Supraviețuire în închisorile israeliene: tortură, umilințe și nașteri

Militanții Hamas organiza o pauza de închisoare mostră timpul unui miting, de asteptare pentru eliberarea prizonierilor palestinieni din închisorile israeliene, în Jabalya, în nordul Fâșiei Gaza, 13 aprilie, 2012 (Reuters / Mohammed Salem)

Mii de palestinieni sunt în greva foamei în închisorile israeliene – de peste o săptămână,  protestând împotriva măsurilor de detenție pe termen nedeterminat, maltratărilor și condițiilor inumane de detenție. Unii dintre cei care au ieșit, au povestit reporterilor despre viața lor în spatele gratiilor.

Grupurile pentru drepturile omului din Cisiordania spun că peste 2000 de palestinieni au intrat în greva foamei de mai bine de o săptămână, iar alții sunt gata să li se alăture săptămâna viitoare. În momentul de față, există aproximativ 5000 de palestinieni închiși închisorile israeliene. În fiecare an, 700-800 de minori sunt arestați, și în total, 20 la sută de palestinieni au trecut prin experiența închisorilor israeliene.

Yahya as-Sinwar a fost arestat în 1988 și condamnat la 462 de ani de închisoare. El a executat până acum 23 de ani de detenție și are în prezent vârsta de 50 de ani. El este unul dintre fondatorii organizației Hamas și a Universității Islamice din Gaza.

Israelul l-a acuzat de organizarea și conducerea Hamas, unitatea de securitate internă MAJD și uciderea trădătorilor palestinieni care au spionat pentru Israel. As-Sinwar spune că nu au avut de ales, pentru că acești oameni puneau mișcarea de rezistență în pericol.

Vorbind despre anii petrecuți într-o închisoare israeliană, As-Sinwar povestește că diferitele tipuri de tortură sunt practici de rutina.

“Ei ma ținut treaz timp de 10 zile la rând. Ori de câte ori am atipit, au turnat apă rece sau clocotită pe mine – în funcție de preferințele lor personale. Eram legat brațele la spate, ma aruncau pe podea, iar un paznic de închisoarese așeza pe stomacul meu sau piept, sau îmi aplica o presiune pe testicole – durerea era chinuitoare “, își aduce aminteYahya as-Sinwar .

Potrivit lui as-Sinwar, Shabak [serviciile generale de securitate israeliene] se ocupă de tortură în timpul anchetei, iar Shabas [Serviciul de închisoare israeliană] torturează deținuții condamnați. “Ei au două departamente – Naason și Metzada – care sunt responsabile pentru distrugerea psihologică totală a unei persoane. Aceste metode nu mai sunt utilizate nicăieri în altă parte în lume. “

El spune ca gardienii închisorii israeliene legau un prizonier de un scaun copil și îl balansau în el zile în șir, sau puneau o persoană într-o cutie de gheață (de obicei după acest tratament membrele persoanei respective trebuiau  amputate).

“Ei practică această formă de tortură, atunci când leagă mâinile unui deținut și lasă-l agățat de 24 de ore. Sau când sufoca un prizonier, urmărindu-l până ce acesta devine albastru, apoi îl lasă să respire un pic, si apoi repeta acest lucru de mai multe ori “, a declarat as-Sinwar reporterilor.” Când l-au torturat pe un prieten de-al meu apropiat, l-au bătut pe partea din spate a capului, cu un sul de ziare bine împăturite. O persoană are dureri groaznice de cap după aceea, devine isteric, și toate organele interne i se deteriorează. “

Potrivit as-Sinwar, aceste tipuri de tortură nu lasă semne și chiar un medic foarte experimentat va găsi că este foarte dificil de a descoperi eventualele semne de abuz.

“Ei studiază fiecare deținut și îi aplică tratamentul cel mai dureros sau umilitor pentru acesl condamnat. Pentru un palestinian, este mai ușor să mor decât să suferi umilințe – ei știu foarte bine șsăumilească poporul nostru într-un mod foarte crud “.

As-Sinwar spune ca prizonierii nu primesc un tratament medical adecvat în arest: “După ore lungi de așteptare, în dureri, tot ce primești este nu un doctor, ci doar o asistentă medicală, fără nici o experiență, care îți oferă un remediu pentru toate problemele – un analgezic. Lor nu le pasă dacă un prizonier trăiește sau suferă dureri cumplite. “

As-Sinwar consideră că greva foamei este singurul mod în care prizonierii palestinieni pot să-și exprime protestul lor.

“Deținuții din Israel primesc în mod obișnuit doar 10 la sută din cantitatea de mancare servită în închisorile din alte țări. După mai multe zile de greva foamei condamnații arata ca niște zombie. Gardienii închisorii trebuie să îi care la interogatorii pe targă, și îi aruncă pe pardoseala de piatră, în celulele închisorii lor. “

Celule de 1,2 pe 0,8 m

Toate gardurile din cartier dîn jurul casei lui Ayman Hatem Afif al-Shakhshir dîn Gaza sunt acoperite cu mesajele cetățenilor de sănătate și urări de bine. El a petrecut 19 ani într-o închisoare israeliană din pedeapsa de 550 de ani la care a fost condamnat, fiind  eliberat în schimbul caporalului Shalit. Ayman al-Hatem Afif Shakhshir provine dintr-o familie bine-cunoscută de palestinieni. El a fost arestat la vârsta de 28 de ani. Cele trei fiice ale lui au crescut fără a-l avea aproape, iar două dintre ele s-au căsătorit și au făcut copii.

Ayman a fost șeful  uneia dintre Brigăzile Izz ad-Din al-Qassam, aripa militară a Hamas. El a fost arestat sub acuzația de a fi luat parte la atacurile asupra personalului militar israelian desfășurat în Gaza.

“Nici unul dintre deținuți a avut măcar un singur vizitator de cinci ani începând cu anul 2006. Tatăl meu a murit fără să mă vadă o dată în ultimii 10 de ani de viata. Doar prin intermediul Crucii Roșii am putut primi scrisori ocazional – iar aceasta a fost singura modalitate de a păstra legătura cu familia, în timp ce copiii mei au crescut fără mine “, spune Ayman.

El spune celula sa nu era propice încarcerării unei persoane.

“Era o celula mica cu o suprafață de 1.2 m pe 0,8 m în care nu puteai sta jos, sau in picioare sau întinde picioarele, nu avea nici un mobilier, în care primeam de mâncare doar o dată pe zi, și era așa de rea, că de multe ori nu o puteam mânca . Eu știu de trei prizonieri care au petrecut 25 de ani, fiecare în astfel de celule. “

“Propaganda israeliană face publicitate închisorilor lor în lume, ca și cum acestea ar fi hoteluri de cinci stele – dar toate acestea sunt numai minciuni. Și ce se spune despre prizonierii care au posibilitatea de a-și completeze educația în școlile israeliene este, de asemenea, o minciună. “

Ayman el însuși a primit diploma de licență în apărare socială prin intermediul programului de învățământ la distanță al Universității din Gaza, “Acum prizonierilor le sunt refuzate orice fel de drepturi de a primi o educație. În loc de educație, a fost pus la punct un întreg sistem pentru a distruge voința prizonierilor, acestora refuzându-li-se tot ceea ce o persoană are nevoie pentru a se ​​simți conectată cu lumea din afara”, spune el.

Ayman este convins că pedepsele fără sens date deținuților, cu închisoarea pe durata a mai multor vieți (sute de ani de pedeapsă) sunt date cu unicul scop de distruge voința deținuților.

“Ei doresc ca prizonierii închiși acolo să înțeleagă că acolo vor muri, că este ultimul loc pe care îl vor mai vedea. Dar ei greșesc fundamental. Fiecare palestinian are o speranță de ajutor de la Dumnezeu, iar aceasta nu îi poate fi luată de nimeni. “

Ayman al-Hatem Afif Shakhshir cu sotia sa (Foto: Nadezhda Kevorkova, RT)
Ayman al-Hatem Afif Shakhshir cu sotia sa (Foto: Nadezhda Kevorkova, RT)

Naștere cu mâinile și picioarele legate

Samar Isbeh a fost arestată, atunci când ea avea vârsta de 22 de ani, în urma unui protest al studenților. Ea a fost condamnată la doi ani și jumătate de închisoare. Ea este acum 28, și trăiește în Gaza, în timp ce soțul ei și familia trăiesc în Cisiordania.

“Am fost arestată la trei luni de la nunta mea. Am fost șefă a Consiliului Studenților de la Universitatea Islamică. Am organizat un protest împotriva ocupației. Am fost arestată în casa soțului meu, în Tulkarm. Două zile mai târziu, soțul meu a fost arestat și condamnat la  9 luni de închisoare, deși nu a avut nimic de-a face cu protestul organizat de mine”, spune Samar.

Samar Isbeh (Foto: Nadezhda Kevorkova, RT)
Samar Isbeh (Foto: Nadezhda Kevorkova, RT)

Ea a fost deportată în Fâșia Gaza și îi este refuzată intrarea în Tulkarm, astfel că ea nu își poate vedea nici soțul și nici copiii.

“Am fost în săptămâna prima săptămână de sarcină cand am fost arestată. M-au torturat în toate felurile. M-au torturat într-o celulă subterană pentru 66 de zile. M-au legănat zile în șir legată pe un scaun pentru copii, apoi m-au ținut într-o celulă friguroasă, folosită pentru disciplinarea deținuților “, spune Samar.

“Mâinile și picioarele mele mi-au fost legate, când am intrat în travaliu. Mi-au făcut cezariană, nu pentru că l-am cerut, ci pur și simplu din ură. Mi-au lăsat copilul, dar l-au tratat ca un prizonier, de asemenea. Ei nu ne-au dat nici lapte și nici scutece, decât rareori, și atunci din cele expirate. Am fost deținută în condiții teribile în timpul și după ce am născut. Nu mi sa permis să ies la aer curat. Singurul medicament p care l-am primit vreodată pentru mine și copilul meu pentru orice problemă de sănătate a fost paracetamolul. “

 

Gravidă în greva foamei

Patima Zakka are 42 de ani. Ea a fost eliberat dintr-o închisoare israeliană în schimbul unei casete video cu Gilad Shalit în timpul captivității sale. Videoclipul a fost transmis de către răpitorii lui Shalit chiar înainte de Patima să fie prezentată pentru a fi judecată, și ea a fost eliberată la o zi după audieri. Acesta este motivul pentru ea niciodată nu a primit o sentință.

Patima Zakka cu fiul ei (Foto: Nadezhda Kevorkova, RT)
Patima Zakka cu fiul ei (Foto: Nadezhda Kevorkova, RT)

Patima a fost acuzată de conspirație la realizarea unui atentat sinucigaș cu bombă împotriva unui autobuz plin de personalul militar israelian. Procurorii au cerut o pedeapsă de 12 ani de închisoare pentru mama a opt copii.

“Nu am știu că a fost însărcinată înainte de a fi fost arestată”, spune Patima. “O asistentă medicală a constatat că sunt însărcinată, în timp ce mă aflam în detenție.. Cei opt copii ai mei au rămas fără mine acasă. Nimeni nu m-a instruit să arunc în aer pe nimeni. Este adevărat că ei [israelienii] au ucis pe fratele meu și un număr de rude -., Dar așa stau lucrurile cu cei mai mulți oameni în Palestina “

Patima spune ca trecut printr-un întreg sistem de tehnici de interogare.

“M-au torturat în timp ce eram însărcinată”, spune ea. “Ei m-au ținut într-o celulă de rece ca gheața, apoi m-au mutat într-o altă  celulă și apoi din nou în celula rece. Ei au vrut să îmi provoace un avort spontan. Aceste rele tratamente m-au adus în punctul în care am început să sângerez. “

Acest lucru a determinat-o pe Patima să intre în greva foamei. Ea a rezistat în greva foamei vreme de  21 de zile.

“Ei nu mi-au dat dreptul să aleg”, explică ea. “Allah să fie lăudat, că nu am făcut un avort spontan. Fiul meu sa născut în închisoare. Numele lui este Yusef. “

“Obstetriciana striga la mine și mă trata ca și cum aș fi fost un animal”, spune Patima. “Ea a refuzat să-mi facă cezariană, și  mi-a refuzat anestezia. În timp ce mă chinuiam să nasc, rostea blesteme teribile asupra mea. Dar, știți, a urmat o pedeapsă pentru ea, imediat: ea sa lovit la cap foarte rău chiar în celula mea. Allah ma ajutat. Ea mi-a spus, “Tu ești o teroristă, iar copilul tau va fi un terorist.” Dar l-am născut pe frumosul meu Yusef. Iar teroriștii adevărați sunt acei medici din închisorile israeliene. “

Nadejda Kevorkova, RT-com - traducerea: Mihai Rapcea

citiți și

Opriți atrocitățile împotriva deținuților politici palestinieni din închisorile israeliene !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *