirajul turnului de filde occidental i s-a mutat la Mera, lng Cluj. E Raoul Weiss, omul care s-a nscut n Alsacia i a ales o nou patrie: Transilvania. i poate cel mai n msur s vorbeasc despre dou lumi paralele, a noastr i a europenilor. Are i dezamgirea creatoare, dar i distana necesar ca s fac asta.

Stai ntr-un sat din Transilvania, aproape de Cluj, deși ești scriitor. Ai predat la universitți, vorbești șapte limbi. Deci ești, ntr-un fel, cetțean global. Ce lipsește dincolo, n Occident, și ai gsit n Transilvania ca s te hotrști s te muți aici?

Raoul Weiss: Aici am gsit omenia. Occidentul de azi e reprezentantul unui proces de cel puțin 30-40 de ani de dezumanizare a societții, sub influența neo-liberalismului. Cnd omul e redus la o funcție de producere și consum, rmne din el ceea ce vedem azi n Occident: un roboțel isteț, foarte eficient n urmrirea propriului interes. Un aparat destul de bine pus la punct și absolut gol din punct de vedere spiritual. Psihologic, fr nicio legtur emotiv adevrat cu vreo comunitate familial, național, regional sau lingvistic. O variant a omenirii cu care eu nu m mai identific deloc. Eu m simt mult mai comfortabil emoțional, liniștit, acas, ntr-o societate de romni sau unguri din Transilvania, dect printre studenți, pedagogi, salariați, sau orice alt categorie social de la Paris, Strasbourg sau Berlin.

Cum te-ai acomodat aici? Cum te nțelegi cu țranii din Mera? Gsiți subiecte despre care s vorbiți?

Desigur, nu sunt aceleași subiecte pe care le-aș aborda cu dumneavoastr, nu aș vorbi cu ei despre ceea ce vorbim noi acum. Acolo nu am cum s vorbesc despre asta și tocmai aceasta este tragedia societții tradiționale: ea, cultural, nu este echipat conceptual, pentru a msura primejdia care se apropie. Asta e o foarte mare problem, care a fost sesizat de cei care au ncercat s conceptualizeze problema asta. Cum ar putea societțile tradiționale s reziste globalizrii? E ntotdeauna aceeași poveste – omul tradițional nu nțelege logica globalizrii. Și fiindc nu o nțelege, nici nu are arme mpotriva ei.

Hungtington v-ar privi cu invidie și mirare, apropo de ciocnirea civilizațiilor.

Eu am puțin spre deloc simpatie pentru Hungtington. Ce am ncercat eu s fac este o rentoarcere la civilizație. Ce pe mine m atrage cel mai mult n Ardeal este supraviețuirea – drept e, doar sub form de rmșițe – a unei mari civilizații trnești europene. Termenul acesta de civilizație țrneasc trebuie subliniat, pentru c n Romnia exist nc, n masele urbane, ideea modernitții mijlocii, prejudecata care opune civilizația și țranul, ceea ce iarși e o greșeal enorm. Barbaria modern de la care eu ncerc s fug a fost creat de lumea industrial – acapararea societții prin tehnic. Cei cu adevrat civilizați n Europa de azi sunt țranii romni, cei care au rmas, desigur și care au rmas și cultural țrani. Nu e destul s te ocupi cu agricultura sau s stai ntr-un sat ca s fii, antropologic, țran. M refer aici la țrnia cultural și la pstrarea tradițiilor caracteristice lumii țrnești tradiționale. n acest moment, eu consider c m-am ntors spre civilizație, civilizație care era reprezentat și n regiunea n care m-am nscut, dar a fost exterminat de barbaria tehnic.

Ce se ntmpl acum, n toat aceast confuzie din interiorul Uniunii Europene? Noi ne așteptam la mutații culturale benefice, care s aduc un plus de complementaritate fiecrei culturi și, de fapt, asistm la o btlie n cușc n care fiecare țar ncearc s dea vina pe cealalt. Italia pe Spania, Spania pe Grecia, Grecia pe Germania și tot așa.

Uniunea European, ca ntreg, e pe moarte, e pe cale de dispariție. Cred c pentru țrile periferice și nou aderate n spațiul european asta e o veste bun, pentru c pentru ele – Romnia, Ungaria, Bulgaria – Uniunea European nu a fost niciodat altceva dect o structur neo-colonial. Ce era n cadrul așa numitei fraternitți socialiste, Uniunea Sovietic, e acum nucleul țrilor conductoare n cadrul UE. Practic, e vorba de Germania și Franța – una are industria, alta armata, iar mpreun, au o majoritate cel puin relativ n instituțiile europene. Cazul cel mai ilustrativ este exemplul gazelor din rețelele de distribuire din Romnia, unde exist un monopol de stat, un monopol dublu privat – sudul Romniei la francezi, și nordul, mai ales Transilvania, la nemți. Pltim gazul la preț de Germania pentru o stare a țevilor care, n mare, nu a evoluat de prea mult timp. Mari lucrri de modernizare nu au fost fcute. Asta e toat povestea, nu numai a Uniunii Europene, ci a catastrofei neo-liberale din Occident de 30 de ani ncoace – și anume acapararea statelor de o oligarhie industrial- financiar. Voi chiar ai crezut c o s fii egalii nemilor sau ai francezilor? S fim serioi: uitai-v la Ungaria: cum a micat n front, cum a fost amendat.

E o formul nou? O reinventare a Evului Mediu? Asistm la o nou colonizare?

Tema asta cu ntoarcerea n evul mediu și neo-feudalitate e una recurent. Orict de groaznic sun neo-feudalitatea asta, romnul – cumva inconștient desigur – rmne optimist. Domnitorii feudali țin un predator și au grij de robi pentru simplul motiv c feudalismul clasic din Evul Mediu nsemna c domnia e legat de pmnt. Deci dac faci abuz, dac duci masele pn la nfometare și la moarte, ai o problem, c nu mai ai pe cine s exploatezi, cine s lucreze pmntul. Capitalismul financiar globalizat de azi a rezolvat aceast problem ntr-un fel și mai eficient și cu mult mai mult potențial ucigaș. Bechtel, E-on Gaz și cu prietenul Jeffery Franks de la FMI vin n Romnia, iau ce e de luat și se car. C lumea e lung și lat – mai sunt India și Brazilia de exploatat.

Dar oamenii primesc cu brațele deschide, cu o anumit ospitalitate și entuziasm aceast colonizare. Așternem covorul roșu.

Eu nu susțin isteria anti-comunist care e la mod n țrile de est, dar comunismul e de vin n povestea asta, pentru c a obișnuit masele cu discursul acela idealist și stupid, cu un stat, cu un partid care ți vrea binele. Povestea asta e frumoas, dar din pcate nu exist. Credința n bunvoința statelor, a țrilor și a guvernelor a supraviețuit pentru populație și iat c nu sovieticii au profitat de ea, ci frații lor din vest.

Ce e, de fapt, n concepția dumneavoastr, Uniunea European?

Dac o privim din perspectiva Romniei sau Ungariei, pentru c profilul e foarte asemntor și n relațiile lor cu țri precum Germania, dar și Finlanda, UE e o structur de colonizare.

De Adina Fartușnic –CityNews

, ,
S-ar putea să-ţi placă şi aceste articole
Latest Posts from Blogul lui Mihai Rapcea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *